Un nou volum in Seria de autor Octavian Paler de la Polirom: Rugati-va sa nu va creasca aripi

11 volume publicate de Polirom în Seria de autor „Octavian Paler”, în mai puţin de doi ani de la iniţierea acesteia • Rugaţi-vă să nu vă crească aripi este prefaţată de Bogdan-Alexandru Stănescu şi a fost lansată la recent încheiatul tîrg de carte Bookfest. • În 2005, Octavian Paler a primit Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor.

În anul 2008, Editura Polirom a iniţiat Seria de autor „Octavian Paler”, coordonată de Georgeta Naidin-Dimisianu, în care au apărut pînă în prezent volumele: Un om norocos (ediţia a II-a, 2008), Polemici cordiale (ediţia a II-a, 2008), Aventuri solitare (ediţia a II-a, 2008), Mitologii subiective (ediţia a III-a, 2008), Apărarea lui Galilei (Premiul Academiei Române; ediţia a III-a, 2009), Viaţa ca o coridă (ediţia a II-a, 2009), Drumuri prin memorie (ediţia a III-a, 2009), Deşertul pentru totdeauna (ediţia a II-a, 2009), Don Quijote în Est (ediţia a II-a, 2010), Caminante (Premiul Uniunii Scriitorilor; ediţia a III-a, 2010) şi Rugaţi-vă să nu vă crească aripi (ediţia a II-a, 2010).

Iniţial, Rugaţi-vă să nu vă crească aripi trebuia să fie o simplă versiune românească a unui volum apărut în Franţa în 1991, alcătuit pe baza textelor alese de autor din volumele Polemici cordiale şi Viaţa ca o coridă, publicate în 1983 şi, respectiv, 1987. Ulterior, dorinţa de a o îmbogăţi în latura ei confesivă a impus mai multe adăugiri care au cerut, fireşte, unele renunţări, pentru a nu împovăra numărul de pagini. În eseurile, scrisorile, discursurile şi convorbirile imaginare din acest fals apel la mediocritate, vocea auctorială are în mod evident tendinţa de a-şi submina propriul discurs, abandonînd din start arma cea mai eficientă a agresiunii intelectuale: ironia. Paler abordează teme morale sau estetice utilizînd în mod constant personaje simbolice pentru a pune în scenă înfruntarea dintre trecut şi prezent.

„În Rugaţi-vă să nu vă crească aripi Paler utilizează simbolurile pentru a pune în scenă înfruntarea sa preferată: trecut versus prezent. Autorul face parte din galeria marilor pesimişti: e complet lipsit de acea orbire atît de necesară cîteodată supravieţuirii. Privirea lui e întotdeauna îndreptată spre trecut, însă nu spre unul «glorios» (varianta banală a pesimismului), ci tocmai spre acela pictat în culorile înfrîngerii. Dacă privirea aruncată în viitor a Casandrei îi aducea acesteia moartea, privirea întoarsă spre trecut, pentru a-l pune mereu în oglinda strîmtă a prezentului, va condamna gînditorul, în orice societate, la singurătate...” (Bogdan-Alexandru Stănescu)

„Octavian Paler este, probabil, unul dintre intelectualii români ai ultimilor trei-patru decenii care poate fi socotit «director de conştiinţă». Iar de nu e singurul, este în chip sigur cel mai îndreptăţit sa fie numit aşa. Dens, consistent, cuvîntul lui avea o greutate naturală. O gravitate naturală. Niciodată uşuratic...(Alex. Ştefănescu)

„Octavian Paler crede că personalitatea umană are trei dimensiuni: viaţa publică, viaţa privată şi viaţa secretă. Primele două nu l-au interesat (spune autorul), doar a treia a fost ţinta principală a scrierii lui. Viaţă secretă înseamnă vis, subconştient, obsesie, tot ce este incontrolabil, ce nu poate fi construit.” (C. Rogozanu)