TEZAURE UMANE VII. Studiu. Expozitia ca Povestire

Motto Casa e asa, loc ferit, e loc sanatos. Locul casei e loc bun; cum sa nu fie bun, daca stii ce-i in el? Locu asta-i loc bun, loc ferit. Tezaure umane vii este expozita ce va insufleti Sala de expozitii de la etajul I al Casei Artelor, in perioada 17 octombrie- 19 noiembrie 2006.

Expozitia se inscrie simultan in mai multe contexte practice si simbolice. Cele practice vizeaza institutia organizatoare, Complexul National Muzeal “ASTRA’‘ Sibiu si Programul “Sibiu Capitala Culturala Europeana, 2007’‘, ce va fi inaugurat prin aceasta expozitie. In mod simbolic, se incearca prezentarea unui “rezumat’‘ al artei populare romanesti din ultimele decenii sub auspiciile nationale ale ’’Deceniului Patrimoniului Cultural National’’ si internationale ale adoptarii ’’Conventiei pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial’’;
Din persepectiva actiunilor intreprinse de Complexul National Muzeal ASTRA consideram ca prin notiunea de tezaure umane vii putem intelege totalitatea creatorilor autentici de cultura populara, intr-un respect deplin pentru traditia locului, ca si a purtatorilor acestei creatii fie prin memorizarea fidela a valorilor create (texte, melodii, coregrafii, atitudini, ritualuri, tehnici de creatie, etc.), fie prin exersarea directa, nemijlocita a acestora.
Expozitia este asezata sub sintagma educatiei in spiritul traditiei culturale.
Aceasta abordare este o necesitate datorita structurii expozitionale vii implicata de prezenta mesterilor si imperativelor muzeologieie secolului XXI: sa cunoastem si sa satisfacem nevoile vizitatorului (cel modern, “absent’‘, venit ca participant la viata mondena si cel ce cauta valoarea si se cauta pe sine); sa expunem patrimoniul material si imaterial; sa depasim limitele “muzeului conserva’‘, sugerand paradigma “muzeului viu’‘; sa transfiguram sala de expozitie clasica, conventionala, intr-o agora (spatiu public al dialogului cultural si social dintre vizitatori si creatorii autentici, vii, originali, ai valorilor artistice si culturale din satul romanesc contemporan); ceva care deschide/inchide, ca un ivar.
Expozitia te indemna sa privesti sau sa inveti sa privesti atat ceea ce se vede, cat si ceea ce ascunde un obiect. Drumul spre o astfel de exozitie este foarte dificil, este un “adevarat traseu initiatic’‘ in care conteaza atitudinea fata de obiect, puterea noastra de a ne detasa de propriile clisee. Intr-o lume confuza Muzeul isi cauta un stil propriu in care publicul sa devina partenerul nostru; sa devina cel ce ia folos dintr-o intalnire; sa fie cel ce culege.
Organizatorii propun vizitatorilor, in egala masura specialistilor si publicului larg, o strategie artistica interesant de descifrat. Esentializata intr-un limbaj vizual bogat si profund, expozitia se doreste o placuta calatorie de la simplul “ imi place’‘ la descoperirea, cu smerenie, a unui intreg univers gradat in tonuri si nuante, prin continuitatea de motive si semne.
Expozitia poate fi citita, sau povestita, pornind din orice punct: de la Christul Rastignit ce isi intinde bratele spre cuprinderea lumii, de la Poarta ca intrarea inspre si dinspre, de la Fereastra care te obliga sa privesti aici si dincolo, de la Covor – ca reproducere a Gradinii, fragment-totalitate a lumii, de la Oglinda – un “loc fara loc’‘, o umbra care ne ofera propria vizibilitate, care ne permite sa privim acolo unde suntem absenti, de la Fantana cu apa vie, de la Lavita ca punct de odihna primordiala, arhetipala, pana la Leaganul Painii sau al Pruncului, loc al nasterii, al framantarilor, DAR al traditiei purtat peste ape si ceturi…
Va asteptam marti, 17 octombrie 2006, la Casa Artelor, sediul Muzeului de Etnografie si Arta Populara Saseasca “Emil Sigerus’‘, orele 1400, la vernisajul expozitiei Tezaure umane vii.

Muzeografi,
Mirela Cretu, Ada Maria Popa
http://www.muzeulastra.ro