USR-PLUS în fața porților parlamentului. Ce-l recomandă și ce nu

 

Atuuri

1.Reprezintă o alternativă la vechea clasă politică

Steaua USR prins să strălucească pe cerul politicii românești după ce, acum patru ani, prezentându-se ca partid antisistem, a intrat în parlament cu un scor de aproape 9%. Chiar dacă după patru ani de parlamentarism, USR nu mai poate pleda credibil pentru ideea antisistemului, fiind beneficiarul subvențiilor primite de la bugetul statului și parte a legislativului, el continuă să fie văzut ca o alternativă la partidele politice vechi, PSD și PNL. Este mesajul pe care alianța USR-PLUS îl lansează cu insistență în campania electorală și care a avut priză la alegerile europarlamentare, unde rezultatul Alianței USR-PLUS a fost peste așteptări.

Este un important atu, pentru că îi conferă privilegiul de a se poziționa ca partid nou, care nu a greșit fundamental până acum, nefiind la guvernare, deci care beneficiază ab initio de un capital de credibilitate.

Sociologul Ovidiu Voicu: ”Nu au mai fost la putere, deși au stat patru ani în parlament sunt neîncercați la guvernare. Reprezintă o alternativă la vechea clasă politică”.

Analistul politic Andrei Țăranu: ”Percepția asta de antisistem se edulcorează. Pentru că prea des oameni ca Năsui fac declarații care sunt consonante cu acelea ale lui Florin Câțu”.

2. Fără hoție, Fără penali

Sloganul Alianței USR-PLUS ”O Românie fără hoție” vine în logica și continuarea celui ”Fără penali în funcții publice” și este tipul de mesaj care îl diferențiază pe scena politică și are priză la un electorat eterogen.

Este deja un brand, pe de o parte, datorită campaniei de strângere de semnături, pe de alta, din cauza deselor scandaluri din parlament unde legea a fost de mai multe ori respinsă. Nu mai departe de săptămâna trecută, în plină campanie, inițiativa a fost respinsă în parlament, printr-un joc la două capete făcut de PSD, deși nici PNL nu este inocent. Dacă s-ar fi votat, atunci referendumul pentru modificarea Constituției s-ar fi putut ține simultan cu alegerile parlamentare. Incidentul a repoziționat subiectul pe agenda publică și a dat ocazia USR-PLUS să facă notă distinctă în raport cu adversarii politici.

În același timp, USR a fost consecvent în parlament în respingerea tuturor controversatelor inițiative legislative ale PSD de modificare a legilor justiției și codurilor penale și în susținerea desființării Secției Speciale.

Alianța USR-PLUS, spre deosebire de PSD și PNL, își permite să susțină fără reticențe mesajul ”fără hoție” și ”fără penali” pentru că nu a fost marcată de scandaluri de corupție.

Sociologul Ovidiu Voicu: ”Nu au scandaluri de corupție, pot clama că nu au făcut nimic rău, nu au furat, ceea ce e important mai ales pentru nucleul dur de simpatizanți USR, pentru că ei au venit pe valul acesta de ”fără hoție”

3. Programul de guvernare

Programele de guvernare sunt judecate de electorat în special în paradigma promisiunilor: câte spitale, autostrăzi, școli se vor construi sau cu cât se vor mări pensiile și salariile. În marea lor majoritate, promisiunile sunt decontate la capitolul eșec, pentru că, de regulă, sunt nesustenabile bugetar. Anul acesta, programele PSD și PNL abundă, ca și altă dată, în angajamente.

Excepția de la regulă o face Alianța USR-PLUS, probabil și pentru că nu a mai fost la guvernare, dar și pentru că are un electorat mai educat și din mediul antreprenorial, care pune mai mult accent pe această latură. Un public mai atent la viziune, strategii și reforme bine argumentate. Este un atu faptul că programul USR este bine structurat, pune accentul pe investiții și nu se lansează în promisiuni fără acoperire financiară, mai ales pentru o perioadă complicată economic.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu: ”Pentru publicul USR, mai educat, înstărit și care lucrează în domeniul privat, programul contează mai mult decât la PSD și PNL, care se bazează mai mult pe capacitatea de mobilizare a organizațiilor. Adresabilitatea lor e diferită. Sunt singurii la care programul contează mai mult”.

Minusuri

1.Lipsa organizațiilor locale

În patru ani de la intrarea în parlament, USR nu a reușit să-și facă o rețea de organizații locale și județene, iar acest lucru s-a văzut la alegerile locale. Acolo unde a câștigat, în special orașe mari- Timișoara, Brașov, Cîmpulung- a mizat pe candidat și mai puțin pe structuri. Scorul la alegerile locale a fost modest în comparație cu acela de la europarlamentare, ca dovadă că Alianța USR-PLUS are un brand cu notorietate, dar îi lipsesc organizațiile în special în orașele mici și rural.

Chiar dacă în urma alegerilor locale situația s-a mai îmbunătățit, ea continuă să fie un handicat, mai ales că la parlamentare se estimează o prezență redusă la vot, în jur de 40%, deci va conta mobilizarea făcută la nivel de susținători și de organizație.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu: ”Nu au organizații puternice decât în puține locuri, s-a văzut asta la alegerile locale. Nu au reușit după patru ani să-și consolideze nivelul local. Este o problemă structurală importantă.”

Sociologul Ovidiu Voicu: ”Nu au rețea în teritoriu cum au PSD și PNL. Organizații județene mai au, dar nu au locale, au în orașe mari, dar nu puternice peste tot, ca la București și Timișoara, iar în orașe mici și rural nu prea au. Iar când trebuie să mobilizezi oamenii, să-i aduci la vot constituie un handicap”.

2. Scandalurile interne de la USR

Disensiunile în interiorul USR au apărut la scurt timp după intrarea în parlament, dar au luat amploare în contextul referedumului pentru familie, atunci când s-a văzut clar în spațiul public că există două curente majore în partid. Scandalul s-a soldat cu plecarea lui Nicușor Dan și a unora din susținătorii săi din USR.

După ce câțiva ani a refuzat să se poziționeze la stânga sau la dreapta spectrului politic, alegerea ideologiei s-a transformat într-un alt măr al discordiei. Fuziunea cu USR- PLUS nu a fost nici ea ușoară și a dus la disensiuni evidente, mai ales când a fost vorba de alcătuirea listelor pentru alegerile locale. Listele pentru parlamentare au arătat, iarăși, diferențe majore de abordare și au degenerat într-un scandal public destul de neplăcut pentru Alianța USR-PLUS.

Toate aceste frământări interne au afectat imaginea alianței, lăsând impresia că este vorba de mai multe facțiuni care nu găsesc un numitor comun și că astfel de probleme vor continua.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu: ”Scandalurile interne nu sunt niște simple scandaluri între persoane, ci vorbesc despre dificila coagulare a unei viziuni comune între aripa liberală, cea civică și cea antreprenorială, care este probabil cea mai importantă. Cele trei nu se pot împăca și asta se vede”.

3. Relația tensionată cu PNL, riscul izolării

Refuzul USR de a intra la guvernare a fost taxat de public drept o fugă de responsabilitate, mai ales în contextul perioadei complicate care a urmat: pandemie de coronavirus și criză economică. Unul dintre motive a fost, de fapt, relația proastă cu PNL, care s-a văzut limpede în momentul în care USR a pus o serie de condiții pentru a acorda guvernului Orban votul de investitură, unele din acestea fiind aproape imposibil de îndeplinit.

Relațiile dintre cele două partide s-au deteriorat și mai mult la alegerile prezidențiale, când logica electorală l-a determinat pe Dan Barna să-l atace pe Klaus Iohannis. Iar la alegerile locale, cu excepția Bucureștiului și a altor câteva localități, PNL și Alianța USR-PLUS nu au reușit să ajungă la înțelegeri pentru susținerea unor candidați comuni în fața PSD.

În parlament, tensiunea s-a făcut deseori simțită prin schimburi acide de replici și acuze reciproce de ”blat”cu PSD, tensiuni care s-au acutizat cu ocazia campaniei electorale. Un punct culminant l-a constituit votul pentru desemnarea lui Florin Iordache la conducerea Consiliului Legislativ. Au curs vorbe grele cu acea ocazie, Dan Barna neavând reticențe în a-l acuza pe Ludovic Orban de minciună.

În ajun de alegeri, liderii celor două partide, Dacian Cioloș și Dan Barna, dar și alte voci sonore, atrag atenția ori de câte ori au ocazia că nu oferă un ”cec în alb PNL”. Faptul că o posibilă viitoare guvernare comună este pusă sub semnul întrebării, l-a determinat pe președintele Iohannis să spună ferm: ”vor guverna împreună”.

Cele mai multe atacuri și acuze vin din partea USR, iar motivul este unul evident: bătălia pe același electorat, dar și pe cel indecis. Alianța urmărește să-și maximizeze scorul electoral pentru a se putea așeza la masa viitoarelor negocieri de pe o poziție cât mai bună. Cu toate acestea, o anumită agresivitate și depășire a limitelor ar putea duce la izolărea pe scena politică. Cu un scor bun, PNL se poate orienta și spre alți aliați, PMP fiind primul pe listă.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu: ”PNL și USR se bat pe același electorat, USR poate să preia din electoratul indecis în măsura în care devine mai convingător decât PNL. Doar în raport cu USR e un handicap, nu cu PSD, dar principalul adversar e PSD.”

 

 

 

 

Sursa: europalibera.org