Valentin Lazea (BNR): Săptămâna de lucru de 4 zile și reducerea salariului pentru bugetari

Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României, crede că reducerea deficitului bugetar ar putea fi făcută prin măsuri luate atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli. Una dintre ele ar fi reducerea programului de lucru al bugetarilor, cu o cincime și cu reducerea corespunzătoare a salariilor, pentru că „nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat.”

Fără măsuri de ajustare, deficitul bugetar va depăși anul viitor 8% din produsul intern brut, după ce în acest an este previzionat de Guvern la peste 9%, avertizează Valentin Lazea într-o videoconferință organizată de Consiliul Fiscal și Universitatea Al. I. Cuza din Iași.

Cehia își propune anul viitor un deficit de 4,9% din PIB, iar Bulgaria unul de 2,9%.

„Trebuie un deficit de sub 7% anul viitor. Chiar dacă se va realiza acest lucru, rămâne de văzut cum se va putea face reducerea la sub 3% până în 2024, care este an electoral și știm ce se întâmplă în România în anii electorali”, spune Lazea, citat de Profit.ro.

Chiar dacă Comisia Europeană va îngădui încă un an pentru ajustare, fără o reducere a deficitului fiscal va veni cel mai probabil o corecție din partea piețelor financiare, spune specialistul BNR.

„Reducerea cheltuielilor ar fi necesară, numai că trebuie să crească în viitor alte cheltuieli nesalariale, cheltuieli cu dotarea spitalelor, a școlilor, cu infrastructura. Chiar presupunând că un guvern își va propune să înghețe salariile și pensiile, tot nu este suficient, pentru că sunt cheltuieli de natură nesalarială care trebuie să crească”, arată Lazea.

Economistul BNR a amintit că mai există și cheltuielile adoptate de majoritatea PSD în parlament precum creșterea alocațiilor sau a salariilor profesorilor.

El crede că pandemia va duce la creșterea șomajului din sectorul privat.

„Își va permite statul să concedieze bugetari și să adauge șomeri din sectorul de stat la șomajul deja crescut din sectorul privat? E un mare semn de întrebare”, s-a întrebat retoric finanțistul care spune că, de fapt „nu înseamnă că statul e legat de mâini și de picioare” și că „nu e normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”.  

Un grup de politicieni de stânga şi reprezentanţi ai sindicatelor din întreaga Europă cred că Marea Britanie, Germania, Spania şi alte ţări ar trebui să adopte o săptămână de lucru de patru zile pentru a-şi ajuta economiile să-şi revină în urma pandemiei de coronavirus, potrivit The Guardian. 

O săptămână de patru zile ar ajuta la rezolvarea problemelor economice ale pandemiei, se arată într-o scrisoare trimisă premierului Boris Johnson, cancelarului german Angela Merkel, premierului spaniol Pedro Sánchez și altor lideri. 

Coaliția care a trimis scrisoarea îi include pe Katja Kipping - președinta partidului Die Linke din Germania, Íñigo Errejón - deputat în partidul spaniol Más País, Caroline Lucas - deputatul Partidului Verde și Len McCluskey, secretar general al Unite.

Scrisoarea evidențiază lunga istorie a lucrătorilor care au fost de acord cu ore mai scurte pentru a salva locuri de muncă, dar și „oportunitatea” de a regândi modelele de lucru şi reducerrea consumului de energie, un avantaj în eforturile de combatere a crizei climatice.

„De-a lungul istoriei, programul redus de lucru a fost folosit în vreme de criză şi recesiune economică. Pentru progresul civizilaţiei, a sosit momentul de a profita de această oportunitate şi a merge către săptămâna redusă de lucru, fără tăieri de salarii”, se arată în scrisoare.

În Marea Britanie, un studiu recent indică faptul că o săptămână de lucru de patru zile în sectorul public ar crea până la o jumătate de milion de noi locuri de muncă şi ar ajuta la limitarea creşterii ratei şomajului pe următoarele luni.

Paradoxal, numărul mediu de ore lucrate de oamenii din întreaga economie nu s-a redus, în ciuda dezvoltării tehnologiilor de economisire a forței de muncă, cum ar fi computerele personale, care, în teorie, ar trebui să elibereze mai mult timp pentru petrecerea timpului liber.

Inițiativa este ferm respinsă de unele grupuri de business şi politicieni de centru dreapta.

The Confederation of British Industry, cel mai mare grup de lobby pentru businessul britanic, spunea în 2019 că oficializarea unei săptămâni de lucru de patru zile ar fi „un pas în direcţia greşită”.

Unii economişti de centru dreapta cred că munca mai puţină ar afecta standardele de viață.

Sursa: europalibera.org