Stiri | Articole | Cultura

„Cum se formează un om” nu e o poveste despre rezultate rapide și nici despre rețete. Este o poveste despre timp, continuitate și despre oamenii care ne marchează și ne formează. Pentru noi, cultura și educația nu sunt lucruri abstracte, ci experiențe care se construiesc în timp, în relație cu ceilalți. Animația aceasta spune exact […]

Junimea a fost cea mai influentă societate literară și culturală din România secolului XIX, fondată la Iași în 1863 de Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi și Theodor Rosetti. Mai mult decât un cerc literar, Junimea a fost un spațiu de formare intelectuală, critică și selecție riguroasă, într-o perioadă în care cultura […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Cristian Vasile, cercetător științific la Institutul de Istorie „N. Iorga” și membru corespondent al Academiei Austriece de Științe, despre volumul Un cameleon și „virtuțile” oportunismului: Mihai Ralea – o biografie politică, apărut la Editura Humanitas.     Sursa Youtube

Richard Wagner și Giuseppe Verdi sunt două figuri colosale ale operei din secolul XIX, dar cu viziuni artistice și filozofice profund diferite. Ambii au revoluționat teatrul liric, dar în direcții opuse: Wagner caută sinteza totală a artelor, mitul și ideea, în timp ce Verdi rămâne fidel omenescului, pasiunii directe și adevărului emoțional. Wagner concepe opera […]

Asociația SIGNIS România anunță a treia ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului […]

Friedrich Nietzsche este filozoful care a pus sub semnul întrebării toate certitudinile modernității occidentale: rațiunea, religia, moralitatea, progresul. În locul adevărurilor absolute, Nietzsche propune o gândire a forței, a perspectivelor, a vieții trăite intens. Cu celebra afirmație „Dumnezeu a murit”, nu proclamă un ateism banal, ci descrie criza spirituală a epocii: pierderea reperelor metafizice într-o […]

Lev Tolstoi este, alături de Dostoievski, una dintre marile conștiințe ale literaturii ruse – dar cu un ton radical diferit. În romane ca Război și pace sau Anna Karenina, Tolstoi construiește o panoramă impresionantă a vieții rusești: istorie, familie, dragoste, război, moarte. Nu caută excepționalul, ci adevărul adânc din viața obișnuită. Personajele sale nu sunt […]

Dostoievski este unul dintre cei mai adânci exploratori ai sufletului uman din literatura universală. Romanele sale nu sunt doar povești, ci laboratoare de idei, conflicte existențiale și tensiuni morale. În Crimă și pedeapsă, Frații Karamazov, Demonii sau Idiotul, fiecare personaj este purtătorul unei dileme fundamentale: despre libertate, vinovăție, credință, putere, mântuire. Dostoievski nu construiește caractere, […]

Nikolai Gogol și Ivan Turgheniev sunt două figuri fundamentale ale literaturii ruse din secolul XIX, fiecare ilustrând o fațetă diferită a sufletului rus și a tensiunilor epocii. Gogol este un maestru al grotescului și al fantasticului cotidian. În nuvele precum Mantaua, Nasul sau Jurnalul unui nebun, redă absurdul birocratic și umilința existențială cu o forță […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, despre Edward Luttwak și celebrul său Manual al loviturii de stat, prilej pentru o discuție despre putere, mecanisme politice și fragilitatea ordinii instituționale.     Sursa Youtube

Alexandre Dumas și George Sand întruchipează două direcții esențiale ale romantismului francez: aventura grandioasă și introspecția angajată. Dumas este maestrul romanului de acțiune, al intrigii spectaculoase și al personajelor memorabile. În „Cei trei muschetari”, „Contele de Monte Cristo” sau „Laleaua neagră”, istoria devine scenă pentru loialitate, trădare, onoare și răzbunare. Scrie repede, cu vervă teatrală, […]

Invitații ediției de astăzi sunt Andreea Apostu și Edmond Niculușcă, curatorii expoziției „Întâlniri. Sau cum se naște o lume nouă” de la Casa Mița Biciclista, un proiect dedicat poveștilor de prietenie, solidaritate și rezistență culturală.     Sursa Youtube

Gustave Flaubert este unul dintre marii inovatori ai romanului modern și un maestru al formei literare. Cu Doamna Bovary (1857), rupe cu tradiția romantică și introduce un realism rece, impersonal, în care stilul devine esența literaturii. Povestea nu este eroică, ci banală; personajele nu sunt excepționale, ci medii, contradictorii, adesea ridicole. Dar tocmai prin această […]

În ediția de astăzi a emisiunii Metope, Joshua Pandele și Denis Măluțan - doi studenți la filozofie și colegi la Casa Paleologu - vorbesc despre importanța filozofiei în educație: despre locul copiilor și adolescenților în întâlnirile noastre de studiu, despre școlile de vară și despre felul în care discuțiile bune pot aprinde curiozitatea.     […]

Charles Darwin și Herbert Spencer au fost două figuri esențiale în gândirea secolului XIX, dar cu perspective și intenții diferite. Darwin, naturalist, a revoluționat biologia cu teoria sa a selecției naturale, expusă în „Originea speciilor” (1859). El arată că speciile nu sunt fixe, ci evoluează lent, prin variații mici și prin competiția pentru supraviețuire. Natura […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Joshua Pandele despre noua sa carte, "Cine mai oprește Apocalipsa?", apărută la Editura Trei.     Sursa Youtube

Søren Kierkegaard este părintele existențialismului și unul dintre cei mai profunzi critici ai modernității raționaliste. Scrie într-o formă fragmentară, adesea sub pseudonim, pentru a exprima drama interioară a individului care nu se poate reduce nici la concepte abstracte, nici la formule sistematice. Pentru Kierkegaard, adevărul nu este ceva general, ci subiectiv: ceea ce contează nu […]

Astăzi, la Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Mihai Ghyka despre repatrierea rămășițelor domnitorului Grigore Alexandru Ghyka și despre eforturile de recuperare a acestei figuri esențiale din istoria Moldovei.     Sursa Youtube

Slavofilismul este un curent intelectual și cultural născut în Rusia în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție la influențele occidentale și la modelul modernizării impus de Petru cel Mare. Slavofilii susțineau că Rusia nu trebuie să urmeze calea Europei - marcată de raționalism, individualism și revoluții - ci să se întoarcă la valorile […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Joshua Pandele despre Dostoievski: actualitatea sa, raportarea la Rusia și slavofilie, fascinația și excesele din opera lui, și despre felul în care acest autor continuă să provoace și astăzi.     Sursa Youtube

Socialismul nemarxist cuprinde o varietate de curente care au criticat nedreptățile sociale ale capitalismului, dar fără a adopta viziunea revoluționară și materialismul istoric al lui Marx. De la început, socialismul a fost o mișcare plurală, iar înainte ca Marx să-i impună direcția sa, numeroși gânditori au imaginat modele alternative de societate bazate pe cooperare, solidaritate […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Valentin Negoi, autorul volumului „Istoria nespusă a romilor din România”. Cei doi discută despre locul romilor în istoria noastră și despre memoria unei suferințe prea puțin cunoscute.     Sursa Youtube

Marx și Engels sunt fondatorii teoriei critice moderne asupra societății capitaliste. În Manifestul Partidului Comunist (1848), au formulat un mesaj radical și limpede: istoria omenirii este o istorie a luptelor de clasă, iar societatea modernă este definită de conflictul dintre burghezie și proletariat. Capitalismul, spun ei, a revoluționat lumea, dar în același timp a generat […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Cristian Preda, politolog și profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, despre volumul său recent, „Ideologii și ideologi în România contemporană”.     Sursa Youtube

Expoziția „Rude Îndepărtate” semnată de Paul Hitter va fi vernisată pe data de 4 noiembrie 2025, la ora 19:00, la Elite Art Gallery. După ce a fost prezentată la Centrul de Cultură și Artă Altunizade din Üsküdar, Istanbul (curator: Noyan Küçük), expoziția este acum itinerată în București în parteneriat cu Centrul Cultural Turc Yunus Emre. […]

Revoluțiile de la 1848, numite adesea „Primăvara popoarelor”, au reprezentat o explozie simultană de nemulțumiri politice, sociale și naționale în aproape întreaga Europă. De la Paris la Viena, de la Milano la Budapesta și București, valul revoluționar a cerut libertate, constituții, suveranitate națională și drepturi civile. A fost o reacție la absolutism, dar și la […]

În ediția de astăzi a emisiunii Metope, Theodor Paleologu discută cu Horia-Roman Patapievici despre Sfântul Francisc de Assisi și franciscanism, pornind de la introducerea semnată de invitat la volumul „Patericul franciscan”, apărut la Editura Humanitas.     Sursa Youtube

Alexis de Tocqueville este unul dintre cei mai lucizi observatori ai democrației moderne. În „Despre democrație în America”, analizează nu doar instituțiile politice ale tânărului stat american, ci și mentalitățile, obiceiurile, formele de viață care susțin (sau subminează) spiritul democratic. Pentru Tocqueville, democrația nu înseamnă doar egalitate juridică, ci o transformare profundă a societății cu […]

În această ediție a emisiunii Metope, Theodor Paleologu stă de vorbă cu Georgiana Țăranu, istoric și lector la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius“ din Constanța, autoarea volumului „Nicolae Iorga și seducția fascismului italian”.     Sursa Youtube

Charles Dickens este cronicarul social al Angliei victoriene, un scriitor care a dat chip și glas celor uitați de istorie: orfani, muncitori, copii exploatați, oameni prinși între sărăcie și nedreptate. În romane ca „Oliver Twist”, „David Copperfield”, „Marile speranțe” sau „Poveste despre două orașe”, ficțiunea devine o formă de justiție morală. Scrisul său combină umorul […]

Leadership fără lozinci: Ioana Prândurel și Claudiu Vrînceanu despre vizibilitate, consistență și impact real     Sursa Youtube

Victor Hugo este scriitorul total al secolului XIX: romancier, poet, dramaturg și om politic, aflat mereu la intersecția dintre artă și angajament. În romanele sale - „Mizerabilii”, „Notre-Dame de Paris”, „Oameni și zei” - combină forța narativă cu reflecția socială și religioasă. Nu scrie doar pentru a emoționa, ci pentru a îndrepta nedreptăți. Fiecare personaj […]

Invitatul lui Theodor Paleologu la Metope este Emanuel Conțac, filolog și coordonator al echipei de revizuire a Bibliei Cornilescu, membru al colectivului de traducere a „Bibliei după textul ebraic” (Humanitas) și autor al unor volume dedicate istoriei traducerilor biblice.     Sursa Youtube

Bentham și Mill sunt figurile centrale ale utilitarismului, o filozofie morală care judecă acțiunile după consecințele lor și urmărește maximizarea fericirii. Jeremy Bentham formulează principiul „cel mai mare bine pentru cel mai mare număr” și propune un criteriu clar: ceea ce aduce plăcere și reduce durerea este bun. Totul devine măsurabil, rațional, cuantificabil. În viziunea […]

Auguste Comte este părintele pozitivismului și unul dintre primii mari gânditori ai științei sociale. Convins că omenirea evoluează prin etape ale cunoașterii, formulează o lege a celor trei stadii: teologic (explicații prin divinități), metafizic (prin abstracțiuni) și pozitiv (prin observație și lege naturală). În această ultimă fază, cunoașterea nu mai caută „de ce”-uri absolute, ci […]

Balzac este arhitectul literar al societății burgheze din secolul XIX. În „Comedia umană”, proiectul său monumental, urmărește sute de personaje și zeci de povești, în încercarea de a surprinde totalitatea unei lumi în transformare: de la aristocrația decăzută la burghezia în ascensiune, de la politică și finanțe la amor și religie. Nu idealizează, nu moralizează, […]

Stendhal e cronicarul lucid al pasiunii și al ambiției moderne. În romanele sale, „Roșu și negru”,„ Mănăstirea din Parma”, analizează cu o precizie aproape clinică mecanismele dorinței, ale vanității, ale ascensiunii sociale. E un moralist fără moralism, un psiholog fără iluzii. Nu judecă personajele, ci le urmărește cu o ironie rece, dar empatică. Julien Sorel […]

Feuerbach propune o întoarcere de la cer la pământ, de la teologie la antropologie. În „Esența creștinismului”, el susține că Dumnezeu nu este o ființă reală, exterioară omului, ci proiecția idealizată a esenței umane: toate calitățile divine - iubirea, rațiunea, voința - sunt, de fapt, ale omului, dar amplificate și înstrăinate. Religia devine astfel o […]

Schopenhauer pornește tot de la Kant, dar rupe cu optimismul idealismului german. Pentru el, lumea nu este în primul rând rațiune sau spirit, ci voință - o forță oarbă, irațională, mereu flămândă, care se manifestă în tot ce trăiește. În „Lumea ca voință și reprezentare”, distinge între aparență și esență: ceea ce vedem este doar […]

Hegel propune o viziune monumentală a realității ca proces rațional: tot ceea ce există, există pentru a fi gândit, iar adevărul nu e dat imediat, ci se desfășoară în timp, prin conflict și depășire. În centrul sistemului său stă dialectica: o logică a opozițiilor care nu se anulează, ci se integrează într-o sinteză superioară. Gândirea […]