Stiri | Articole | Cultura

Slavofilismul este un curent intelectual și cultural născut în Rusia în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție la influențele occidentale și la modelul modernizării impus de Petru cel Mare. Slavofilii susțineau că Rusia nu trebuie să urmeze calea Europei - marcată de raționalism, individualism și revoluții - ci să se întoarcă la valorile […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Joshua Pandele despre Dostoievski: actualitatea sa, raportarea la Rusia și slavofilie, fascinația și excesele din opera lui, și despre felul în care acest autor continuă să provoace și astăzi.     Sursa Youtube

Socialismul nemarxist cuprinde o varietate de curente care au criticat nedreptățile sociale ale capitalismului, dar fără a adopta viziunea revoluționară și materialismul istoric al lui Marx. De la început, socialismul a fost o mișcare plurală, iar înainte ca Marx să-i impună direcția sa, numeroși gânditori au imaginat modele alternative de societate bazate pe cooperare, solidaritate […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Valentin Negoi, autorul volumului „Istoria nespusă a romilor din România”. Cei doi discută despre locul romilor în istoria noastră și despre memoria unei suferințe prea puțin cunoscute.     Sursa Youtube

Marx și Engels sunt fondatorii teoriei critice moderne asupra societății capitaliste. În Manifestul Partidului Comunist (1848), au formulat un mesaj radical și limpede: istoria omenirii este o istorie a luptelor de clasă, iar societatea modernă este definită de conflictul dintre burghezie și proletariat. Capitalismul, spun ei, a revoluționat lumea, dar în același timp a generat […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Cristian Preda, politolog și profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, despre volumul său recent, „Ideologii și ideologi în România contemporană”.     Sursa Youtube

Expoziția „Rude Îndepărtate” semnată de Paul Hitter va fi vernisată pe data de 4 noiembrie 2025, la ora 19:00, la Elite Art Gallery. După ce a fost prezentată la Centrul de Cultură și Artă Altunizade din Üsküdar, Istanbul (curator: Noyan Küçük), expoziția este acum itinerată în București în parteneriat cu Centrul Cultural Turc Yunus Emre. […]

Revoluțiile de la 1848, numite adesea „Primăvara popoarelor”, au reprezentat o explozie simultană de nemulțumiri politice, sociale și naționale în aproape întreaga Europă. De la Paris la Viena, de la Milano la Budapesta și București, valul revoluționar a cerut libertate, constituții, suveranitate națională și drepturi civile. A fost o reacție la absolutism, dar și la […]

În ediția de astăzi a emisiunii Metope, Theodor Paleologu discută cu Horia-Roman Patapievici despre Sfântul Francisc de Assisi și franciscanism, pornind de la introducerea semnată de invitat la volumul „Patericul franciscan”, apărut la Editura Humanitas.     Sursa Youtube

Alexis de Tocqueville este unul dintre cei mai lucizi observatori ai democrației moderne. În „Despre democrație în America”, analizează nu doar instituțiile politice ale tânărului stat american, ci și mentalitățile, obiceiurile, formele de viață care susțin (sau subminează) spiritul democratic. Pentru Tocqueville, democrația nu înseamnă doar egalitate juridică, ci o transformare profundă a societății cu […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Georgiana Țăranu, istoric și lector la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius“ din Constanța, autoarea volumului „Nicolae Iorga și seducția fascismului italian”.     Sursa Youtube

Charles Dickens este cronicarul social al Angliei victoriene, un scriitor care a dat chip și glas celor uitați de istorie: orfani, muncitori, copii exploatați, oameni prinși între sărăcie și nedreptate. În romane ca „Oliver Twist”, „David Copperfield”, „Marile speranțe” sau „Poveste despre două orașe”, ficțiunea devine o formă de justiție morală. Scrisul său combină umorul […]

Leadership fără lozinci: Ioana Prândurel și Claudiu Vrînceanu despre vizibilitate, consistență și impact real     Sursa Youtube

Victor Hugo este scriitorul total al secolului XIX: romancier, poet, dramaturg și om politic, aflat mereu la intersecția dintre artă și angajament. În romanele sale - „Mizerabilii”, „Notre-Dame de Paris”, „Oameni și zei” - combină forța narativă cu reflecția socială și religioasă. Nu scrie doar pentru a emoționa, ci pentru a îndrepta nedreptăți. Fiecare personaj […]

Invitatul lui Theodor Paleologu la Metope este Emanuel Conțac, filolog și coordonator al echipei de revizuire a Bibliei Cornilescu, membru al colectivului de traducere a „Bibliei după textul ebraic” (Humanitas) și autor al unor volume dedicate istoriei traducerilor biblice.     Sursa Youtube

Bentham și Mill sunt figurile centrale ale utilitarismului, o filozofie morală care judecă acțiunile după consecințele lor și urmărește maximizarea fericirii. Jeremy Bentham formulează principiul „cel mai mare bine pentru cel mai mare număr” și propune un criteriu clar: ceea ce aduce plăcere și reduce durerea este bun. Totul devine măsurabil, rațional, cuantificabil. În viziunea […]

Auguste Comte este părintele pozitivismului și unul dintre primii mari gânditori ai științei sociale. Convins că omenirea evoluează prin etape ale cunoașterii, formulează o lege a celor trei stadii: teologic (explicații prin divinități), metafizic (prin abstracțiuni) și pozitiv (prin observație și lege naturală). În această ultimă fază, cunoașterea nu mai caută „de ce”-uri absolute, ci […]

Balzac este arhitectul literar al societății burgheze din secolul XIX. În „Comedia umană”, proiectul său monumental, urmărește sute de personaje și zeci de povești, în încercarea de a surprinde totalitatea unei lumi în transformare: de la aristocrația decăzută la burghezia în ascensiune, de la politică și finanțe la amor și religie. Nu idealizează, nu moralizează, […]

Stendhal e cronicarul lucid al pasiunii și al ambiției moderne. În romanele sale, „Roșu și negru”,„ Mănăstirea din Parma”, analizează cu o precizie aproape clinică mecanismele dorinței, ale vanității, ale ascensiunii sociale. E un moralist fără moralism, un psiholog fără iluzii. Nu judecă personajele, ci le urmărește cu o ironie rece, dar empatică. Julien Sorel […]

Feuerbach propune o întoarcere de la cer la pământ, de la teologie la antropologie. În „Esența creștinismului”, el susține că Dumnezeu nu este o ființă reală, exterioară omului, ci proiecția idealizată a esenței umane: toate calitățile divine - iubirea, rațiunea, voința - sunt, de fapt, ale omului, dar amplificate și înstrăinate. Religia devine astfel o […]

Schopenhauer pornește tot de la Kant, dar rupe cu optimismul idealismului german. Pentru el, lumea nu este în primul rând rațiune sau spirit, ci voință - o forță oarbă, irațională, mereu flămândă, care se manifestă în tot ce trăiește. În „Lumea ca voință și reprezentare”, distinge între aparență și esență: ceea ce vedem este doar […]

Hegel propune o viziune monumentală a realității ca proces rațional: tot ceea ce există, există pentru a fi gândit, iar adevărul nu e dat imediat, ci se desfășoară în timp, prin conflict și depășire. În centrul sistemului său stă dialectica: o logică a opozițiilor care nu se anulează, ci se integrează într-o sinteză superioară. Gândirea […]

Schelling încearcă să depășească opoziția clasică dintre natură și spirit. Dacă pentru Kant natura e un obiect al cunoașterii, iar pentru Fichte un obstacol pe care Eu-l îl depășește, la Schelling natura devine ea însăși spirit în devenire - o expresie vie, dinamică, a absolutului. În „Filozofia naturii”, tot ce e material, organic, fizic are […]

Fichte pornește de la Kant, dar vrea să meargă mai departe: dacă nu cunoaștem lucrurile „în sine”, ci doar ceea ce conștiința noastră structurează, atunci întreaga realitate devine produs al activității subiectului. Astfel ia naștere „Doctrinele științei”, unde Eul nu e doar un punct de plecare psihologic, ci o forță activă, creatoare - principiul întemeietor […]

Romantismul european nu este doar o mișcare literară sau artistică, ci o reacție profundă la secolul Luminilor, la Revoluție și la industrializare. Împotriva raționalismului abstract, romantismul pune accent pe sentiment, pe individualitate, pe legătura vie cu natura și trecutul. Istoria devine subiect de meditație, ruina un simbol, iar geniul creator o figură centrală. Romanticii nu […]

Chateaubriand este glasul unei epoci sfâșiate între credință și ruină, între nostalgia vechii ordini și vertijul modernității. Convertit estetic și spiritual la creștinism după teroarea revoluționară, el scrie Geniul creștinismului ca o pledoarie nu pentru dogmă, ci pentru frumusețe: pentru ceea ce religiile, în special cea creștină, au oferit inimii și imaginației. Nu e un […]

Organizatorii festivalului Rock la Mureș, ce va avea loc în perioada 11 - 12 iulie, la Periam Port, în județul Timiș, au anunțat lineup-ul final pentru Cubici Stage, scenă dedicată sonorităților electro și drum'n'bass. Artiștii care vor încinge atmosfera până în zorii zilei cu afterparty-uri electrizante, sunt: Dj Vasile, K-lu, Kojok, Selecta IrieDaily, Mighty Boogie, […]

Constant și Madame de Staël se află în miezul tensiunii dintre idealurile Revoluției și dezamăgirile epocii napoleoniene. Amândoi gândesc libertatea, nu ca abstracție juridică, ci ca experiență vie, mereu negociată între rațiune, pasiune și istorie. Dacă pentru Constant libertatea individuală este o valoare modernă, diferită de participarea colectivă din cetatea antică, pentru Madame de Staël […]

Friedrich Schiller (1759–1805) este unul dintre cei mai importanți dramaturgi, poeți și gânditori ai culturii germane. Reprezentant de marcă al clasicismului de la Weimar, alături de Goethe, Schiller a explorat în operele sale tensiunile dintre libertate și constrângere, ideal și realitate, pasiune și rațiune. De la drame revoluționare ca „Hoții”, până la meditațiile filosofice despre […]

Astăzi îl am alături pe vechiul meu prieten, istoricul Petre Guran, cu care voi discuta despre studiul său recent, „Tâmplă, tâmplar, tâmplărie. O privire spre începuturile creștinismului românesc”. Ne vom apleca asupra originilor creștinismului în spațiul românesc prin dovezile materiale și etimologice care pot recalibra înțelegerea noastră istorică.     Sursa Youtube

La emisiunea „Metope” de astăzi, Theodor Paleologu o are ca invitată pe Magda Mărculescu, director editorial al Grupului Editorial TREI. Discutăm despre culisele lumii editoriale și despre rolul unei edituri în formarea gustului cultural.     Sursa Youtube

În acest episod special, stau de vorbă cu filozoful și eseistul german Wolfram Eilenberger, autorul volumului „Vremea magicienilor”. Discutăm despre Heidegger, Wittgenstein, Cassirer și Benjamin, dar și despre ce înseamnă să gândești într-o epocă de criză, despre filozofie ca formă de supraviețuire, despre stil, destin și puterea limbajului. Discuția este purtată în limba engleză.   […]

Joseph de Maistre este celălalt mare critic al Revoluției franceze, alături de Edmund Burke, dar abordarea lui e mult mai tăioasă și mai condensată. Scrie scurt, ironic, cu o vervă care amintește de Voltaire, deși convingerile sale sunt exact pe dos. E un catolic ultramontan până în măduva oaselor, apărător fanatic al autorității papale și […]

    Sursa Youtube

Astăzi am vorbit despre Edmund Burke, primul mare critic al Revoluției franceze, autorul celebrei cărți „Reflecții asupra Revoluției din Franța”, publicată în 1790. Ce m-a fascinat la el este forța cu care a intuit încă din primele momente pericolul unei revoluții abstracte, conduse de intelectuali lipsiți de experiență concretă. Burke, fidel tradiției empiriste britanice, credea […]

Înapoi din Palermo, dar cu mintea tot pe-acolo. În ediția de azi a emisiunii Metope, vorbim despre ce am văzut, ce ne-a pus pe gânduri, ce ne-a amintit (inevitabil) de România. Poate atingem și subiectul alegerilor prezidențiale.     Sursa Youtube

Gala Premiilor Superscrieri, eveniment care recunoaște unele dintre cele mai bune materiale jurnalistice ale anului, va avea loc luni, 26 mai, în cadrul acestei ediții fiind nominalizate 52 de produse jurnalistice din presă scrisă, audio, video, foto, dar și alte povești în spirit civic. De asemenea, publicul mai are la dispoziție încă două săptămâni pentru […]

În secolul Luminilor, pornografia nu e doar un fenomen marginal sau scandalos – devine un instrument ideologic, un simptom al eliberării de sub tutela Bisericii și al răsturnării valorilor tradiționale. Spre deosebire de epocile anterioare, în secolul XVIII are loc o explozie a literaturii pornografice, mai ales în Franța, în paralel cu radicalizarea ideologică și […]

Revoluția Franceză este un uriaș laborator politic și ideologic, în care ideile iluminismului – moderate, radicale sau populiste – se confruntă cu realitățile crude ale violenței, fricii și conflictelor de clasă. De la convocarea Stărilor Generale în 1789 și proclamarea unei Constituții de către a Treia Stare, până la răsturnarea monarhiei, instaurarea Republicii și Teroarea […]

Vorbim despre Revoluția Americană ca despre o revoluție aparte – o revoluție conservatoare, născută dintr-o neînțelegere uriașă între coloniile nord-americane și guvernul de la Londra. Coloniștii nu cereau ceva nou, ci revendicau drepturi vechi, considerate fundamentale, dar pe care le simțeau amenințate. Britanicii, la rândul lor, nu intenționau să instaureze o tiranie, ci doar să […]