Turcia crește sprijinul pentru Azerbaidjan în conflictul cu Armenia

Lupte dure între forțele armene și azere continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah în ciuda reînnoirii apelurilor internaționale pentru un armistițiu.

După o scurtă pauză pe timpul nopții, o serie de rachete au lovit capitala regiunii, Stepanakert, alături de „un atac pe scară largă" al forțelor azere pe flancul sudic, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului Apărării din Armenia.

Azerbaidjan a acuzat Armenia că a țintit mai multe din regiunile sale.

De când au izbucnit luptele pe 27 septembrie, cele două părți au reportat peste 240 de decese, inclusiv civili. Bilanțul real este așteptat să fie mult mai mare, cu ambele tabere insistând că au provocat mari daune militare și s-au acuzat reciproc că țintesc civili.

Creșterea ostilităților a provocat temeri privind izbucnirea unui conflict mai larg la nivel regional care să atragă și Turcia, un aliat apropiat al Azerbaidjanului, sau Rusia, care are un pact de apărarea a Armeniei.

Pe 5 octombrie, Franța, Rusia și Statele Unite - co-lideri ai al Grupului Minsk din cadrul OSCE - și-au reiterat apelul pentru un armistițiu imediat în Nagorno-Karabah.

Cele trei puteri au descris conflictul în desfășurare drept „o amenințare de neacceptat" pentru stabilitatea regiunii.

Turcia a vorbit deschis marți despre sprijinul acordat Azerbaidjanului, afirmând că va fi de partea ei „la masa de negocieri și pe front". Cele două țări încearcă să își întărească poziția pe front pentru a își crește puterea de negociere.

Trecând peste solicitările de armistițiu, ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu s-a întâlnit cu președintele azer Ilham Aliev în Baku și a promis creșterea implicării Turciei în timp ce a criticat Grupul Minsk.

„Nu trebuie să fie niciun dubiu că atunci când e nevoie, vom acționa ca un singur stat. Turcia este Azerbaidjan, iar Azerbaidjan este Turcia", a subliniat șeful diplomației de la Ankara.

Cavusoglu a spus că orice solicitare de armistițiu nu este diferită precedentele și nu se adresează referitor la încălcarea integrității teritoriale a Azerbaidjanului.

„Ok, să lăsăm armistițiul să producă efecte și care va fi rezultatul? Puteți să spuneți Armeniei să se retragă imediat din teritoriile Azerbaidjanului sau puteți produce soluții pentru o retragere? Nu!", a ministrul de Externe al Turciei.

Azerbaidjan a solicitat retragerea trupelor armene din regiunea separatistă Nagorno-Karabah și din zonele vecine, afirmând că nu va opri acțiunile militare până nu sunt îndeplinite solicitările sale. Aceste condiții sunt aproape imposibil de acceptat de partea Armeniei.

Între timp, premierul Armeniei a discutat situația cu președintele rus Vladimir Putin. Kremlinul a transmis că Putin „a subliniat încă odată nevoia de oprire a ostilităților".

Armenia a anunțat că premierul rus Mihail Mișustin este așteptat la Erevan pe 8 octombrie, deși guvernul a subliniat că vizita sa „nu are legătură" cu actualul conflict.

Azerbaidjan și Armenia s-au acuzat reciproc de începerea actualului conflict.

Luptele sunt cele mai intense din 1994 când un război s-a încheiat doar cu un armistițiu. Cele două state au fost blocate într-un conflict asupra regiunii muntoase încă din anii de declin ai Uniunii Sovietice. Ele au purtat un război care s-a încheiat în 1994 cu aproximativ 30.000 de morți.

Sursa: europalibera.org