Ungaria își va folosi dreptul de veto pentru a bloca bugetul UE și planul de redresare

Ungaria își va folosi dreptul de veto pentru a bloca bugetul pentru 2021-27 al Uniunii Europene și planul de redresare economică post-Covid în condițiile introducerii condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept, o mișcare care ar putea provoca tensiuni puternice în interiorul blocului comunitar, scrie Reuters.

Ambasadorii statelor membre UE vor discuta bugetul, finanțările și condiționarea acordării fondurilor europene într-o ședință programată luni după-amiază la Bruxelles. 

Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Budapesta a reiterat luni că țara sa va vota împotriva pachetului de măsuri, iar ministrul de Justiție din Polonia a arătat că ar putea urma exemplul.

Guvernele naționaliste de la Budapesta și Varșovia, pe care Uniunea Europeană le acuză de subminarea independenței justiției, a organizațiilor media și non-guvernamentale, ar putea pierde zeci de miliarde de euro dacă noile condiții de acordare a fondurilor europene intră în vigoare.

„Dacă există un veto al Ungariei pe buget, va fi o criză", a spus un înalt diplomat UE implicat în pregătirea summit-ului, citat de Reuters.

El a arătat că discuții informale sunt deja în desfășurare, inclusiv discuții între șefa Comisiei Europene, președintele Consiliului European și cancelarul Angela Merkel care deține președinția rotativă a UE.

Premierul maghiar Viktor Orban a trimis deja o scrisoare către instituțiile europene în care a amenință cu folosirea dreptului de veto privind bugetul. O notificare similară a venit și din partea premierului polonez Mateusz Morawiecki.

Liderii UE au decis în iulie că accesul la fondurile UE ar trebui legat de respectarea statului de drept, decizie care a fost clarificată în negocierile dintre guvernele UE în noiembrie, declanșând proteste din Polonia și Ungaria.

În noul acord sunt introduse două prevederi care stabilesc intervalul de timp pentru sunt adoptate măsurile împotriva unui stat și cum va funcționa mecanismul.

Intervalul de timp în care instituțiile UE sunt obligate să adopte măsuri împotriva unui stat dacă există riscul încălcării statului de drept se micșorează de la 12-13 luni maximum la 7-9 luni.
Comisia Europeană propune sancționarea prin oprirea unor fonduri UE, după ce stabilește că un stat membru a încălcat statul de drept. Consiliul UE va avea o lună la dispoziție pentru a adopta măsurile propuse de Comisie prin majoritate calificată (adică minimum 55% dintre statele membre votează, ceea ce înseamnă 15 din 27, iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE).

Împotriva Ungariei și Poloniei au loc de mai mulți ani proceduri de încălcare a tratatelor comunitare, conform Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ce prevede sancționarea țărilor membre care nu respectă prevederile comunitare.

La finalul lunii septembrie, președintele Klaus Iohannis afirma că este de acord cu condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. El spune că România este decisă să respecte statul de drept, astfel încât să ajungă exemplu pentru alţii.

Sursa: europalibera.org