Traditii si obiceiuri belgiene. Carnavalul din Binche

 Binche este un oras francofon din Belgia, situat in provincia valona Hainaut. Acoperind 6063 de hectare, Binche-ul este format din 8 comune: Binche, Bray, Buvrinnes, Epinois, Leval-Trahegnies, Péronnes-lez-Binche, Ressaix si Waudrez. In prezent are o populatie de 32.750 de locuitori. Este renumit datorita carnavalului sau si a patrimoniului arhitectural. Binche este situat in regiunea centrala, pe axa care leaga orasele Mons si Charleroi.
In secolul al XII-lea, Yolande de Gueldre, vaduva contelui Baudouin III de Hainaut, a fondat orasul Binche. Fiul sau, Baldwin IV il fortifica, astfel incat acesta devine o putere impotriva regatului Frantei. Binche-ul prospera cu repeziciune, dezvoltand hale, piete, tabacarii, mori, fabrici de bere etc.
Orasul a atins apogeul in domeniul economic si politic atunci cand Belgia a fost sub dominatie spaniola, Binche-ul fiind resedinta Mariei din Ungaria, sora lui Carol al V-lea, imparat al Germaniei, rege al Spaniei si Conte de Hainaut. Invitandu-l pe acesta in Binche, Maria a organizat in 1549 o petrecere fastuoasa, iar astazi aceste petreceri au ramas sub numele de Triumfuri.
Prin ordinul Comunitatii franceze din 17 iulie 2003, orasul Binche are propriul drapel, ale carui motive sunt derivate din armele vechi, pe un fond alb, un leu negru cu limba si ghearele rosii.
Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sarbatoare a locului. In fiecare an atrage tot mai multi vizitatori straini, datorita recunoasterii sale in 2003 de catre UNESCO drept capodopera orala, facand parte din patrimoniul mondial imaterial al umanitatii. Aceasta manifestatie folclorica are o lunga traditie orala, este un rit real, care ofera participantilor sentimentul de unicitate.
Festivitatile se deruleaza in doua etape: carnavalul propriu-zis si pre-carnavalul. Carnavalul se organizeaza cu 49 de zile inaintea Pastelui. Aceasta sarbatoare „bincholeza” este intalnita in toata zona centrala a tarii, dar in Binche traditiile sunt cel mai bine conservate. Se organizeaza petreceri cu tobosari, muzica si dansuri traditionale.
Cu trei saptamani inaintea carnavalului are loc un bal mascat, pentru care participantii isi pregatesc costume pe teme propuse de un comitet organizator, iar la final o comisie de jurizare ofera premii pentru cele mai bune costume.
Duminica este prima zi a carnavalului. Participantii ies in ritmul tobelor pe strazi, deghizati in costume realizate in mare secret si cu multa maiestrie. Aici ne putem minuna de dans si multa imaginatie. Ziua de luni este dedicata copiilor si tinerilor. Acestia colinda orasul de dimineata „din cafea in cafea”. In timp ce in cafenelele locale au loc „lupte de confetti”, alesii locali le ofera tinerilor o „ceasca de prietenie”.
„Martea Grasa” este considerata de bincholezi cea mai buna zi din an, reprezentand punctul culminant al carnavalului. Petrecerea incepe inca de la 4 dimineata, micul dejun constand in stridii si sampanie, dupa cum spune traditia. Grupurile de arlechini continua sa colinde strazile orasului de dimineata pana seara, in jurul orei 21, marsul final oprindu-se la cladirea Primariei unde se organizeaza focuri de artificii spectaculoase, inima orasului continuand sa bata in ritmul tobosarilor...

de Tatiana Scurtu-Munteanu