Filmul experimental este de mulţi ani considerat un gen în sine şi este promovat în special de muzeele şi galeriile de artă contemporană. Filmul experimental este foarte rar promovat în cadrul sălilor de cinema, şi dacă aceasta se întâmplă creatorul trebuie să fie unul dintre numele importante din istoria artei, de la Man Ray la Mathew Barney. Stilul filmului experimental adesea nu are nimic în comun cu cel al filmului documentar sau de scurt metraj, filmul experimental nu conţine obligatoriu naraţiune sau sunet, imaginea nu trebuie să fie recognoscibilă, imaginea poate fi rezultatul chiar şi a intervenţiei artistului asupra peliculei (zgârierea sau pictarea peliculei), etc. Standardul tehnic nu conteaza, telefonul mobil putând fi una dintre opţiunile artistului. Artistul prin mijloacele la care apelează doreşte să-i ofere spectatorului o stare şi implicare mai activă. Când vorbim despre film experimental putem vorbi despre o poetică şi plastică a imaginii, despre o construcţie expresivă, dar rar despre o naraţiune literară. Filmul experimental este realizat cu un buget redus, finanţarea este suportată de cele mai multe ori de artist, care lucrează singur sau cu o echipă restrânsă. Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti prin proiectul UNARTE_FEST Festival Internaţional de Film Experimental şi-a propus să se implice în promovarea acestui gen în România. Administraţia Fondului Cultural Naţional este principalul susţinător a festivalului.
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro