Svetlana Țihanovskaia se declară pregătită să preia puterea în Belarus

Svetlana Țihanovskaia, principalul lider al opoziției din Belarus, s-a declarat pregătită să preia puterea, după mitingul de duminică seară, și a cerut crearea unui cadrul legal pentru organizarea de noi alegeri care să fie corecte.

„Sunt gata să preiau responsabilitatea și să acționez ca un lider național pentru ca țara să se calmeze și să revină la un ritm normal", a afirmat Țihanovskaia într-un clip postat pe Youtube, duminică.

Ea a mai declarat că acțiunile din trecut ale forțelor de ordine și securitate vor fi iertate dacă schimbă taberele și nu mai sunt de partea guvernului.

Între timp, muncitorii mențin presiunea asupra președintelui Lukașenka prin convocarea de noi greve pentru ziua de luni.

Muncitorii de la fabrica BelAZ din orașul Zhozdina din apropiere de Minsk au arătat că vor începe o grevă pe termen nedeterminat, din 17 august, dacă cererile lor nu vor fi îndeplinite. Printre ele se numără demisia lui Aleksandr Lukașenka și organizarea de noi alegeri.

Angajații combinatului petrochimic Naftan au cerut, de asemenea, demisia președintelui Lukașenka și au declarat că nu recunosc rezultatele scrutinului din 9 august. Într-un apel pe Telegram, ei s-au declarat „solidari" cu poporul din Belarus.

În grevă sunt și muncitorii de la Belaruskali, una din cele mai mari fabrici de îngrășăminte din stat, care cer demisia președintelui și eliberarea tuturor celor arestați în urma protestelor.

Opoziția a cerut o grevă generală din 17 august, după ce și vineri muncitorii au refuzat lucrul într-un semnal clar că Lukașenka a pierdut sprijinul unei baza tradiționale pentru el.

Un protest de mare amploare a avut loc duminică seară în Minsk. Unele voci afirmă că ar fi fost și 100.000 de persoane în Piața Victoriei, dar Europa Liberă nu a putut verifica independent numărul participanților.

Protestatarii au cerut demisia președintelui Aleksandr Lukașenka și au purtat pancarte pe care scria „Suntem anti-violență” și „Lukașenka trebuie să răspundă pentru tortură și morți”.

Duminică, înaintea marelui protest, a avut loc și un miting al suporterilor lui Lukașenka. Președintele le-a vorbit celor prezenți în Piața Independenței, spunând că NATO a trimis tancuri și avioane la 15 minute de granița cu Belarus, iar țările vecine ar „ordona” ca alegerile să fie reluate, lucru cu care el nu este de acord.

Un purtător de cuvânt al NATO a negat afirmațiile lui Lukașenka, spunând că nu există nicio mobilizare de trupe NATO în Europa de Est, singurele prezente fiind trupele rotaționale, ca și până acum.

În același timp, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin i-a transmis duminică la telefon lui Lukașenka faptul că Rusia este pregătită să trimită ajutor în cadrul acordului militar pe care îl are cu Belarus, dacă este nevoie, și a susținut că Belarus se află sub o presiune externă, fără să specifică care ar fi aceea. Cei doi președinți au vorbit și sâmbătă la telefon, la inițiativa lui Lukașenka, acesta avertizându-l pe Putin că situația din Belarus s-ar putea extinde și în afara granițelor.

La mitingul de susținere a lui Lukașenka au participat angajați ai instituțiilor de stat, care ar fi fost amenințați cu concedierea, dacă nu vin, conform site-ului independent Tut.by. Piața unde a avut loc mitingul a fost înconjurată cu garduri de metal, iar străzile din jur au fost închise. Oamenii prezenți, aduși cu autobuzele din mai multe regiuni, au strigat „Suntem pentru Batka”, porecla lui Lukașenka, care înseamnă „tată”.

Lukașenka a fost declarat câștigătorul alegerilor din 9 august, iar contracandidata sa, Svetlana Țihanovskaia, a pierdut, deși a adunat în sprijinul ei mulțimi mari de oameni la manifestații. După scrutin, ea a fost forțată să părăsească țara și a mers în Lituania, de unde a continuat să ceară oamenilor să protesteze față de rezultatul alegerilor.

Alegerile din Belarus nu au fost niciodată declarate libere și corecte de către Occident.

În protestele care au urmat alegerilor, au fost arestate circa 7.000 de persoane. Poliția a intervenit brutal, rănind sute de oameni și omorând cel puțin două persoane. Între timp, câteva mii au fost eliberați, dar sute dintre cei arestați au povestit despre condițiile inumane din arest și despre bătăile la care au fost supuși.

Sursa: europalibera.org