Vizita premierului Sorin Grindeanu în județul Brăila

Galerie foto Intalnirea de lucru a premierului Sorin Grindeanu cu autoritățile locale - primari şi viceprimari, consilieri municipali şi județeni, șefii serviciilor publice - și cu reprezentanți ai oamenilor de afaceri și ai agricultorilor [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună dimineaţa, bine v-am găsit! Deşi mi-am propus să fie dacă nu primul judeţ in care să vin după investirea Guvernului, dintr-un motiv pe care o să vi-l spun mai incolo, /.../ Sevil la peste 30 de judeţe pe unde a fost, eu un pic mai pe la 15-20, dar imi face plăcere că astăzi am ajuns la dvs. Vreau să avem o discuţie aşa cum mi-ar fi plăcut să o am in momentul in care eram eu in sală şi veneau alţii de la Bucureşti să ţină discursuri, vorbe frumoase, lucruri pe care sunt convins că le-aţi mai amintit de fiecare dată, cand au fost pe la dvs prim-miniştri, miniştri, tot felul de oficialităţi de la Bucureşti. De ce spun lucrul acesta? Pentru că provin - și aici mă refer la partea din sală care reprezintă autorităţile locale, provin din randul dvs. Am fost viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean, ştiu cam care sunt problemele la faţa locului, cu care vă confruntaţi fiecare dintre dvs şi incercăm eu şi echipa cu care am venit azi, dar nu doar cea de care sunt insoțit astăzi aici, să le rezolvăm. Spun că mă simt, să zic aşa, m-am simţit dator să vin printre primele judeţe la Brăila pentru că omul care m-a ajutat intr-o campanie nu simplă, in vară, intr-un judeţ unde de obicei - in Timiș - nu e chiar ca la dvs şi de obicei după alegeri mă uit cu invidie spre zona asta sau mă uitam cu invidie spre zona asta văzand rezultatele pe care le aveaţi dvs, dar omul care m-a ajutat timp de două luni, ca pentru prima oară, să caştigăm alegerile in Timiş, cele locale, şi căruia cred că i-aţi simţit un pic lipsa la alegerile locale, prietenul şi colegul meu de guvern, Mihai Tudose, aşa că e cel care incerca să imi schimbe traiectoria spre administraţia locală - sigur, asta e o chestiune care ţineam neapărat să vă spun, el ajungand undeva in vară să cunoască, şi acum, să cunoască nu bine, ci chiar foarte bine intreg judeţul Timiş, de multe ori mai bine decat cei care stau acolo. Trecand acum la partea cealaltă, sunt insoţit, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, şi de doamna vicepremier Sevil Shhaideh, care de fiecare dată şi la toate intalnirile pe care le-am avut de acest tip, in partea a doua intră pe partea tehnică, pe tot ceea ce inseamnă prezentarea PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală - n.r.), tot ceea ce avem de gand să facem şi pe fond administrativ, pe toate lucrurile, iniţiative legislative pe care le avem de pregătit in perioada următoare, pe partea, cum să spun, tehnică, pe toate problemele pe care dvs le aveţi şi le puteţi ridica cu toată deschiderea. Vreau să vă spun cateva din priorităţile, in mare, cateva din priorităţile pe care le avem in perioada imediat următoare, dar nu inainte de a şti cateva lucruri pe care cred eu că le-aţi simţit legate de agricultură. Ştiu că veţi avea şi un panel separat cu domnul ministru Daea şi de aceea ţin să subliniez eu lucrurile dinainte, să vi le spună dansul in modul direct şi specific care il caracterizează, dar eu cred că trebuie menţionate şi subliniate cateva lucruri, pentru că sunt o premieră aceste lucruri in ţara noastră noastră, in ultimii ani buni. Pentru prima dată cand pană la această oră, chiar cu o săptămană inainte, subvenţiile sunt plătite intr-o proporţie de 96,7% la sfarşitul lunii martie, inceput de lună aprilie, in toată ţara, ceea ce a insemnat un efort de peste 2,2 miliarde de euro fonduri europene, ceea ce ne-a clasat in luna aprilie in clasamentul pe acest domeniu, la Comisia Europeană, pe locul I in Europa. Mai putem să fim, iată, şi pe locul I in Europa in anumite domenii de activitate. E foarte important sau din punctul nostru de vedere această infuzie, care a venit la timp, spre deosebire de alţi ani, este foarte important că au intrat şi intră in economie aceşti bani și duc, se rostogolesc şi duc la creştere şi ajută in primul rand pe agricultori să-şi facă planurile aşa cum trebuie, să nu intre in credite, să ştie pe ce se bazează. Şi o să spun dar sigur domnul ministru Daea va detalia aceste lucruri la intalnirea separată cu cei din domeniul agriculturii, dar am vrut să subliniez aceste lucruri. Acum, legat de partea cealaltă, ştiu că sunt şi primari in sală, de toate culorile politice şi ăsta este un lucru foarte bun. Oriunde am fost in aceste luni, am făcut un apel şi il fac şi aici, alegerile au trecut, oamenii ne-au ales fie ca primari, preşedinţi de consilii judeţene, consilieri locali, consilieri judeţeni sau deputaţi, senatori, guvern pentru a face treabă şi a face ceea ce am promis oamenilor. E timpul să lăsăm pentru o perioadă politica deoparte să ne apucă de administrare, pentru că asta ne-au votat oamenii, să facem ceea ce le-am spus că o să facem in aceşti trei ani și jumătate, patru, cat mai avem pană la alegeri. In momentul in care reuşim să facem acele lucruri, celelalte politice vin de la sine. De aceea apelul meu este şi a fost peste tot să lăsăm deoparte lucrurile care ţin de altceva decat de administraţie şi de bunul mers al ţării, fără nuanţe politice, pentru că nu-şi au rostul. Alegerile sunt peste trei ani şi ceva. Legat de PNDL II detalii şi tot ce ţine de ce are judeţul Brăila o să vi le comune doamna vicepremier Sevil Shhaideh, doar vreau să vă spun un lucru, că aşa, la o primă strigare de gestiune, deşi am avut parte şi de dat explicaţii in Parlament legat de acest Program Naţional de Dezvoltare Locală, faza I incepută in 2013, ceea ce facem noi acum este faza a II-a şi incheiem faza I, e că doar dacă luăm un criteriu, şi anume numărul de proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării de către autorităţile locale, acest lucru ne spune că e un program naţional de succes. A fost un program naţional de succes şi este un program de succes. Dacă nu era valabil acest lucru, in mod sigur lumea nu se inghesuia aşa cum au făcut-o in luna trecută sau lunile trecute pentru a depune proiecte. A fost şi este un program naţional de succes pentru că s-a dovedit in cei patru ani că prin lucruri serioase, prin tot ceea ce s-a gandit in 2013 pe acele baze, s-au adus foarte multe lucruri către comunităţile locale, s-a incercat să se micşoreze diferenţa dintre sat şi oraş, condiţii mai bune pentru cetăţeni - asta ne dorim cu toţii. Şi de aceea era normal să lansăm faza a II-a să terminăm ce avem de terminat PNDL I şi să lansăm PNDL II. Iniţial au fost depuse peste 12.000 de proiecte. Noi calibraserăm sau cei dinaintea noastră undeva la 5.000. S-au depus peste 12.000 de proiecte. Sigur că multe dintre ele, şi sunt idei, dar acum că poate o parte din ce vă va spune doamna vicepremier unora dintre dvs poate chiar nu o să vă placă, dar noi trebuie să folosim toate sursele de finanţare posibile, astfel incat să putem să facem cat mai multe lucruri, ceea ce inseamnă inclusiv chestiuni care sunt legate de a pierde Ministerul Agriculturii, de fonduri europene, cand folosim acele surse şi acolo am depus şi am atras bani europeni, ne ducem şi spre ceea ce inseamnă PNDL şi pe criteriile pe care putem să depunem pe PNDL sau pe celelalte pentru că unele sunt diferite, dar vreau să folosim şi să fie foarte clar pentru toată lumea că trebuie să ne adresăm pe o paletă mai largă de surse de finanţare, astfel incat să avem cat mai multe proiecte care pot să fie finanţate din diverse surse de acest tip. Este extrem de important. Sigur că fiind peste 12.000 de proiecte depuse, şi sumele şi bugetul sunt mult mai mari decat ceea ce calibraserăm noi iniţial. Sigur, in această perioadă există la Ministerul Dezvoltării acel timp de analiză de care echipa de la Ministerul Dezvoltării are nevoie astfel incat să putem să alegem proiectele conform criteriilor care dumneavoastră le ştiţi, care să devină eligibile. Acuma, o chestiune care ştiu că Mihai Tudose ar fi vrut să se intample la Galaţi, asta e, o se intample la Brăila. Inţeleg că nu am venit foarte des in zonă, din păcate, o să vin, mult mai des. Inţeleg că aici problema numărul unu este cea legată de podul peste Dunăre, Brăila spre Tulcea. Sigur că Mihai a făcut lobby să dăm mai incolo, nu la... asemănător Timişoara - Arad era ce spun eu. Pot să vă spun in acest moment situaţia in care ne aflăm din acest punct de vedere. Caietul de sarcini şi documentaţia au fost inaintat către ANAP, către celebra Agenţie pe care o ştiţi cu toţii şi care putem să discutăm sunt convins că vor fi primari in sală şi nu doar primari care vor ridica problema achiziţiilor publice, pentru că nu am intalnit şi nu am fost la vreo intalnire impreună cu doamna vicepremier să nu ni se ridice această problemă, pe care trebuie să o rezolvăm, in paranteză, fie vorba. Este o dezorganizare totală, este inadmisibil ca intreg sistemul, intreaga administraţie, fie că vorbim de administraţie locală, fie că vorbim de o administraţie centrală, să meargă intr-un mecanism extrem de greoi, cum este cel legat de achiziţiile publice din acest moment. Şi lucrurile acestea trebuie urgent şi o să le rezolvăm urgent. Dar inchid paranteza, ca să revin la podul de la Brăila. Deci, documentaţia este trimisă spre ANAP, pentru punctul de vedere necesar din partea acestei agenţii, undeva la jumătatea lunii mai, cel tarziu sfarşitul lunii mai vom primi acest punct de vedere. Va parcurge circuitul de avizare la comitetele interministeriale, şi toate lucrurile care ţin, şi imediat după, dar imediat după, sper că sunt lucruri rapide, se poate ridica pe SEAP pentru achiziţii. Eu cred că este un pas extrem de important. Vorbim de fonduri europene. Ştiu că este un obiectiv extrem de scump. Nu vorbim de bani puţini, vorbim de la prima strigare, dacă pot să o numesc aşa, vorbim de aproape o jumătate de miliard sau chiar peste, de euro, ca să ne inţelegem, dar există bani, sunt bani europeni, pe care ii putem folosi, pe ITI Delta Dunării. Deci, există aceşti bani, problema este să ne mişcăm noi rapid. De fapt asta este o problemă pe care noi am avut-o ca ţară din acest punct de vedere al infrastructurii mari tot timpul. Pentru că, dacă luăm, de cand am intrat in UE şi am devenit membri, cel puţin pe infrastructură, şi am mai spus lucrul ăsta dar mă repet, mai mult am desenat pe tablă cu carioca sau pe hartie cu carioca trasee şi poduri şi centuri decat s-au executat, mult mai mult. Nu s-a ştiut a se atrage fonduri europene, deci bani europeni. S-au fazat proiecte din vechiul exerciţiu bugetar pentru noul exerciţiu bugetar in loc să-i fi terminat pe cei din 2007 - 2013 şi acuma să finanţăm alte obiective de pe masă, planul pe care il avem aprobat. Asta este. Nu-mi place să vorbesc despre moşteniri grele, nici mie nici colegilor mei. De multe ori ne vine că, aveam o discuţie cu doamna vicepremier, dar in momentul in care preiei un lucru il ei cu activ şi cu pasiv, mergi inainte şi incerci să faci ceea ce poţi tu mai bine ca să rezolvi problemele. Această chestiune legată de infrastructură e extrem de importantă, extrem de importantă şi pentru economie, şi pentru, pană la urmă viaţa noastră de zi cu zi. Dacă ne uităm pe o hartă a Europei, in momentul ăsta, doar din punctul de vedere al infrastructurii, vedem că suntem cam aşa, ca o insulă, incep să ne ocolească toate traseele importante sau dacă...chiar sunt desenate la noi nu sunt făcute, ceea ce devine o mare problemă, o mare problemă care se va răsfrange şi se răsfrange şi asupra economiei, şi aşa cum spuneam şi asupra vieţii noastre de zi cu zi. Din acest punct de vedere şi şef de filă aici este domnul ministru Mihai Tudose, ca să urgentăm anumite lucruri de procedură in perioada următoare, sigur in discuţii cu Comisia Europeană, respectand toate criteriile pe care ni le dă Comisia Europeană, vom veni cu un proiect de lege pentru proiectele strategice. Să luăm toate acele termene, care de multe ori sunt mai lungi cele de preexecuţie - studii de fezabilitate, despăgubiri, contestaţii, CNSC-uri, termene in judecată, toate lucrurile alea, de multe ori perioada este mai lungă decat execuţia in sine a unei lucrări. Sunt cazuri celebre, cel mai cunoscut, pe care cred că il ştiţi şi dumneavoastră, este cel cu centura Bacăului, care a stat intr-o situaţie din asta 17 ani şi acuma s-a reziliat contactul. Un mod pe care vrem să-l trecem in istorie, repet, respectand toate regulile, tot ce inseamnă transparenţă, toate criteriile pe care le avem agreate cu Comisia Europeană. Vorbim de proiecte strategice şi aici mă refer la trei mari domenii: infrastructură, de care vă aminteam, energie şi apărare. Lucrul unde trebuie să strangem aceste termene, astfel incat să putem rapid să incepem execuţia şi lucrările fizice, existand, aşa cum spuneam, cel puţin pe o mare parte din lucrările de infrastructură şi nu numai, bani europeni, pe care vrem să-i folosim. Nu o să vă mai ţin foarte mult, ştiu că este o dezbatere, dar vedeţi destul la televizor lucrurile astea legate de legea salarizării unitare, legate de multe alte lucruri, probabil că sunteţi informaţi la zi. Cert este că in perioada următoare va intra in Parlament acest proiect. Este foarte bine că se discută in Parlament, este foarte bine că vom avea, sper, din partea celor de bună credinţă amendamente constructive pe care putem să le preluăm in cadrul legii, suntem deschişi la acest lucru. Şi vă mai spun ceva, este calea cea mai corectă. In mod normal Parlamentul este cel care trebuie să facă legi, nu o să venim noi de la Guvern să facem legi pentru Parlament, chiar dacă, domnul Rotaru se uită aşa la mine, pentru asta sunt senatorii şi deputaţii in Parlament, pentru a face legi, iar noi trebuie să punem in aplicare ceea ce, ca Executiv, ceea ce votează Parlamentul. De aceea, dezbaterea in Parlament este cea mai potrivită pentru această lege şi şi dă forţa necesară, forţa, avand in spate, intreaga coaliţiei şi nu numai, ca acest proiect extrem de important pentru noi să aibă o legitimitate cat mai largă, fiind iniţiatori toţi parlamentarii, dincolo de cei din coaliţie, şi alţii care doresc să susţină aceasta lege. Este extrem de important pentru noi. Tot, şi aici iarăşi Sevil o să vă spună, o să venim cu Codul administrativ, important pentru aleşii locali şi nu numai, pentru tot ce inseamnă administraţie. O să vă dau un singur exemplu. Eu cred că trebuie să ieşim din această ipocrizie, cea care este legată - doamna prefect, asta e - cea care este legată de.., domnule, avem un prefect, care este inalt funcţionar public şi care de prin 2004, sau nu mai ştiu de cand este chestiunea aceasta, este greu să-i schimbăm, că sunt inalţi funcţionari publici ş.a.m.d. Este o ipocrizie! De fiecare dată cand s-a schimbat cate un guvern s-au schimbat prefecţi, subprefecţi ş.a.m.d. Ne minţim de 13 ani, de 14 ani, indiferent ce Guvern a fost la conducerea ţării. De aceea, fiind şi reprezentantul - pentru că prefectul este reprezentantul Guvernului in teritoriu - este normal să trecem aceste funcţii, ca să dau doar un exemplu, a avea prefectul post de demnitate publică, de secretar de stat, pe salariu de secretar de stat, astfel incat schimbările să fie cat se poate de normale şi să ieşim, şi subliniez, să ieşim din această ipocrizie, unde ne furăm singuri căciula de vreo 13-14 ani. Ba mai mult decat, atat, procesul ăsta oricum desfăşurandu-se, mai ne şi costă foarte mulţi bani. Prefectul este in corpul inalţilor funcţionari publici, inspectori guvernamentali, şi merg din judeţ să numere gropile sau să facă sarcinile pe care le dă prefectul din județul respectiv. Sunt plătiți din bani publici. Vreau să vă spun că o parte foarte mică - v-am dat doar acest exemplu pentru a detalia Sevil - cu toții cred că suntem de acord că este o chestiune care ține de a ne fura singuri pălăria și suntem intr-o zonă de ipocrizie. Mai mult decat atat, inclusiv șefii deconcentratelor sunt reprezentanții ministerelor și trebuie să aplice Programul de Guvernare in județ. Program de Guvernare care a fost votat de oameni, de Parlament, Guvern, care trebuie să-l pună in aplicare. Și aici trebuie să găsim o soluție in cel mai scurt timp, astfel incat să mergem pe aceeași țintă. Nu are rost să ne furăm singuri pălăria. /...;./ O să rămană doamna vicepremier Shhaideh cu echipa de la Ministerul Dezvoltării, este aici și domnul secretar de stat, care, de asemenea, știe ce avem de făcut, și domnul ministru Daea. Eu cu Mihai vom merge să imi arate o parte din industria și economia din județul Brăila. Reprezentant agricultură: Am avut aici pe o listă nişte probleme, dar văd că nu sunt in program dezbateri mai largi. Lucrez in agricultură. Vă rog să aveţi in vedere o intalnire cu reprezentanţii agriculturii - sunt probleme mari pe care vrem să le discutăm la nivelul dvs. Spuneţi-mi, vă rog, sunteţi dispus să faceţi o asemenea intalnire? Bineinţeles, nu de cinci minute, zece minute; sunt probleme mari pe vrem să vi le spunem. Sorin Grindeanu: Sigur! Dincolo de vorbele frumoase, şi trecem peste chestiunile astea, că aşa cum zicea şi Mihai, şi cred că am zis şi eu, au trecut mulţi prin faţa dvs care v-au promis şi v-au spus apropo de pod. Eu am mare incredere şi ştiu dinamismul domnului ministru Daea, ministrul Agriculturii. O să incep, şi v-o spun cat se poate de direct, chiar de săptămana viitoare - nu, Mihai? - marţi să am intalniri sectoriale cu marii oameni de afaceri şi marii investitori, incercand să incep de acolo şi să mă duc in jos, pe ramuri; marţi am prima intalnire cu primele 20 de companii romaneşti, astfel incat să văd şi problemele specifice care vin - pentru că sunt probleme specifice ale companiilor romaneşti in comparaţie cu, să spunem, ale investitorilor străini. Tratăm in mod egal pe toată lumea, dar ţinem să avem marţi această intalnire, specific cu ceea ce spuneţi dvs, eu vă rog frumos să luaţi legătura cu domnul ministru Daea şi vin acolo unde imi spuneţi, ca să stabilim. Reprezentant agricultură: E o promisiune, da? Sorin Grindeanu: Da. Mai vreau să vă spun ceva in incheiere şi să vă mulţumesc şi să-mi cer scuze, totodată, dar fiind in Brăila, fiind sub coordonarea domnului ministru Tudose, trebuie să mă inscriu in ce mi-a zis să fac, imi cer scuze că plec aşa repede. Săptămana trecută, Ministerul Dezvoltării şi Guvernul au făcut un lucru extrem de important, dar este un pas spre ceea ce avem de făcut ca finalizare. Am aprobat Strategia de descentralizare a Romaniei. Este un lucru despre care se vorbeşte ca şi la autostrăzi, de ani de zile, şi nu s-a făcut absolut nimic, nici măcar primul pas. Iar primul pas este cel pe care vi-l spuneam că l-am făcut săptămana trecută, Ministerul Dezvoltării a venit cu strategia, am aprobat-o, in următoarele trei luni fiecare minister de linie trebuie să-şi elaboreze propriile strategii de descentralizare şi după aceea să intrăm in tot ce inseamnă elaborarea de acte normative pe ministere, aşa cum spuneam, de linie, astfel incat procesul de descentralizare să fie finalizat in şapte luni tot. Vă spunea Mihai Tudose sau Sevil Shhaideh de faptul că - şi ştiu ce făceam eu, mă duceam cu dosarele la Bucureşti, hai să mă duc la ministerul - cand eram viceprimar sau chiar preşedinte de consiliu judeţean, la ANL, să-mi aprobe pentru consiliul judeţean locuinţe. Dă-i din minister in minister - eu vă dau exemple pe care dvs le cunoaşteţi şi nu vreau să intru in amănunte. Totodată, cu această descentralizare absolut normală, să fiţi conştienţi că se descentralizează şi responsabilităţile, nu numai resursele; veţi primi şi partea de resurse financiare care să acopere aceste descentralizări, dar veţi primi şi responsabilităţile, ceea ce cred că este abordarea corectă. Am ţinut să spun aceste lucruri pentru că e un proces extrem de important pentru noi şi acest lucru trebuia să se intample mai demult. Sper ca sfarşitul anului, sunt convins ca toate termenele pe care le-am dat la ministerele de linie, fie că vorbim de Agricultură, de Transporturi, de Ministerul Tineretului şi Sporturilor, Educaţiei, Sănătate, toate ministerele de linie trebuie să aibă şi au aceste trei luni in care işi fac treaba pe acest subiect, pe descentralizare, strategiile in interiorul lor, urmand ca următoarele patru luni să vină cu toate actele normative, cu tot ceea ce avem de aprobat astfel incat această descentralizare, din toate punctele de vedere, să o terminăm pană la sfarşitul anului in cele şapte luni rămase. Am cerut neapărat să vă spun aceste lucruri, pentru că e una din priorităţile noastre pe acest an. Vă mulţumesc mult de tot! Succes! Vizită la SC YAZAKI Brăila Vizită la SC PROMEX SA Brăila Vizită la Biserica Greacă din Brăila Conferință de presă [Check against delivery] Sorin Grindeanu: In primul rand, daţi-mi voie să vă salut incă o dată. Vizita de azi de la Brăila se inscrie intr-un şir de vizite pe care, impreună cu doamna vicepremier Shhaideh şi cu parte din echipa guvernamentală, - de foarte multe ori am fost insoţit de domnul ministru Tudose, de domnul ministru Daea şi de alţi titulari de portofolii - le-am făcut pentru a vedea şi a discuta la faţa locului diversele probele specifice ale fiecărui judeţ. Sigur că azi am avut impărţită in trei, dacă pot să spun aşa, vizita, pe de o parte, domnul ministru Daea a discutat chestiunile specifice legate de agricultură - tot ceea ce a făcut pană acum şi a făcut foarte multe lucruri bune,- ceea ce vrea să facă in continuare in acest domeniu, vorbind intr-un judeţ cu un puternic specific agricol, un judeţ in care agricultura are o pondere importantă şi unde este extrem de necesar ca aceste lucruri să fie explicate ca măsuri şi ca planuri viitoare pe care noi vrem să le aplicăm. Pe de altă parte, ceea ce se intamplă in fiecare judeţ şi la fiecare vizită, doamna vicepremier Sevil Shhaideh impreună cu autorităţile locale au discutat despre PNDL II, despre Codul administrativ, despre toate propunerile, programele şi proiectele pe care le avem de implementat in perioada următoare. Eu impreună cu domnul ministru Tudose am vizitat două dintre companiile importante din judeţul dvs, compania - o investiţie străină - şi am ţinut foarte mult să merg la o fabrică de tradiţie, nu doar pentru dvs, ci pentru Romania, PROMEX. Am vrut să văd care mai e stadiul, ce planuri de viitor au, cu ce putem să impulsionăm activitatea pentru că, repet, este o fabrică, o firmă, o companie, care a făcut cinste, nu doar dumneavoastră, cat şi ţării noastre, care face şi acum export, foarte mult, care trebuie a fi impulsionată şi ajutată pentru a se dezvolta. Şi legat de acest subiect, profit de faptul că in dreapta mea este cel care a fost şi este titularul de filă pe două legi, pe două programe extrem de importante, vreau să vă anunţ acum două măsuri prinse in programul nostru de guvernare. Pe de-o parte, ceea ce anunţam la inceputul discuţiei noastre, şi anume acea lege pentru proiectele strategice. Din punctul de vedere al şefului de filă, - iar şef de filă pe această lege a fost Ministerul Economiei-, ministrul Mihai Tudose, lucrurile in primă formă au fost discutate in interior. Urmează o perioadă in care vor mai fi dezbătute de către specialişti, urmand ca extrem de rapid această lege pe proiectele strategice să fie supusă dezbaterii publice, trimisă in parlament pe tot circuitul pe care dumneavoastră il cunoşteţi. Acesta este un lucru extrem de important. Vă spuneam, titularul de filă a fost şi este Ministerul Economiei. Şi al doilea lucru, care se leagă indirect sau chiar direct, inclusiv de vizita pe care am avut-o la PROMEX, o să vă spun că in acelaşi stadiu se află Legea de constituire pentru Fondul Suveran de Investiţii. Este un lucru pe care noi ni l-am asumat. In Ministerul Economiei, ca şi minister titular, lucrurile au fost discutate, dar nu doar in interiorul Ministerului Economiei, ci intr-un comitet interministerial. De asemenea, urmează o perioadă, o săptămană, două, de discuţii in continuare cu specialişti in afara acestei comisii interministeriale, astfel incat Legea de constituire a Fondului Suveran şi anexele, şi tot ceea ce ţine de acest lucru să poată fi trimise spre parlament rapid, astfel incat să putem să aprobăm şi să intrăm, din acest punct de vedere, in linie dreaptă. Spuneam că este o legătură indirectă sau poate chiar directă cu PROMEX-ul, pentru că noi, prin constituire, prin ceea ce vom face ca finalitate la Fondul Suveran de Investiţii, una din priorităţi este, aşa cum am spus tot timpul, procesul de reindustrializare a Romaniei. Iar PROMEX-ul, din acest punct de vedere, este un partener eligibil in a se inscrie pe ceea ce inseamnă inclusiv acest fond de investiţii. Sigur, partea grea a avut-o doamna vicepremier, care sunt convins că a avut, ca in toate discuţiile din judeţele pe unde am fost, lucruri de explicat despre PNDL II, despre criterii, despre tot ceea ce inseamnă proiectele pentru judeţul dumneavoastră. Pot să vă mai spun că am mai avut o oprire neprogramată, avand in vedere sărbătoarea de astăzi, şi, impreună cu domnul ministru, m-am oprit la Biserica Greacă.... Mihai Tudose: Biserica Greacă, aşa o ştiu. Sorin Grindeanu: Biserica Greacă, aşa o ştiu localnicii, fiind azi şi sărbătoare. Sigur, imbinand utilul cu plăcutul, această Biserică este prinsă şi este in evaluare acum pe POR, pentru fonduri europene pentru renovare și pentru reabilitare. Sunt optimist că va deveni un proiect eligibil, astfel incat să poată beneficia de fonduri... Sevil Shhaideh: Eligibil este. Sorin Grindeanu: Să poată beneficia de fonduri europene şi să putem să reabilităm acest simbol.