Țară în service | Crima din Bolintin Vale sau cum ajung răufăcătorii să facă legea în orașele mici

La 30 kilometri de București, Bolintin Vale, o comunitate cu 13.000 de locuitori, este pe punctul de a da în clocot. Uciderea unui localnic de către un etnic rom a aprins un conflict aparent etnic, care ascunde însă neputința statului român de a proteja cetățenii din comunitățile mici.

O piatră aruncată de un rom a omorât un șofer român. Acum trei decenii, zeci de case ale romilor din Bolintin au fost incendiate. Guvernul și-a luat angajamente internaționale că va rezolva situația. Azi este un singur echipaj de poliție în localitate, iar sărăcia și lipsa de educație fac oricând posibilă repetarea evenimentelor de acum 31 de ani.

Săptămâna trecută, un șofer de microbuz care făcea curse de maxi-taxi a fost lovit în cap cu o piatră de un agresor de etnie romă. Șoferul a murit două zile mai târziu la spital, motiv de indignare pentru locuitorii orașului.

Revoltați de moartea violentă a șoferului, un om cunoscut de aproape toți locuitorii din Bolintin datorită meseriei, aceștia au ieșit în stradă cerând să fie pedepsiți agresorii.

O particularitate a orașului din apropierea Capitalei este că din cei 13.000 de locuitori, 4.000 sunt de etnie romă. Nu toți au probleme cu legea, ci doar câteva zeci de familii care s-au stabilit în marginea localității în urmă cu aproximativ 10 ani, spun localnicii și autoritățile.

Patrule și filaje discrete

Localitatea este împânzită de câteva zile de poliție și jandarmi, cei din urmă nefiind la vedere. Stau în mașini parcate în intersecțiile din oraș, în timp ce autoturismele poliției patrulează neîncetat pe străzile lăturalnice. Fără sirene pornite sau girofar, polițiștii trec cu viteză redusă pe străzile înguste.

Postul de Poliție din Bolintin Vale e într-o clădire veche și joasă. La intrare tronează un avizier din fier, la modă în anii 80. În interior, un polițist închide cu năduf o ușă când zărește camera de luat vederi.

În scurt timp, un alt subofițer ne îndrumă să discutăm cu superiorii lui de la IPJ Giurgiu, deoarece poliția din Bolintin Vale nu are purtător de cuvânt. A repetat mecanic „nu am abilitatea de a vă da informații” de patru ori, până ne-am lăsat păgubași.

Revolta în tăcere

Frigul iernii nu-i ține pe oamenii din Bolintin Vale în case. Judecătoria, piața, biserica din centrul localității sunt locurile cele mai aglomerate. Toți au auzit de grozăvia care s-a întâmplat săptămâna trecută și sunt nervoși.

Unii vocali, alții în șoaptă. Cu toții spun că polițiștii locului își fac treaba, dar că sunt prea puțini. Același lucru îl susține și primarul Daniel Trăistaru. Arată că a fost ales în 2016 și că încă de la început a cerut suplimentarea numărului de polițiști, dar a venit pandemia și a primit doar promisiuni.

Spune că nu știe câți polițiști are repartizați în oraș deoarece aceștia nu sunt în subordinea primăriei.

„Am stabilit cu cetățenii, cu prefectul, subprefectul și cu reprezentanții Jandarmeriei că nu trebuie să acționăm la emoție și să generăm alte necazuri”, ne-a declarat Trăistaru.

Primarul arată cu degetul câteva zeci de persoane care s-au stabilit în urmă cu câțiva ani într-o margine a localității, care nu au acte și care trăiesc din mici infracțiuni.

„Este o enclavă. Nu generalizăm, nu vorbim despre etnia romă în general. Sunt oameni care au venit în ultimii ani și s-au așezat aici, majoritatea fără forme legale. În zona respectivă sunt 13 imobile și, dintr-un număr total de 70 de persoane care locuiesc acolo, 30 au forme legale”, spune primarul.

Acesta mai arată că aproximativ 200 dintre persoanele care locuiesc acolo nu muncesc. „Au ajuns să oprească mașini pe stradă să ceară taxă de trecere, agresează copiii în drum către școală... Nu mai vorbesc de furturi. Nu cred că este casă în zona respectivă care să nu fie călcată de hoți”.

Un locuitor din Bolintin Vale, care a dorit să își păstreze anonimatul, spune că nemulțumirea oamenilor este strict legată de grupul nou venit în localitate, și că nu are nicio legătură cu etnia.

„Mă deranjează că acest conflict este prezentat de mass-media ca fiind unul rasist. Trebuie să cunoști dinamica locului pentru a înțelege ce s-a întâmplat acolo. Orașul este împărțit în două. Într-o parte locuiesc românii, în cealaltă romii”, spune acesta.

„Sunt și câteva zeci de familii 'românizate' de romi, care locuiesc în partea etnicilor români. Sunt integrați perfect, îmi sunt prieteni, ne salutăm, am copilărit cu ei, ne oprim și vorbim când ne întâlnim.”

Fragmentare și în interiorul etniei

Romii din Bolintin Vale sunt denumiți în funcție de ocupațiile lor. Spoitorii se ocupă cu spoirea vaselor de alamă, cărămidarii fac cărămizi de lut, iar ursarii sunt romii care umblau mai demult cu ursul dresat prin sat și pe care-l puneau să joace.

„Pe lângă aceștia, mai există romii răcari, stabiliți în zonă cu aproximativ 10 ani în urmă, după ce și-au construit case pe niște terenuri care nu le aparțin. Spoitorii, de exemplu, nu se înțeleg deloc cu răcarii, veniți din județul vecin - Dâmbovița. În timpul protestelor recente, spoitorii s-au aliat cu românii împotriva răcarilor. Cei din urmă s-au stabilit într-un câmp, nu au documente și sunt foarte puțin integrați. Nu e vorba de un conflict etnic. Este vorba strict de lipsa de educație”, mai susține locuitorul din Bolintin.

Imaginile transmise pe Facebook de Claudius Toma, prieten cu bărbatul ucis, arată că nu toți protestatarii din Bolintin exclud eticheta rasismului.

Din imagini reiese că protestatarii au scandat împotriva romilor în general și împotriva celor veniți din Răcari, județul Dâmbovița în special.

Furia lor s-a îndreptat și asupra forțelor de ordine care au blocat accesul către locuințele celor din urmă pentru a nu escalada conflictul.

Indiferent de etnie, Poliția este instituția care ar trebui să țină sub control fenomenul infracțional. Mai mulți locuitori cu care Europa Liberă a discutat la Bolintin pun ineficiența autorităților pe seama faptului că poliția este mult subdimensionată față de probleme care există în localitatea lor. Și ei ar vrea mai mulți polițiști

Problema e una de sistem, în multe dintre orașele mici sau satele României numărul polițiștilor este insuficient pentru a asigura securitatea cetățenilor.

Problema sărăciei

Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca consideră că această atitudine poate fi una sinceră, chiar dacă, de regulă, oamenii nu sunt dispuși să critice autoritățile în fața unei camere de luat vederi.

„E o comunitate mică, oamenii au crescut acolo, se știu între ei, e posibil ca aceștia să ia apărarea poliției știind că problemele apar pentru că sunt foarte puțini oameni ai legii în localitate. Pe de altă parte, e posibil ca în declarațiile publice, oamenii să nu declare adevărul de frica autorităților. Poliția cunoaște pe fiecare locuitor, uneori e greu să vorbești critic despre primar sau polițist la televizor”, arată David.

Despre conflictul în sine de la Bolintin Vale, profesorul de la Cluj consideră că acesta este cauzat de sărăcie și de lipsa de speranță. Atâta timp cât vor exista diferențe majore între diferite clase sociale, lucrurile nu se vor rezolva.

„Autoritățile locale să aibă planuri clare de dezvoltare care să aducă bunăstare tuturor. Resursele puține vor accentua diferențele de grup”, ne-a declarat profesorul David.

Scurt istoric al situației de la vârful IPJ Giurgiu

Fostul șef al IPJ Giurgiu, comisarul Cătălin Georgescu a fost primul nume mare sacrificat în urma protestelor de la Bolintin Vale.

Împuternicit șef al poliției Giurgiu în 2016 de către fostul ministru tehnocrat Dragoș Tudorache, Georgescu a pierdut postul după venirea PSD la putere. În septembrie 2018 a susținut un concurs și a revenit pe funcție.

„Georgescu nu era bine văzut de secretarul de stat Bogdan Despescu. În cazul Bolintin Vale cineva nu și-a făcut treaba. Am înțeles că au existat sesizări, dar nu le-a verificat nimeni. Acolo a fost o situație care a escaladat. Pe de altă parte, dacă ai foarte multe sesizări și doar un echipaj de poliție, nu ai cu cine să le rezolvi. Situația tensionată trenează de luni de zile în localitate. În Bolintin sunt 13.000 de locuitori. Șeful de post de acolo ar trebui să-i cunoască pe fiecare în parte”, ne-a declarat un oficial din cadrul Ministerului de Interne.

Carmen Dan, fost ministru de Interne în perioada 2017 – 2019, chiar a trimis Corpul de Control la Giurgiu pentru a verifica activitatea lui Georgescu. Au urmat diverse șicane, dar acesta a rezistat pe funcție până recent, când a fost înlocuit cu comisarul șef Ionuț Dana, titular al postului de șef al Poliției Sectorului 1.

Despre noul șef al IPJ Giurgiu, trimis de la București pentru a încerca să detensioneze situația, oficialul arată că este un polițist integru, calculat, care va trebui să analizeze toate plângerile depuse de-a lungul anilor.

„Dacă o să dea vina pe greaua moștenire nu o să rezolve nimic. Sunt sătul de această scuză. Din păcate, situația din Giurgiu se poate multiplica la nivel național. În județele mici, poliția se axează pe relaționare, nu pe investigare infracțională”, mai susține polițistul.

Un alt ofițer al ministerului de Interne insistă că situația e nuanțată de faptul că incidentul de la Bolintin a fost unul spontan.

„Starea de fapt de acolo este similară cu ce se întâmplă în structura Poliției Române la nivel național. Am auzit diverse variante cum că ar fi existat zeci, sute de plângeri ale populației locale și că nu s-ar fi făcut nimic cu ele. Nu e adevărat. Sunt câteva plângeri. Nu zeci, nu sute. Ceea ce s-a întâmplat la Bolintin a fost un eveniment nefericit, o altercație care nu putea fi prevenită. Credeți că dacă erau 10 polițiști atunci pe stradă individul respectiv nu ar fi aruncat cu piatra? Cum să previi un conflict spontan? Asta nu am învățat nici la școală, nici din experiența de polițist de până acum”, susține ofițerul.

Un singur echipaj de Rutieră

Primarul localității, Daniel Trăistaru, ne-a declarat că Bolintin are un singur echipaj de poliție rutieră care deservește tot nordul județului Giurgiu și că dacă cineva sună la 112, uneori polițiștii ajung după 30 sau 40 de minute.

În replică, ofițerul care a acceptat să discute cu reporterul Europa Liberă arată că în cazul unei tragedii, toți caută scuze, fitilul de la Bolintin fiind aprins de amintirea unor evenimente grave petrecute în urmă cu 31 de ani.

„Asta e placa pe care o pun toți. E în firea autorităților locale să arunce vina pe altcineva, de parcă ei nu ar conduce respectiva localitate. Mereu trebuie să dăm vina pe cineva. Vinovați sunt ceilalți. Oamenii s-au adunat în fața primăriei din emoție, având în vedere evenimentele anterioare, din 1991, când au fost incendiate câteva zeci de case ale romilor. Sigur că ne dorim să fie mai mulți polițiști pe străzi, dar de unde să-i scoatem? Deficit de personal este peste tot în țară. Și apoi, să nu uităm că dosarele penale nu sunt doar ale polițiștilor, ci și ale procuraturii”, mai arată angajatul MAI.

„Umbra” lui Nicolae Bădălău la Bolintin Vale

Bolintin Vale este locul „de suflet” al fostului senator PSD Nicolae Bădălău, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi. Familia sa deține mai multe proprietăți și afaceri în localitate.

L-am întrebat pe primarul Trăistaru dacă a cerut ajutorul fostului parlamentar pentru detensionarea situației. A negat că ar fi vorbit despre acest incident cu fostul demnitar.

În 2020, casa din Bolintin Vale a fiului fostului politician, Andrei, a fost spartă. Hoții au plecat cu 30.000 de euro și două ceasuri de aur în valoare de 50.000 de euro.

În Bolintin Vale, societatea este fragmentată inclusiv în rândul cetățenilor de etnie romă. Un membru al comunității este supărat pe cei „veniți din Răcari”, despre care spune că sunt „neserioși”.

„Dacă erau băieți cuminți ședeau la locul lor. Cum sunt și ceilalți, spoitorii. Nu stau de atâția ani cu noi aici? Își văd de treaba lor, de mici copii îi știm , din școală. E de rău. Băiatul ăla am auzit că are doi copii, nevasta e vai de mama ei, nu lucrează. Era un băiat extraordinar. Tatăl lui era Tomescu, care era înainte pe autobuz, făcea Bolintin București. O finețe de băiat, domnișoară ziceai că e”.

Alt locuitor din Bolintin spune că victima îi era prieten și că e păcat de moartea lui. Nu trece prin cartierul agresorilor de frică.

„Mie mi-e frică efectiv să mă duc acolo la ei în cartier. Nu am fost pentru că efectiv mi-e frică".

O altă locuitoare din Bolintin Vale pretinde că enclava de romi din care provine cel care a lovit cu piatra ar fi fost adusă de fostul primar.

„E babilonie aici la noi. Trebuie să ieșim în stradă, să facem ceva. E și primarul vai de el... vă dați seamă? Au fost aduși de alt primar care a fost înainte”, ni se destăinuie o femeie.

Și un alt bărbat susține că romii veniți de la Răcari s-au stabilit în localitatea lui cu acordul fostului primar.

„Mulți dintre ei nu au acte. Au ocupat niște terenuri abuziv, acolo. Bineînțeles, cu acordul conducerii primăriei, ca să-i voteze pe ei. Poliția își face treaba, dar sunt prea puțini pentru câte infracțiuni se fac”, susține bărbatul.

La o aruncătură de băț de primărie și poliție se află cabinetele parlamentare a doi demnitari aleși de locuitorii din Bolintin Vale. Ușa care ar trebui să ducă la senatorul liberal Toma Florin Petcu și la deputata PNL Gabriela Horba e încuiată.

La trei zile după incident, Poliția Română a anunțat că șeful Poliției Județene Giurgiu, Cătălin Constantin Georgescu a fost înlocuit din funcție, fiindu-i stabilite atribuții la Direcția Management Strategic și Suport Informațional a Poliției Române.

În locul său a fost împuternicit comisar-șef Ionuț Dana, actual șef al Poliției Sectorului 1.

Istoria conflictelor interetnice din Bolintin

În urmă cu 30 de ani, în aprilie 1991, localitatea vecină, Bolintin Deal era scena unui conflict major între etnicii români și romi. În noaptea de Înviere, un rom aflat sub influența băuturilor alcoolice a înjunghiat de mai multe ori un student român din localitate.

După decesul victimei, românii au atacat casele romilor și au incendiat 22 de locuințe, două fiind dărâmate cu buldozerele.

Șase săptămâni mai târziu, un bărbat român era înjunghiat de un tânăr rom în localitatea vecină Ogrezeni. A doua zi, 21 de locuințe ale romilor erau incendiate și aceștia nevoiți să părăsească localitatea.

Și atunci au intervenit trupele speciale și jandarmii, iar șeful de post din Ogrezeni a fost demis. Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în cauza Tănase și alții împotriva României, la incendiere ar fi participat peste 2.000 de oameni, în frunte cu preotul satului și cu primarul.

Incendierea caselor a dus la deschiderea unui proces împotriva celor vinovați. La 17 octombrie 1996 a început procesul penal, conexat cu acțiunea civilă în despăgubiri.

Judecătoria București s-a pronunțat la 18 mai 1998. Au fost condamnate 13 persoane pentru violare de domiciliu și distrugere de bunuri la închisoare cu suspendare între 3 și 6 luni.

Instanțele din țară au înjumătățit despăgubirile civile cerute de romi, pe motivul circumstanțelor atenuante ale provocării. În plus, judecătoria nu a acordat despăgubiri pentru bunurile mobile, considerând că nu fuseseră dovedite existența și distrugerea lor ulterioară din timpul incidentelor.

Nemulțumiți de soluție, romii s-au adresat CEDO. Pentru a scoate dosarul de pe rol, în 2009, România a plătit reclamanților suma de 565.193 de euro. În același timp, Guvernul s-a angajat să ia o serie de măsuri:

să amelioreze programul educativ spre a preveni și combate discriminarea împotriva romilor în programa școlară din Bolintin Deal, județul Giurgiu.
să redacteze programe de informare publică și de eliminare a stereotipurilor, prejudecăților și practicilor față de comunitatea de romi din instituțiile publice din Giurgiu.
să inițieze programe de educație juridică alături de membrii comunităților de romi
să stimuleze participarea romilor la viața economică, socială, educațională, culturală și politică din comunitatea locală

Cât de eficiente au fost aceste măsuri s-a văzut în aprilie 2020 când, Bolintin Vale era, din nou, pe prima pagină a ziarelor.

În spațiul public a apărut o înregistrare în care un rom culcat la pământ, cu mâinile legate la spate, era lovit de șeful de post din localitate. A urmat o anchetă, IPJ Giurgiu l-a destituit, dar s-a întors pe post după două luni deoarece procedurile în cazul dosarelor penale sunt de durată.

În ciuda acestui incident, locuitorii din Bolintin țin partea lui Costel Marian Șerban, șeful de post din localitate. Intervenția de acum doi ani a avut loc chiar în cătunul care ar aduce necazuri comunității.

Giurgiu, județ problemă

Județul Giurgiu, situat la granița cu Bulgaria, este cunoscut ca unul cu probleme în ceea ce privește infracțiunile cu violență sau cele economice.

În 2013, procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) trimiteau în judecată 53 de persoane și 54 de firme acuzate de operaţiuni de import sau achiziţii intracomunitare de bunuri, în scopul obţinerii rambursării ilegale de TVA.

Printre inculpați, Mircea Cezar Măgureanu, fost senator PSD și funcționari ANAF, dar și un interlop local, Octavian Grecu, zis „Butoane”. Prejudiciul stabilit la momentul respectiv era de 168 milioane de dolari.

În septembrie 2018, Octavian Grecu, liderul clanului Butoane, era condamnat de Tribunalul București la 11 ani închisoare iar fostul director general adjunct ANAF, Nicușor Drăgan primea o pedeapsă de 12 ani de închisoare.

În iunie 2021, după opt ani de proces, judecătorii Curții de Apel București desființează sentința penală și decid rejudecarea procesului la instanța inferioară.

În octombrie 2011, baschetbalistul Chauncey Hardy (23 de ani), conducătorul de joc al echipei CSS Giurgiu a ajuns la spital în stare gravă după ce a fost lovit cu pumnul in fata, in urma unei altercații într-un club din Giurgiu. Sportivul a decedat la scurt timp.

În ianuarie 2014, Ionuț Tănăsoaia, zis Gipsy Gypsanu era condamnat definitiv la o pedeapsă de 7 ani închisoare cu executare.

Zeci de persoane au protestat, săptămâna trecută, în localitatea Bolintin-Vale din judeţul Giurgiu. Oamenii au făcut apel unii la alţii, pe reţelele de socializare, să iasă în stradă, la sediul Primăriei şi la cel al Poliţiei.

Mobilizarea s-a produs după ce un localnic, șofer de maxi taxi a murit. Fusese lovit cu o piatră de către un rom. Un suspect a fost arestat preventiv.

Trupele speciale din cadrul Poliţiei au fost mobilizate pentru a preveni eventuale conflicte. Au fost huiduite.

 

Sursa: europalibera.org

Ooni Koda

Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro