USR propune adoptarea unei declarații în Parlament de condamnare a situației din Belarus

Parlamentarii USR au propus un proiect de declarație comună a celor două camere ale Parlamentului României cu privire la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Belarus.

„Am cerut astăzi Parlamentului României să adopte o declarație de solidaritate cu sutele de mii de cetățeni din Belarus care își cer în stradă dreptul de a-și decide soarta.

În calitate de cetățeni ai unei țări care și-a câștigat libertatea plătind un preț greu în vieți omenești, noi, ca români și europeni, nu putem asista pasivi la lupta pentru democrație și drepturi civile a bielorușilor. Sper că acest punct de vedere va fi împărtășit de toate partidele din parlamentul nostru", motivează Dan Barna, pe Facebook, decizia formațiunii pe care o conduce.

USR motivează necesitatea declarației Parlamentului pe seama înmulţirii protestelor pro-democraţie din partea cetăţenilor belaruşi, în urma suspiciunilor privind fraudarea alegerilor prezidenţiale şi a violenţelor cu care autorităţile au răspuns protestelor din ultima perioadă. 

„Amenințările, arestările și violențele din Minsk și celelalte orașe ale Belarusului fac parte din arsenalul unei dictaturi în dezintegrare al cărei sfârșit trebuie să vină cât mai repede posibil.

Regimul Lukashenko e, în acest moment, unul ilegitim. La vârful său se află o sosie a lui Ceaușescu care, până la urmă, va fi îndepărtată de la putere. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru bieloruși și pentru întreaga Europă", mai arată Dan Barna.

La rândul său, senatorul Radu Mihail cere ca partidele parlamentare să înţeleagă urgenţa momentului şi să nu tergiverseze procedurile.

„Declaraţia pe care am propus-o astăzi în Comisia de politică externă din Senat este un pas firesc şi sperăm că de această dată toate partidele politice vor înţelege urgenţa momentului şi nu vor mai recurge la acţiuni de tergiversare ori de uitare într-un sertar a acestei declaraţii aşa cum s-a mai întâmplat în cazuri similare. Nu mai putem închide ochii la ce se întâmplă în regiune şi nu ne mai putem permite să batem pasul pe loc în politica externă a României. Cetăţenii din Belarus trebuie susţinuţi în aspiraţia lor pentru democraţie, respectarea drepturilor omului şi un stat de drept, aşa cum s-a întâmplat cu toate statele europene începând cu 1989, mai ales România”, a transmis senatorul USR Radu Mihail, vicepreşedintele Comisiei de politică externă din Senat.

USR reaminteşte că, în urma reuniunii extraordinare a miniştrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene, Joseph Borell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, a declarat că UE nu recunoaşte rezultatul alegerilor din Belarus, a lansat în numele UE un îndemn la dialog între putere, opoziţie şi alte forţe din societate şi a declarat că miniştrii de externe au fost de acord că se impune aplicarea unor sancţiuni împotriva celor responsabili de reprimarea violentă a protestelor şi de falsificarea rezultatului alegerilor din 9 august.

Tot luni, liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European cer, într-o scrisoare comună, repetarea alegerilor și au transmis că Aleksandr Lukașenka este persona non-grata în Uniunea Europeană, iar alegerea sa pentru un al șaselea mandat nu este recunoscută.

Comunicatul este semnat de Manfred Weber (PPE), Iratxe García Pérez (S&D), Dacian Cioloș (Renew Europe), Ska Keller și Philippe Lamberts (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) și Ryszard Legutko și Raffaele Fitto (Conservatorii și Reformiștii Europeni).

Aleksandr Lukașenka a fost declarat câștigătorul alegerilor din 9 august, iar contracandidata sa, Svetlana Țihanovskaia, a pierdut, deși a adunat în sprijinul ei mulțimi mari de oameni la manifestații. După scrutin, ea a fost forțată să părăsească țara și a mers în Lituania, de unde a continuat să ceară oamenilor să protesteze față de rezultatul alegerilor.

În protestele care au urmat alegerilor, au fost arestate circa 7.000 de persoane. Poliția a intervenit brutal, rănind sute de oameni și omorând cel puțin două persoane. Între timp, câteva mii au fost eliberați, dar sute dintre cei arestați au povestit despre condițiile inumane din arest și despre bătăile la care au fost supuși.

Sursa: europalibera.org