Teodor Meleșcanu, audiat la DNA ca martor

Teodor Meleșcanu, fost ministru de Externe și președinte al Senatului, a fost audiat joi la DNA. La ieșirea de la parchet, Meleșcanu a spus că a fost audiat ca martor dar a refuzat să dea mai multe detalii.    

„Mă aflu aici ca martor într-o cauză despre care nu pot să vorbsc fiind vorba de o cercetare în curs”, a declarat Meleșcanu, citat de Mediafax. 

El a precizat că este vorba de un dosar diferit de cel din februarie în care a fost audiat, tot ca martor, pentru că fostul agent guvernamental la CEDO, Viorel Mocanu, și-a schimbat pledoaria în favoarea lui Liviu Dragnea și împotriva statului român pe care-l reprezenta. 

Meleșcanu s-a înscris marți în Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) fondat de Dan Voiculescu, a șasea dintre formațiunile politice prin care s-a perindat:  PSD, APR, PNL, ALDE şi Forţa Naţională.

„Dincolo de obiectivele politice contextuale și de agendă publică imediată, consider că responsabilitatea esențială a unei persoane care exercită o funcție publică o reprezintă promovarea valorii umane ca esență a oricărui model social legitim. După o viață întreagă dedicată proiectelor social-liberale, asumarea identității umaniste este un pas firesc, care răspunde atât reperelor pe care le-am promovat întotdeauna – demnitate, echilibru, pragmatism – cât și așteptărilor concrete ale națiunii noastre. Românii își doresc un proiect politic nou, capabil să depășească vechile conflicte și inerții, să construiască trainic, nu să dărâme. Am încredere că umaniștii pot genera o astfel de schimbare și mă voi strădui să contribui cu întreaga mea experiență la succesul acestui proiect”, a afirmat Teodor Meleșcanu, conform unui comunicat de presă al PPUSL.

Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este condus de avocatul Daniel Ionaşcu, din poziţia de preşedinte executiv.

Meleşcanu va fi coleg de partid cu europarlamentarul Maria Grapini, dar şi cu fostul ministru al Mediului Graţiela Gavrilescu, cu care a mai fost şi în ALDE, precum şi în Partidul Forţa Naţională.

Teodor Meleșcanu a fost exclus din ALDE în 2019 după scandalul generat de faptul că acceptat să fie susținut de PSD pentru șefia Senatului în ciuda faptului că ALDE ieșise de la guvernare. Mandatul său de președinte al Senatului a fost invalidat după o contestație la Curtea Constituțională.

Teodor Meleşcanu, în vârstă acum de 79 de ani, ajunge angajat al Ministerului Afacerilor de Externe încă din 1966, pentru ca mai apoi să ajungă ambasador, secretar de stat şi ministru în 1992, în timpul guvernării Nicolae Văcăroiu. La finalul mandatului Meleşcanu devine senator al PDSR, însă demisionează un an mai târziu în 1997 şi fondează ApR (Alianţa pentru România). În 2000 acesta candidează din partea propriului partid la alegerile prezidenţiale, acolo unde obţine sub 2% din voturi. În cele din urmă ApR ajunge să fuzioneze cu PNL iar în 2004 candidează din nou la Senat pe listele Alianţei D.A.

Spre finalul mandatului Guvernului Tăriceanu, Meleşcanu devine în 2007 ministru al Apărării, pentru ca mai apoi să bifeze o lună de zile şi un interimat ca ministru al Justiţiei. În 2008 candidează iar pentru un mandat de senator din partea PNL şi îşi dă demisia chiar înainte de finalizarea mandatului în 2012, când preşedintele Traian Băsescu îl punea la şefia Serviciului de Informaţii Externe (SIE).

În 2014 Meleşcanu încearcă din nou să candideze la alegerile prezidenţiale şi îşi dă demisia din SIE, însă în primul tur nu reuşeşte să obţină decât 1.09%. Acesta îşi schimbă din nou orientarea politică şi afirmă public că îl susţine pe candidatul PSD, Victor Ponta. Între cele două turiri Meleşcanu ajunge iar în rolul de ministru de Externe, în locul lui Titus Corlăţean, care demisionase în urma scandalului privind alegerile din diaspora, atunci când românii acuzau că sunt împiedicaţi să voteze. Mandatul lui Meleşcanu ţine doar 8 zile, timp în care în loc să înfiinţeze noi secţii, principala problemă faţă de care oamenii s-au plâns în primul tur, acesta a dotat secţiile de votare cu pixuri şi formulare pentru „fluidizarea” procesului, potrivit Adevărul.

În momentul în care şi-a dat demisia, Meleşcanu afirma atunci că nu are ce să-şi reproşeze şi explica că în al doilea tur veniseră de trei ori mai mulţi români să voteze decât în primul. Acesta ajunge în 2016 să se înscrie în ALDE şi obţine apoi cel de-al patrulea mandat de senator, iar un an mai târziu este numit iarăşi ministru de Externe. Aici rezistă guvernării Grindeanu, Tudose şi apoi Dăncilă, până în 2019, când este demis pe fondul unui alt scandal privind votul din diaspora. Din nou, acesta nu-şi reproşează nimic şi găseşte mai mulţi vinovaţi pentru cozile de la secţiile de votare, precum organizarea referendumului pe Justiţie iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis sau, mai apoi, partidele politice care „nu şi-au manifestat interesul de a desemna reprezentanţi în comisiile secţiilor de votare".

 

Sursa: europalibera.org