Zeci de demonstranți și de jurnaliști reținuți la Minsk

Poliția din Belarus a reținut la Minsk, capitala Belarusului, zeci de protestatari și jurnaliști care lucrează pentru mass-media locală și străină, în timp ce manifestațiile și grevele care contestă rezultatele alegerilor prezidențiale din această lună au ajuns în a 19-a zi.

Aproximativ 20 de jurnaliști au fost reținuți în Piața Libertății pe 27 august, în timp ce se pregăteau să transmită de la o demonstrație la care se cere demisia președintelui Aleksandr Lukașenka și organizarea de noi alegeri, libere și corecte.

Jurnaliștii au fost puși într-un microbuz pentru a fi duși la o secție de poliție la care ofițerii să verifice dacă au o acreditare valabilă care să le permită să lucreze în țară, potrivit Ministerului de Interne.

Printre cei reținuți s-au numărat Uladzimir Gridin, un fotograf care lucrează pentru Serviciul Belarus RFE / RL, post local cunoscut sub numele de Radio Svoboda (Radio Liberty), și jurnaliști de la TASS, Associated Press și alte media.

După reținere, sute de protestatari anti-guvernamentali s-au adunat în piață înainte de a merge spre Piața Independenței.

Acolo, poliția a împrăștiat o mulțime de aproximativ 1.000 de manifestanți și a reținut peste 170 de persoane, potrivit centrului pentru drepturile omului Viasna.

Peste 10 jurnaliști au fost printre cei reținuți, inclusiv trei care lucrează pentru Radio Svoboda - Aleh Hruzțilovici, Andrei Rabșikai și Ales Dașcinski.

Cu ceva timp în urmă, angajații Centrului de Cardiologie Științifică și Practică au protestat împotriva demiterii șefului centrului, Aleksandr Mroșak, concediat după ce medicii instituției au denunțat violența poliției împotriva manifestanților antiguvernamentali.

Lukașenka, în vârstă de 65 de ani, care a condus Belarusul timp de 26 de ani, și-a arătat hotărârea de a rămâne la putere, în ciuda a peste două săptămâni de proteste împotriva rezultatelor alegerilor prezidențiale din 9 august, care au dat liderului Belarusului al șaselea mandat.

Reprimarea demonstrațiilor e tot mai condamnată de Occident iar miniștrii de externe ai Uniunii Europene sunt așteptați să acorde sancțiuni în această săptămână oficialilor din Belarus pentru rezultatul controversat al alegerilor prezidențiale și represiunea împotriva protestatarilor pașnici.

Vecina Rusie, un aliat istoric care exercită o oarecare influență asupra Minskului, prin pârghiile financiare și politice, a avertizat UE și Statele Unite să nu intervină în afacerile interne din Belarus.

Președintele belarus, Aleksandr Lukașenka, a declarat că nu va permite prăbușirea monedei țării, în urma protestelor care au loc în aceste zile în toată țara și a grevei lucrătorilor, prin care este contestat rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august.

Lukașenka a făcut această precizare pe 27 august, în timp ce anunța un acord cu Moscova în cadrul căruia spune că Rusia va refinanța un împrumut de 1 miliard de dolari către Belarus.

Odată cu rubla belarusă, a cărei valoare a scăzut în ultimele zile, Lukașenka a declarat agenției de știri BelTA, administrată de stat că și cursul de schimb este „oscilant” și că „dacă cererea este mare, dolarul sau euro vor fi mai scumpe, iar dacă cererea scade, atunci acestea vor costa mai puțin. Nu ne agățăm de cursul de schimb al rublei [belaruse] care încearcă să-l restricționeze. "

Observațiile sale vin în condițiile în care autoritățile din Belarus continuă să reprime cu violență protestele demonstranților și pe liderii opoziției care contestă rezultatul oficial al alegerilor din 9 august, care i-au adus al șaselea mandat de președinte, după 26 de ani la conducerea țării.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia este pregătită să trimită un contingent de forțe de ordine în Belarus, „dacă este necesar”, în eventualitatea comiterii unor „jafuri”, pentru a restabili ordinea în Belarus, pe fondul protestelor care contestă rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august în urma cărora președintele Aleksandr Lukașenka ar fi obținut al șaselea mandat cu peste 80% din voturi.

Putin a făcut comentariile într-un interviu-surpriză difuzat joi de canalul de stat.

„Forțele ruse nu vor fi utilizate decât dacă elemente extremiste din Belarus depășesc linia și trec la comiterea de jafuri", a spus Putin.

Președintele rus a mai spus că crede că „instituțiile de ordine din Belarus demonstrează un comportament destul de rezervat, indiferent de situație”.

Comentariile lui Putin vin pe fondul reprimării demonstrațiilor împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale din 9 august, câștigate de președintele autoritar Aleksandr Lukașenka, de 26 de ani la putere în Belarus.

Protestatarii, care cred că alegerile au fost fraudate, s-au confruntat cu brutalitatea poliției, cu dovezi evidente ale bătăilor și torturii practicate împotriva celor aflați în custodia poliției.

Svetlana Țihanovskaia, contracandidatul său la alegerile prezidențiale, a spus că cel puțin șase persoane au fost ucise în represiune și zeci de protestatari au dispărut după ce au fost reținuți de autorități.

Autoritățile din Belarus continuă să pună sub semnul întrebării persoanele de frunte ale opoziției, ca parte a ceea ce Minsk numește o „anchetă penală” în cadrul Consiliului de coordonare recent format din opoziție.

Maria Kaleșnikava, membru principal al Consiliului de coordonare al campaniei Svetlanei Țihanovskaia, lider al opoziției exilate, a fost convocată la sediul Comitetului de investigare din Belarus pentru interogare pe 27 august.

Poliția a arestat cel puțin 20 de persoane și a împrăștiat circa 1.000 de persoane adunate în Piața Independenței din capitala Belarusului miercuri seară, în a 18-a zi de proteste care contestă rezultatele alegerilor prezidențiale din 9 august, în urma cărora Aleksandr Lukașenka ar fi fost ales, pentru a șasea oară, președinte al țării cu 80% din voturi.

Oamenii au fluturat steaguri roșii și albe și au scandat „Pleacă!” și au cerut demisia conducătorului autoritar aflat de 26 de ani la conducerea țării, cerând organizarea de noi alegeri prezidențiale.

Poliția a blocat ușile bisericii din apropiere unde s-au refugiat câteva zeci de protestatari. După aproximativ 40 de minute, aceștia au fost lăsați să plece, a informat site-ul independent de știri Tut.by.

Un număr mare de polițiști au reținut cel puțin 20 de persoane, potrivit AFP, în timp ce Associated Press a spus că au fost reținute câteva zeci. Cel puțin trei persoane au fost reținute într-un alt protest la Brest pe 26 august, a informat Serviciul Belarus al RFE / RL.

Activistul Viașna, Valianțîn Ștefanovici, a numit reținerile un act de intimidare.

„Autoritățile au oprit bătăile, dar frica și amenințările rămân arma principală", a spus el, potrivit AP.

Represiunea poliției are loc înainte de întâlnirea de două zile a miniștrilor de externe ai UE, care începe joi în Germania, în cadrul căreia s-ar putea discuta sancțiuni împotriva regimului din Belarus.

Sursa: europalibera.org