Rușii votează în cadrul referendumului național care este așteptat să aprobe mai multe modificări constituționale care îi vor permite președintelui Vladimir Putin să mai obțină alte două mandate care îi vor permite să păstreze puterea la Kremlin până în 2036.
Miercuri, 1 iulie, este ultima zi a votului pe pachetul de modificări, secțiile de votare fiind deschise încă din 25 iunie, o perioadă extinsă fără precedent pe care autoritățile ruse au justificat-o prin faptul că va permite evitarea supraaglomerări în contextul pandemiei de coronavirus.
Kremlinul a justificat modificările constituționale prin necesitatea de a întări stabilitatea și securitatea statului, în timp ce criticii au afirmat că au rolul doar de a securiza că Putin deține puterea pe viață.
„Nu votăm doar pentru amendamente", a afirmat Vladimir Putin, într-un discurs televizat pe 30 iunie în care solicita rușilor să aprobe pachetul. „Votăm pentru o țară în care vrem să trăim, pentru o țară pe care vrem să o dăm mai departe copiilor și nepoților noștri".
Votanții au doar opțiunea de a aproba sau de a respinge întregul pachet de amendamente. Guvernul a militat puternic pentru a susținere largă a modificărilor.
Vladimir Putin a propus prima dată modificările în timpul unui discurs din luna ianuarie. Documentul a fost prezentat legislativul la doar cinci zile după discuții superficiale ale unui „grup de lucru" constituit în grabă.
Pe 10 martie, amendamentul care îi permite lui Putin să poată participa pentru realegere în 2024 și 2030 a fost abrupt adăugat.
Pachetul conține mai mult de 200 de amendamente care au fost adoptate a doua zi de către camera inferioară a Parlamentului, Duma de Stat, și de cea superioară, Consiliul Federal.
Putin a programat inițial referendumul pentru 22 aprilie, dar el a fost amânat ca urmare a pandemiei de coronavirus.
În plus față de posibilitatea ca președintele rus să își extindă rămânerea la putere, amendamentele sporesc puterea Parlamentului privind formarea guvernului și redistribuie din autoritate către diverse structuri guvernamentale.
De asemenea, stipulează prioritatea legii interne peste cea internațională, interzice căsătoriile între persoane de același sex, descrie „credința în Dumnezeu" drept valoarea fundamentală națională, definește limba rusă drept „limba care a stat la formarea etnică a statului" și face imposibilă „alienarea unor părți din Federația Rusă".
Votul vine pe fondul unor nemulțumiri în creștere în Rusia privind consecințele economice ale pandemiei de coronavirus, iar sondajele au arătat o scădere de încredere în Putin în ultimii ani. Rata sa de aprobare era de 59% în primăvară, conform casei independentă de sondare Levada Center.
Putin, fost ofițer KGB în timpul Războiului Rece, se află la putere în Rusia, fie care președinte sau prim-ministru, din 1999.
Suporterii săi îl creditează cu întărirea țării și a economiei și a economiei după colapsul Uniunii Sovietice și crizele anilor '90.
Criticii arată, însă, că a slăbit instituțiile democratice, a marginalizat opozanții politici, a înăbușit criticile și a permis corupției să prospere.
Sursa: europalibera.org
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro