Imaginați-vă că vă treziți într-o dimineață, iar sandvișul de la care v-ați aștepta să aibă un gust delicios e dezgustător. Cafeaua din ceașcă miroase pestilențial, iar buchetul de flori de pe masă duce cu gândul la pubela de gunoi. E povestea mai multor români care, deși s-au vindecat de câteva luni de Covid-19, au rămas cu o afecțiune care le face viața un calvar: parosmia.
_____________________________________________________________________
Peste un milion de români au trecut prin infecția cu Covid-19. Unii și-au pierdut temporar simțul mirosului și al gustului iar, după ce s-au vindecat, și-au dat seama că acestea le sunt alterate;
Alimente pe care altminteri le consumau cu plăcere au început să le miroasă a gunoi, benzină, sulf, transpirație sau alte izuri greu de suportat;
Deși nu există date oficiale despre persoanele care se confruntă cu această problemă, cunoscută medical sub denumirea de parosmie, grupurile de Facebook, dedicate oamenilor care au trecut prin boala Covid-19, arată că numărul lor este în creștere.
Iată poveștile câtorva dintre ei.
„A fost un șoc, nu puteam să concep ideea că eu am un miros diferit față de ceilalți”
Larisa-Elena Fusaru (29 de ani) este dermopigmentist în județul Covasna și se luptă cu parosmia de aproximativ un an. A fost infectată cu Covid-19 anul trecut, la sfârșitul lunii iunie. Tânăra mărturisește că a avut o formă ușoară a bolii, care s-a manifestat prin pierderea mirosului și a gustului timp de o săptămână. Apoi, cam după două săptămâni, a început să simtă „mirosuri urâte” în jurul ei și nu-și putea explica ce se întâmplă. Nu se mai confruntase niciodată cu așa ceva.
Își amintește că prima dată a simțit un miros urât în frigider. „Am spălat frigiderul. Am început să iau fiecare lucru în parte, să-l miros și, când m-am apropiat de ceapă, am simțit un miros dezgustător, nu am simțit niciodată un miros atât de urât, chiar și gunoiul mirosea mai frumos”.
Îngrijorată, Larisa a întrebat-o și pe mama ei dacă simte că mâncarea din frigider ar fi stricată, dar aceasta a spus că este bună. „Pe urmă, am făcut o salată, am cumpărat altă ceapă, la fel mi se părea. Am încercat să merg și în oraș, la restaurant, ca să mănânc ceva cu ceapă, să văd dacă miroase normal, dar aceeași problemă”.
Larisa Fusaru a început să caute articole din presa străină referitoare la simptomele pe care le avea, pentru că în România nu existau informații exacte despre această problemă. Așa a descoperit că ar avea parosmie, o repercusiune a infectării cu Covid-19.
„Atunci m-am liniștit un pic, pentru că știam cam ce am”. Când s-a dus la medic și i-a spus ce se întâmplă, acesta nu a știut ce diagnostic să-i dea. „Mi-a spus că totul e din capul meu, că-mi induc senzația de miros urât”. Larisa Fusaru a încercat să-i spună medicului că a citit articole din străinătate și că simptomele pe care le are corespund cu cele menționate pentru parosmie. „A dat din umeri, mi-a dat un spray nazal”.
Peste o lună, tânăra a fost la un alt medic, care i-a zis să facă exerciții de miros (smell training) cu uleiuri esențiale, ce au mirosuri puternice. „Am încercat și asta, cam o lună de zile, două, dar sincer nu am văzut nicio schimbare. Primele șase luni au fost groaznice, simțeam mirosul urât de la 10 metri”.
Larisa Fusaru spune că a simțit o ameliorare abia după ce a făcut vaccinul anti-Covid-19, cu serul Pfizer. Aceasta nu mai simte mirosul și gustul de ceapă atât de puternic alterate, în mâncarea gătită. „Dar mirosul de ceapă crud tot e insuportabil. Am încercat și ceapă verde, și roșie, aceeași problemă”. Femeia susține că nu s-a vindecat total de parosmie. „Încerc să mănânc cât mai repede, ca să nu apuc să simt gustul”.
La început, ea a evitat să le spună celor din jur despre problema cu care se confruntă, deoarece simțea că nu este înțeleasă. „Mergeam în vizită la cineva și dacă gătea cu ceapă, mi-era așa să le spun că miroase urât, că nu e bună, pentru că nu mă înțelegeau, doar pentru mine nu era bună”. Femeia a renunțat să mai vorbească despre problema pe care o are cu prietenii sau cu familia. „Toți se uită la mine ciudat”.
În familia ei, opt membri au fost infectați cu Covid-19 în aceeași perioadă. Ea este singura care are parosmie. „Ei au avut forme mai grave de Covid”.
Odată cu apariția parosmiei, tânăra spune că a slăbit considerabil. „Am slăbit în primele trei-patru luni cam 8 kg. La început nu puteam mânca și luam vitaminele pe stomacul gol. Acum, am mai pus vreo 2 kg, dar greu”.
Între timp, Larisa Fusaru a mai fost la câțiva medici, dar toți i-au spus că nu există deocamdată un tratament exact pentru vindecarea de parosmie. „Au zis să aștept și cu timpul o să-mi treacă. Dar am deja un an de zile de când am parosmie. E greu, aștept.”
Pe de altă parte, tânăra afirmă că este un pic mai liniștită, pentru că nu este singura care se confruntă cu parosmie. De curând, una dintre prietenele ei i-a spus că i se pare că are gust de mucegai, după șase luni de la infectarea cu Covid-19. „Și ea a avut lipsă de gust și miros, la început”.
„Deja după un an de zile, oarecum mă resemnez, dar sper totuși să se găsească un tratament, să se studieze și la noi în țară problema asta, pentru că toți povestesc doar ce se știe până acum”, subliniază Larisa Fusaru, care așteaptă ca viața ei să revină la normal.
„Mirosul și gustul de cafea sunt cele mai oribile, infernale, nu pot să le descriu”
Alina Drăghici are 46 de ani, este medic specialist reumatolog la spitalul CFR din Brașov, și a tratat timp de un an și jumătate pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2. În luna octombrie a anului trecut, medicul s-a infectat cu Covid-19 și a fost internat 10 zile în spital. A stat apoi acasă, în izolare, o perioadă.
Femeia povestește că și-a pierdut gustul și mirosul total, la două zile de la infectare. Apoi, la trei luni după vindecare, a început să aibă gustul și mirosul modificate. „Simt numai miros de dezinfectant sau miros de petrol, de benzină, și gusturile sunt toate alterate. Nu are nimic gustul inițial, totul e cu un gust ciudat, diferit, care îmi provoacă greață. La mezeluri am un gust tare ciudat, indescriptibil”. Femeia se confruntă cu parosmie de aproximativ opt luni. „Sunt atâtea luni…”, subliniază ea.
La începutul bolii, dr. Alina Drăghici simțea o presiune extrem de mare în nas și avea dureri puternice la nivelul oaselor nazale, care au persistat luni de zile. „Aveam durere cu o senzație de presiune, parcă tot timpul simțeam că trebuie să-mi scot ceva de acolo. Și am citit că, într-adevăr, se pot produce și inflamații ale oaselor nazale”.
Pe toată durata infectării cu Covid-19, femeia a folosit un dezinfectant al cărui miros i-a rămas întipărit în minte. „Acum, simt că orice miroase a acel dezinfectant, iar gustul tot la fel îl simt. E ciudat”.
Medicul reumatolog spune că a încercat tot felul de tratamente. „Spray-uri nazale, vitamine, uleiuri esențiale pentru stimularea mirosului, absolut nimic nu m-a ajutat”. S-a și vaccinat anti-Covid-19 cu serul Pfizer, dar nu observă nicio schimbare: „I-am întrebat pe toți colegii, am întrebat ORL-ist, neurologul, nimeni nu are nicio soluție. Dintre colegii mei care s-au infectat, niciunul nu are așa”.
Medicul mărturisește că familia și cei din jurul ei nu o înțeleg. „Nimeni nu te crede, dar este un handicap să nu ai plăcerea unei mâncări, a unei cafele de dimineață. Gustul și mirosul fac parte din niște plăceri ale vieții de zi cu zi, pe care eu nu le mai am”. Deși oamenii cu care interacționează zilnic nu observă că s-ar confrunta cu vreo problemă, femeia spune că obosește mult mai repede și că are stări de nervozitate.
Reumatologul susține că are stări pe care nu le-a mai avut înainte de parosmie. „Eu eram o persoană extrem de ordonată, meticuloasă, cu o memorie vizuală și auditivă extrem de mare”. De când are parosmie, a devenit dezorganizată și a ajuns la o stare de nepăsare pe care nu și-o poate explica. „Am o stare foarte ciudată în cap, ca așa-numitul brain fog, ca și cum creierul meu e în ceață”.
Alina Drăghici recunoaște că se confruntă cu stări de anxietate și de depresie. „Am o stare de depresie destul de urâtă. Nu am mers la psiholog sau la psihiatru, am încercat să mă controlez eu”. Medicul reumatolog crede că surmenajul și stresul nu o ajută deloc să se vindece. „Dacă sunt de gardă, a doua zi sunt ca o legumă. Garda e solicitantă.”.
„Unele alimente au gust de metal,
altele au gust și miros de gunoi fermentat”
Mirela Oprișan are 43 de ani și este analist-recrutare în județul Galați. A fost infectată cu Covid-19 la începutul anului acesta, în luna ianuarie. A avut următoarele simptome: lipsa gustului și a mirosului, dureri de oase, dureri de cap, oboseală, somnolență. „Pur și simplu nu puteam să-mi țin ochii deschiși”. Femeia spune că simptomele au durat aproape trei-patru săptămâni, însă lipsa gustului a durat mai mult, până în luna aprilie, când a constatat că are parosmie. „Mi-au apărut gustul și mirosul alterate”.
Mirela Oprișan povestește cum și-a dat seama prima oară că are gustul și mirosul modificate. „Eu mănânc rondele de orez expandat și am simțit atunci, pentru că le mănânc mereu, știu cum sunt și nu aveau de ce să fie așa. Am început să-mi pun întrebări”.
De atunci, femeia simte că unele alimente au gust de metal, iar altele au gust și miros de gunoi fermentat. „Crinii pe care îi am înfloriți acum miros a gunoi fermentat, trandafirii la fel. Ori simt miros puternic de transpirație, cam așa. Gelul de duș și șamponul miros a metal. În ultimul timp, aceasta nu mai suportă nici mirosul de usturoi sau de ceapă. „Peștele, dacă este gras, aceeași problemă. Tot soiul de semințe, de floarea-soarelui, de susan sunt groaznice, castraveții la fel, iar frunzele de la roșiile din grădină miros a gunoi fermentat. E frustrant”.
Femeia a fost și la medicul de familie. „Mi-a spus că nu este nimic de făcut. Medicul cunoaște problema, mi-a zis că nu trebuie decât să aștept, probabil în timp se va rezolva”. În speranța vindecării, Mirela Oprișan s-a vaccinat anti-Covid-19 cu serul Johnson & Johnson, însă nu a observat nicio îmbunătățire. „Sunt la fel, nimic nu s-a schimbat. La începutul parosmiei îmi amintesc că am mâncat, de Paște, pastramă de oaie fără nicio problemă, în schimb acum e dezastru”.
Femeia subliniază că este greu să-i faci pe cei din jurul tău să te înțeleagă. Ea spune că și fratele ei, în vârstă de 45 de ani, se luptă cu parosmia, dar și o prietenă care, din păcate, nu este înțeleasă de familie. „Mama ei o ceartă că nu vrea să mai mănânce nimic și i-am zis: 'explică-i că nu-i vina ta'. Dar nu o crede nimeni. Și am întâlnit, pe grupul de Facebook, multe persoane care spun că cei din jurul lor nu le cred”.
Mirela Oprișan afirmă că și-a dat diagnosticul singură, înainte să-i spună medicul. Aceasta susține că este o persoană care se informează mereu, fapt ce a ajutat-o în depistarea problemei cu care se confruntă. „Sunt conștientă că un medic nu te poate ajuta dacă tu nu îi furnizezi informații, nu poți să te duci să-i spui: asta sunt, cercetează. Cei din Anglia am văzut că sunt mult mai concentrați pe problema asta, în România trece un pic neobservată”.
„Am început să simt miros și gust alterat la carne,
după care s-a schimbat aproape la tot”
Mirel Gheorghe (31 de ani) este tinichigiu auto în județul Brăila și suferă de parosmie din martie. A fost infectat cu Covid-19 în decembrie anul trecut. „Am avut simptomele unei răceli puternice, temperatură foarte mare, nu am avut gust și miros”. După două săptămâni s-a vindecat, însă în luna martie a simțit brusc că are gustul și mirosul alterate. „Prima oară simțeam la carne un gust de sulf cu benzină, acum s-a diminuat, dar oricum nu pot să mănânc. Carnea, chiar dacă nu are condimente, tot are un gust ciudat”.
În prezent, bărbatul spune că poate să mănânce doar măsline și ciuperci. „Și de vreo trei-patru zile pot să mănânc cartofi prăjiți, dar nu foarte mult”. Acesta mărturisește că nu mai poate agrea condimentele, ceapa, usturoiul și cafeaua. „Acum mi s-a schimbat gustul și la pepene, e un gust foarte urât”.
Mirel Gheorghe povestește că a fost la medic, iar acesta i-a zis că are parosmie. „Mi-a spus că e ceva frecvent acum, că are Covid-ul o afinitate pentru nervul olfactiv, și că e primul pe care-l afectează. Medicul i-a dat un tratament cu vitamine, cu uleiuri esențiale și spray-uri nazale. „Acum, zic că s-au diminuat puțin mirosul și gustul doar la cartofii prăjiți, în rest totul e la fel ca în martie”.
„Din ce am văzut, sunt un caz fericit, sunt alții care nu pot să mănânce aproape nimic. Prima oară a fost foarte greu, acum m-am mai obișnuit cu mirosul, cu gustul, dar nu pot să suport deloc ceapa și usturoiul, nici măcar în preajmă, la diferență de 5 metri”, susține Mirel Gheorghe.
Bărbatul și-ar dori să se acorde o mai mare importanță acestei probleme. „Până să mă duc la medicul din Brăila, unii medici îmi spuneau că poate mi s-a aplecat, că nu au mai auzit până acum, că nu există așa ceva”.
Opinia unui medic specialist
Dr. Emilia Florescu, medic primar ORL la adulți și copii, explică faptul că parosmia înseamnă o percepție total eronată a mirosului și a gustului. Prin urmare, creierul nu mai decodifică corect mesajele transmise de nervul olfactiv. „E ca un fel de handicap invizibil, celor din jur nu le miroase alterat”.
Doctorița Florescu susține că virusul SARS-CoV-2 are un receptor, care, din fericire, nu se fixează pe nervul olfactiv, că altfel l-ar distruge, dar se fixează pe celulele lui de suport, pe niște neurotransmițători – „sunt celule care trimit informația către creier - informația legată de miros”. Medicul declară că atât timp cât celulele respective sunt distruse, pacientul o să perceapă unele mirosuri drept alterate.
Medicul subliniază că în momentul în care celulele se regenerează - pentru că organismul are această capacitate de a le reface - revine mirosul la normal. „Vestea bună e că, în final, dispare și această parosmie, vestea proastă e că poate să fie de durată tot procesul de recuperare”.
Medicul afirmă că parosmia se vindecă deoarece receptorul nu are compatibilitate cu nervul în sine, ci cu celulele lui de susținere. „Ele au capacitatea de regenerare, dar depinde de la pacient la pacient, la unii apare complet recuperarea la câteva zile, la o săptămână, iar la alții poate să fie un proces de durată, și până la un an”. Dr. Emilia Florescu susține că, în medie, parosmia durează aproximativ 4-6 luni, iar recuperarea poate fi 100%. Medicul spune că a avut pacienți care au suferit de parosmie și care s-au vindecat.
Tratamentul
Pentru vindecarea de parosmie, medicul primar ORL recomandă tratament cu picături pe bază de antiinflamatori, dar și complex de vitamina B, care hrănește celulele nervoase din corp și le ajută să se regenereze. „Și foarte importantă este aromaterapia, tot ce înseamnă miros, odorizant puternic: eucalipt, mentă, lămâie, levănțică, sunt foarte multe variante, toate acestea trebuie folosite zi de zi”.
Dr. Emilia Florescu spune că există și plasturi decongestionanți nazal, care sunt folosiți, de obicei, la pediatrie, când au copiii nasul înfundat, și care îi poate ajuta pe pacienții cu parosmie să treacă mai ușor peste această problemă: „se prinde acest plasture de pijama și emană pe timpul nopții niște substanțe mentolate, și practic îți asiguri stimularea nervului olfactiv și pe parcursul nopții, nu doar ziua”.
Medicul mai adaugă faptul că „de preferat e ca pe masa lor unde își iau micul dejun sau cina să aibă acele substanțe frumos odorizante, ca să se mai modifice un pic mirosul”.
Vindecarea la persoanele
care au și alte afecțiuni poate fi de durată
Dr. Emilia Florescu afirmă că pacienții care au și o sinuzită sau o rinită, înainte de a fi infectați cu SARS-CoV-2, se vindecă mai greu de parosmie. „În momentul în care în cavitatea nazală ai proces inflamator, țesuturile inflamate nu mai drenează corect secrețiile, nu se mai ventilează cum trebuie zonele respective, și normal că apare acest blocaj”.
Medicul susține că foarte mulți pacienți acuză presiune în capătul nărilor - în zona în care începe percepția. „Acolo e bătălia mare, de acolo pornește declicul”.
Parosmia se află încă în studiu
„Este un fenomen pe care îl studiem și noi”, spune dr. Emilia Florescu, care susține că se informează din studiile realizate de cercetătorii străini. „Celulele nervoase de susținere se regenerează în timp, dar ideea e că trebuie ajutate, e ca la orice parte din corp, care nu e stimulată și se atrofiază la un moment dat. Trebuie multă răbdare și încredere! E greu, dar e vindecabil”, subliniază dr. Emilia Florescu.
Potrivit BBC, 1 din 20 de infectați cu virusul SARS-CoV-2 ajung să aibă parosmie. Profesorul Kumar, președintele Departamentului de ORL din Marea Britanie (ENT UK), a explicat pentru Sky News că acest virus are o afinitate pentru sistemul nervos și, îndeosebi, pentru nervul care controlează simțul mirosului. Profesorul Kumar e de părere că parosmia „afectează neurotransmițătorii – mecanismele care trimit mesaje către creier”, așa cum a afirmat și dr. Emilia Florescu.
Specialiștii susțin că unii oameni care suferă de parosmie raportează halucinații, tulburări de somn, și modificări ale auzului sau ale văzului.
Medicii recomandă ca pacienții afectați de parosmie să înceapă „antrenamentul mirosului” (smell training), care implică adulmecarea uleiurilor de trandafir, de lămâie, de cuișoare și de eucalipt, în fiecare zi, timp de aproximativ 20 de secunde, dimineața și seara, pentru a-și recăpăta treptat mirosul.
Simptomele clasice ale infectării cu COVID-19
Febră
Oboseală
Tuse uscată
Pierderea mirosului și a gustului
Dureri
Congestie nazală
Nas curgător
Dureri în gât
Diaree
Conjunctivită
Cefalee
Erupții cutanate
Înroșirea degetelor de la mâini și picioare
Probleme respiratorii
Articol realizat de Gabriela-Lucia Neagu, stagiar Radio Europa Liberă.
Sursa: europalibera.org
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro