„Din 10 dușuri, șapte sunt cu apă călâie și trei sunt reci. Călâie înseamnă că trebuie să mă stropesc treptat ca să mă obișnuiesc cu temperatura joasă. În ultimele trei luni a fost de două ori apă caldă. Nu fierbinte, nu opărită, dar bună. La spălatul de vase folosesc un fierbător de apă. Așa a fost toată iarna”. Bianca, cetățean european. Etajul 10, sector 2/București. 2021.
Recent, ministrul Mediului și primarul Clujului își sincronizează declarațiile și vorbesc despre condiționarea autorizațiilor de construcție de locuințe de existența unei centrale comune a blocului, implicit de interzicerea centralelor de apartament. Amândoi invocă poluarea pe care unitățile de încălzire individuale de încălzire o provoacă.
Statul bate, deocamdată timid, la ușa consumatorului. Dar în casa românului nu mai poți să vii cu mâna goală, fără o contra-ofertă eficientă, așa că zecile de mii de oameni care au trecut de la sistem centralizat la centrala de apartament nu vor să fie deranjați.
Dincolo de declarații politice, Europa Liberă a căutat să afle cât de fezabile sunt de fapt planurile decidenților politici.
„Gândiți-vă la un bloc numai cu centrale de apartament care trebuie să-și evacueze gazele de ardere, chiar dacă e gaz natural. Înseamnă o grămadă de coșuri care cresc local nivelul de poluare. Fiecare centrală de apartament poluează, iarna, cam cât o mașină”. Expertul în Energie, Ionuț Purica confirmă până aici argumentele invocate de ministrul Mediului și primarul Clujului, preocupați declarativ de impactul centralelor de apartament asupra mediului.
,,Cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești vor epuiza numărul de ore de funcționare alocat în anul 2020, la fel ca și CAF-urile nr. 1 și 2 din CTE București Sud”, avertiza o analiză a companiei de management și consultanță Frames, cu referire la o situație care complică și mai mult lucrurile.
Sunt necesare investiții în modernizarea instalațiilor de ardere la cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești, cazanele nr. 5 și 6 și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE București Sud, cazanul nr. 2 și CAFurile nr. 6, 7 din CTE București Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu, arată experții de la Frames.
Discuția capătă însă rapid nuanțe. Și apar tensiunile. Nu o dată locuitorii Bucureștiului și ai altor orașe s-au plâns de calitatea serviciilor oferite de sistemul centralizat de termoficare și nu o dată dușul se dovedește un accesoriu de lux al pe timp de iarnă.
„A fost o iarnă groaznică. Numai la București, sute de mii de oameni au trăit de azi pe mâine, cu apa caldă și căldura la minim”. – se revoltă la Europa Liberă Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România.
Ceea ce nu știu cei mai mulți dintre consumatori este că atunci când invocă ligheanul sau apa încălzită în oală pe aragaz, consumatorii de rând vorbesc de fapt despre Trilema Energiei, așa cum a fost gândită de Consiliul Mondial de profil. Pe scurt, există cei trei parametri esențiali potrivit cărora ar trebui gândit orice sistem de termoficare și distribuție: siguranța alimentării, protecția mediului și raportul calitate-preț.
„În București, de 20 de ani cel puțin, nu s-a luat nicio măsură pentru reducerea poluării nici pe poluarea industrială, nici pe poluare casnică din încălzirea rezidențială. Sunt din ce în ce mai multe centrale termice individuale pentru că nu merge sistemul centralizat de termoficare. Noi am propus Primăriei să nu mai emită nicio autorizație de construire fără centrală comună, cel puțin la nivel de bloc, pentru că o centrală pentru fiecare apartament aduce poluarea la nivelul solului. Cu cât aceste centrale sunt mai jos, cu atât este mai rău. Cu cât aceste centrale au un coș la 40 - 50 metri, cu atât e mai bine”, a transmis ministrul Mediului, Tanczos Barna, la Digi24.
„Am discutat să nu mai fie aprobate centralele termice de apartament și încercăm să facem o Hotărâre în Consiliul Local. Până când vom avea toate actele gata, noi vom impune la toate construcțiile de blocuri realizate acum să facă centrale de bloc. Vrem astfel să fim mai prietenoși cu mediul”, a afirmat și primarul Clujului, Emil Boc.
Simbolic, cei doi oficiali și alții de dinaintea lor, bat la ușa proprietarului Radu Opaină și a tuturor românilor cu centrală în casă. Doar că Radu Opaină se uită pe vizor și nu vrea să le deschidă:
„Eu am centrală proprie. Domnule, dacă îmi oferi ceva mai bun, vin și iau de la tine. Dar vii cu promisiuni și mă îmbeți cu apă rece și apoi mă mai ții și captiv ani de zile la sistemul centralizat. Știți ce spuneau mulți oameni? Nu ne lasă ăștia fără apă și căldură. Ei, uite că ne-au lăsat! Și la anul va fi și mai rău. Autoritățile trebuie să-i ofere cetățeanului lucruri practice și reale. De azi încolo îți ofer o gigacalorie la prețul X, preț de piață, cu următoarele condiții de confort: apă caldă non-stop, la 45-50 de grade, căldură la confortul pe care îl vrei. Așa e în economia reală: îți ofer condiții, dacă vreau să le cumperi ”, se revoltă reprezentantul proprietarilor.
Mulți români au investit masiv în confortul propriilor case și, firesc, nu ar renunța pentru nimic altceva la centrala de apartament. Printre ei este și Sicilia Pătrașcu :
Revoltați sunt și dezvoltatorii imobiliari. Ei susțin că orice condiționare a autorizației de construcție de existența unei centrale unice de bloc ar fi o măsură fără efect.
„Într-o perioadă de câteva luni primim noi propuneri care de care mai interesante. Noi nu vedem un efect direct sau favorabil. Scopul e să nu avem poluare, nu să fie la o înălțime mai mare în atmosferă. Problema fundamentală a poluării din orașele mari nu este cauzată de centralele de apartament. În Capitală 50-60% poluează traficul și undeva 25-30% poluare rezidențială. Dar atenție, este poluare generată inclusiv de centralele de cartier, acele CET-uri vechi care, din ce știm, sunt mult departe de orice reglementare sau de orice norme de poluare. Dacă vorbim despre centrale de apartament vorbim despre centrale în condensație. Toate centralele trebuie să respecte normele UE. Emisii mici de noxe, eficiență energetică, adică ultima tehnologie. De ce să luăm măsuri să îmbunătățim ultima tehnologie, când problemele de poluare nu sunt cauzate de aceste centrale, ci de alte forme de poluare?” se întreabă Bogdan Ivan, secretar general al asociației dezvoltatorilor imobiliari din România, URBANIS.
Pe de altă parte, organizațiile neguvernamentale de mediu vorbesc despre un posibil pas spre apropierea de standardele europene actuale care privesc și poluarea provocată de centralele de apartament. Ele sunt aplicate însă în orașe și metropole care au renunțat demult la centralele pe păcură și cărbuni. La Londra, unul din cele mai mari muzee de artă contemporană din lume, Tate Modern, funcționează de multe decenii într-o astfel de centrală dezafectată.
Totuși, faptul că în România, CET-urile există și sunt poluante, nu înseamnă că problema centralelor de apartament nu există: „E clar că emisiile de la centrale constituie o sursă majoră a poluării, cel puțin la București. Iar în Uniunea Europeană acesta este trendul: să interzică centralele individuale. E un pas înainte și un pas spre normalizarea situației”, evaluează Oana Neneciu, de la Asociația Ecopolis.
Trilema Veche: ce-mi oferă un sistem centralizat ca să renunț la confortul unei centrale de apartament?
Statistic, din 128 de țări, România ocupă poziția 25 în Indexul Consiliului Mondial al Energiei, în fața Estoniei, Greciei sau Australiei și nu cu mult în urma Croației, Olandei sau Belgiei.
Este însă un clasament ce vizează indicatori macro, iar România și-a îmbunătățit poziția ocupată în principal datorită intențiilor pe care le-a anunțat și a unor angajamente asumate, după cum precizează surse din Ministerul Energiei, pentru Europa Liberă.
Parteneriatul multinațional România-SUA-Canada-Franța pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, renunțarea graduală la exploatarea cărbunelui, explorarea și exploatarea gazelor din Marea Neagră, precum și o serie de facilități fiscale au propulsat așadar România în evaluările internaționale.
Toate aceste beneficii nu vor ajunge curând la consumator și, până atunci, „fiecare vrea centrala lui, să nu depindă de alții și să nu fie expus unor potențiale defecte ale unei centrale unice de bloc”, e de părere expertul în Energie, Ionuț Purica. El explică la Europa Liberă cum se schimbă modelele energetice și implicit ce ar putea sta în spatele unor intenții precum cele anunțate public de Ministerul Mediului:
„În momentul de față se încearcă trecerea poluării locale provocate de transport pe electric. De fapt se mută poluarea către centralele mari care produc energie electrică și care încarcă bateriile cu care merg vehiculele locale. Același lucru se întâmplă și în Energie. Evident că dacă ai un singur coș, mai înalt, în interiorul unui cvartal de blocuri sau al unui singur bloc, poluarea e mai mică. E un singur coș, mai înalt și un singur arzător.”
Între timp, cei care nu au centrală de apartament au mai trecut o iarnă compromisă, mai ales în Capitală. În luna ianuarie de exemplu zeci de mii de familii din mii de blocuri au tremurat de frig acasă sau au primit căldură și apă caldă la parametri „călâi”, necorespunzători. De altfel, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a recunoscut încă din campania electorală că problema căldurii nu se va rezolva în această iarnă şi că deocamdată poate face doar management de avarie.
Zilnic, pe site-ul companiei municipale Termoenergetica sunt raportate avarii, în toate cele șase sectoare ale orașului:
Nouă pagini de avarii însoțite de „Vă mulţumim pentru înţelegere” și „Vă rugăm să ne scuzaţi pentru inconvenienţele pricinuite!” nu țin loc de soluții.
„Nu se dorește progres și rezolvare. Nu se dorește aplicarea soluțiilor europene moderne și civilizate. După alegerile locale nu au întrebat și nu au stat de vorbă. Doar au preluat probleme grele pe care le duc mai departe. Șpagă, corupție și aceleași lucrări supra-evaluate. S-a schimbat doar numele primarului, dar lucrările se fac la fel”, comentează Radu Opaina, Federația Asociațiilor de Proprietari din România.
Devine evident că orice schimbare de paradigmă creează confuzie, situație în care Bucureștiul de exemplu, unul dintre orașele cu cele mai mari rețele de termoficare din lume, al doilea după Moscova, se împarte în tabere, în funcție de interese. Rețeaua de energie electrică a României nu a fost dimensionată la momentul construirii miilor de blocuri pentru a acoperi și necesarul de căldură, așa că orice migrație spre acest model de consum devine imposibilă pe termen scurt și mediu. Oficial, o parte din cei peste 3.500 de kilometri de rețea (primară și secundară) vor fi modernizați cu bani europeni și cu o serie de alocări bugetare, după cum a anunțat primarul general.
Rămâne însă problema CET-urilor învechite, a poluării pe care o produc centralele de apartament. Inițiativele trecute, precum obligativitatea rămânerii, în scop strategic, la sistemul centralizat, au eșuat rând pe rând.
Și atunci, de ce anume au nevoie Bucureștiul și orașele cu probleme energetice din România? Răspune din nou Ionuț Purica: e nevoie mai mult ca oricând de o viziune integrată. Primăria ar trebui să analizeze situația energetică a orașului, să identifice posibilele soluții pentru creșterea eficienței și să le și aplice.
„Prefer să am o centrală alimentată cu gaz și care doar dacă nu vine gazul îmi produce probleme de căldură, decât să am o rețea de termoficare care folosește gaz într-un CET care apoi îmi trimite agentul termic pe transport și distribuție. Deci o serie întreagă de pierderi și posibile defecțiuni între sursa de căldură și client. Chiar dacă poluarea e mai mică. Deci întotdeauna se compensează siguranța de alimentare cu nivelul de poluare și evident cu prețul energiei. Ca de obicei, ne lipsește viziunea. Condiționarea noilor autorizații de construcție de existența unei centrale comune a blocului mi se pare o restricție care nu se bazează pe o analiză integrată. Ar trebui văzut UNDE se construiesc acele blocuri în raport cu soluțiile tehnologice optime. Compania de termo-energie a Primăriei ar trebui să analizeze împreună cu cei care construiesc blocurile, soluția optimală de încălzire. Ținând cont și de poluarea locală, de aspectele de disponibilitate, de costurile energiei termice către zonele respective, etc. Atâta timp cât așa ceva nu există, avem doar o companie care se chinuiește cu rețeaua de termoficare.”
Dezvoltatorii amenință că vor crește prețurile
„Am semnat contractul pentru 300 milioane euro bani europeni pentru modernizarea rețelei. Avem, de asemenea, alocați 200 milioane euro prin PNRR pentru modernizarea rețelei. (...) Am compensat 300 milioane lei datorii către Elcen. În consecință, Elcen va ieși din insolvență”, anunța, printre altele, primarul Nicușor Dan, la mai puțin de două luni de la preluarea mandatului.
În paralel, în plină pandemie, Bucureștiul a înregistrat o performanță istorică: cele mai multe locuințe finalizate și valoarea cea mai mare a tranzacțiilor. Planurile urbanistice de sector au fost însă suspendate timp de un an - pentru toate sectoarele cu excepția Sectorului 1. Miza deciziei inițiate de primarul Nicușor Dan este ca într-un an să termine Planul Urbanistic General (PUG) al Bucureștiului, document prin care se stabilește pentru întreaga Capitală spațiul verde necesar, regimul de înălțime, dar și tipul de înfățișare al clădirilor de pe fiecare stradă din oraș. Despre „Imobiliare București” – afacerea de miliarde și felul în care se construiește de fapt în capitala României, Europa Liberă a relatat AICI.
În tot acest context, reacția dezvoltatorilor imobiliari era oarecum previzibilă. Vestea unei posibile condiționări a autorizației de construcție de existența centralelor de bloc a ajuns rapid la urechile dezvoltatorilor, care invocă, printre argumentele logistice și costurile:
„Centralele acestea comune de bloc necesită un spațiu separat. Sunt de mari dimensiuni și ar trebui localizate fie lângă clădire, fie la ultimul etaj. Practic trebuie să mai construiești o clădire lângă sau un etaj tehnic. Costurile cu o centrală comună sunt cu mult mai mari. Din ce am discutat și noi cu specialiștii în instalații, costurile ar fi undeva cu 30% mai mari decât cele pentru un bloc cu centrale individuale de apartament. O centrală de apartament costă, în medie, 500 de euro. Centralele de bloc costă câteva zeci de mii, chiar sute de mii de euro. Pe de altă parte nu toate centralele de bloc sunt atât de eficiente energetică. În general sunt convenționale, nu în condensație. Ceea ce înseamnă un consum mai mare și poluare mai mare, pentru că tehnologia încă nu a evoluat, în cazul lor. Cele ultra-moderne sunt extrem de scumpe. Apoi e vorba de costurile cu tubulatura sau cu instalațiile. Repartizarea costurilor, prin sisteme ceva mai complexe de calcul pentru fiecare apartament. Apoi costurile de mentenanță. Gândiți-vă ce înseamnă dacă apar defecțiuni la o astfel de instalație”, susține Bogdan Ivan, de la URBANIS.
Dezvoltatorii mai susțin că s-ar confrunta deja cu dificultăți, din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții și amenință că orice cost suplimentar nu ar face altceva decât să majoreze prețurile locuințelor noi din piață.
L-am întrebat pe analistul imobiliar, Ion Radu Zilișteanu dacă e totuși posibil ca o eventuală obligație de instalare a centralei de bloc să scumpească atât de mult piața imobiliară. La Europa Liberă analistul confirmă ipoteza, dar duce la rându-i discuția în planul în care „individul e liber să se încălzească cum dorește”.
„Da, e posibil. Nu sunt specialist și nu știu exact care ar fi costurile, dar este posibil să se întâmple așa. Statul român se pare că o ia de-a-ndoaselea. În loc să se ocupe prin toate mijloacele ca sistemele centralizate de încălzire să funcționeze bine, iată că operează cu impuneri la adresa mediului privat, lucru inadmisibil într-o economie de piață. Sunt măsuri administrative care, practic, în cele din urmă viciază prețul pe piață. Poate să fie populism, dar nu-i impui individului cu ce să-și încălzească casa”.
ONG-urile de mediu: O măsură mult prea firavă
În plină dezbatere - și din ce în ce mai aprinsă - pe site-ul Primăriei București „top news” e, încă din februarie, anunțul privind începerea unor lucrări de reabilitare a rețelei de termoficare.
Potrivit datelor oficiale, de sistemul de alimentare cu energie termică al Municipiului Bucureşti beneficiază circa 1.200.000 locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare și agenți economici.
„E foarte clar că atât timp cât nu avem o colaborare foarte clară între Primărie și constructorii de locuințe, măsurile punctuale au doar efecte limitate. Trebuie să avem o strategie, o gândire și pe baza aceasta să acționăm”, insistă Ionuț Purica.
„Autoritățile nu respectă principii elementare. Vorbim despre o proprietate privată 100% în blocurile noi și 97% în cele vechi. Suntem în economia de piață, din câte știu eu. Există un principiu: libera circulație a mărfurilor și serviciilor. Și atâta timp cât există pe piață niște produse și niște servicii, eu sunt liber să le accesez. Nu poate statul să-mi impună mie nivelul de confort. Când va oferi statul român condiții de confort competitive și mai bune decât cele din piață, atunci vă garantez eu că proprietarii vor apela la aceste soluții. Centrala de bloc nu poluează? CET-urile nu poluează? Poluarea e poluare. O centrală de apartament care respectă toate normele europene de astăzi, ca la mașini, de ce ar avea o problemă? În ultimii 10 ani, în jur de 50 de mii de apartamente s-au eliberat de această durere. Pe undeva pe la 10% este procentul de centrale individuale, în momentul de față”, spun și reprezentanții proprietarilor, care invocă o „falsă sperietură”.
De partea lor însă organizațiile neguvernamentale de mediu văd în declarațiile politice un posibil pas înainte, fie și prin faptul că aduc în atenție problema poluării.
„Nu mi se pare că ministrul Mediului vrea să devieze atenția. Mi se pare chiar o măsură OK, dar una mult prea firavă, la ce război purtăm cu poluarea în București”, spune Oana Neneciu, de la Ecopolis.
„Nu cred că trebuiau date autorizații până acum în felul ăsta. La noi oricum se construiește super-haotic. Îmi pare rău pentru dezvoltatorii imobiliari, dar așa se fac lucrurile în acest secol. Să zici traficul e cauza, deci sistemele noastre sunt infoensive e fals. Așa fac și conducătorii auto. De când a apărut povestea cu poluarea, toți pasionații de mașini diesel spun că nu e traficul de vină, din moment ce în week-end e poluarea cea mai mare, de la arderi. Oamenii au tendința să se ducă spre altă curte cu atenția, doar ca să iasă ei bine. Dar nu e așa. Una din sursele principale ale poluării este încălzirea. Și cea centralizată, pentru că la noi CET-urile sunt foarte vechi și merg prost. Am avut câteva momente, iarna aceasta în București în care s-a văzut că ard păcură. Iar apoi, întradevăr, centralele individuale poluează. Da, traficul e o sursă principală, dar una nu o exclude pe cealaltă.”
Orașul Meu: Industrial-post-industrial-comunist-necomunist-vegan-cu-de-toate-shaorma-fără-ceapă-mai-multă-varză-varză-varză-vă-rog
26, 27, 28....49...52. Nu mai număr aparatele de aer condiționat de la blocul de vizavi, pentru că știu sigur că voi pierde șirul curând. Centrala de apartament trage la aerul condiționat și invers. Se asortează precum cravata și cămașa. Poșeta și pantofii. În București și în orașele mari din Români, nicio fațadă nu scapă de „accesorii”.
Cum pierde așadar orașul în ansamblu, nu numai din perspectiva imediată a calității vieții, dar și din punct de vedere estetic și arhitectural?
„Genetic, Bucureștiul este divers, neomogen, cu zone foarte diferite. Nu poți pune o etichetă pentru tot orașul, dar fără îndoială în București se simte ceea ce noi arhitecții numim decădere urbană. Foarte multe construcții sunt la sfârșitul ciclului lor de viață și necesită în mod vizibil renovare profundă. Ține atât de structură, cât și de fațadă și evident, de instalații. Instalațiile se modernizează mult mai rapid și probabil că pe unele trebuie să le schimbăm la fiecare 10 ani, lucru care nu se întâmplă. Bucureștiul este un oraș care așteaptă să se schimbe”, consideră arhitectul Șerban Țigănașu.
El întărește că în România lui 2021 nu există încă un smart city, oraș inteligent. Nu există așadar un oraș care să fi luat un avans atât de consistent încât să se simtă o îmbunătățire generală. Dar există mai multe orașe care intră, ușor-ușor, într-o astfel de competiție, localități care aplică astfel soluții. Dar încă suntem foarte departe de un astfel de model, spune Șerban Țigănașu.
„Mă gândesc la Timișoara, Cluj. Poate Brașov și, de ce nu, Oradea sau Sibiul, cel mai mare oraș mic din România. Au făcut progrese spectaculoase față de destinul lor anterior. Și-au luat cumva soarta în mâini pe anumite zone. Cred că suntem într-un moment în care lucrurile abia se coagulează. Noi ne confruntăm cu trecerea de la un oraș al automobilului personal la unul al transportului în comun și de la un oraș poluat administrat de Primărie la un oraș al cartierelor unde locuitorii își iau destinele în mâini și depinde mult mai mult de voința lor să-și facă singuri viața mai bună. Modelele bune la ora actuală sunt în Europa, mai ales în nordul continentului, în țările scandinave. Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, țări care au ajuns la o anumită maturitate comunitară și economică. Mai sunt și Țările de Jos. Iar din zona țărilor care seamănă cu noi ca destin, sunt foarte atent la țările baltice. Deși foste republici sovietice, după eliberare și cu resurse proporționale, au făcut progrese extraordinare în zona gestiunii urbane”.
„Cred că măsurile sunt generate de bune intenții și din punct de vedere tehnic sunt justificate. Dar de ce atât de târziu, de ce abia acum? Și apoi, ce se va întâmpla cu cantitatea imensă de astfel de aparate, de centrale de apartament și de aparate de aer condiționat deja sunt amplasate? Construcțiile din anii 2000 nu vor schimba fața orașului”, concluzionează arhitectul.
Jocul Sim City, soluția salvatoare
Organizațiile de mediu au propriile concluzii drastice și invocă inclusiv o posibilă taxă de poluare aplicată consumatorilor casnici cu centrale de apartament. Taxă pe care ministerul Energiei o respinge, deocamdată categoric, după cum precizează pentru Europa Liberă surse din Guvern.
„Se vede că dezvoltarea Bucureștiului este absolut haotică și se vede cum s-au dat autorizațiile. Din cauza asta avem și traficul pe care îl avem. Sunt cartiere de blocuri construite fără a avea minimul de grijă față de spațiile verzi sau poluare. Prin urmare, construcțiile trebuie reglementate de urgență și ministerul face pur și simplu un pas, fie și declarativ, înainte. Pune punctul pe una dintre probleme. E una. Nu e cea mai mare. Dar e o problemă. E ca la taxa auto. Trebuie să ne uităm la eficiența centralelor, la emisiile pe care le au. Dacă s-ar face un sistem coerent, poate că nu ar fi rea o taxă. Dar la noi nici taxa auto pentru vehiculele la mâna a doua nu e ce trebuie. Noi suntem una din cele trei țări din UE care nu au taxă pentru înmatricularea mașinilor SH. Deci despre ce discutăm?” se întreabă retoric Oana Neneciu, de la Ecopolis.
„Anul acesta este o provocare pentru dezvoltatori în a vedea cum și în ce măsură se vor aplica aceste prevederi. Și apare această propunere care nu prea are legătură cu eficiența energetică la care noi trebuie să aderăm. Este un nou lucru pe care noi nu știm cum să-l luăm în calcul. Noi cerem ca toate acestea prevederi să fie armonizate. Guvernul nu înțelege că trebuie să se consulte direct cu cei implicați, cu cei care suportă direct costurile. România are nevoie de dezvoltare, dar evident că și de verde. Dar toate acestea trebuie puse într-o balanță și discutate cu toate părțile implicate. Nu un monolog, cerem un dialog”, transmit dezvoltatorii imobiliari.
„Sistemul centralizat va crăpa oricum. S-a întâmplat deja în peste 200 de localități din România și au rămas oamenii în frig. De ce nu vine statul cu soluții și oferte și nu cu amenințări și declarații politice? Declarațiile politice nu au nicio valoare pentru noi”, rămân pe poziții proprietarii care și-au montat centrale de apartament.
În vreme ce observatorii imparțiali, precum expertul în Energie Ionuț Purica, atrag atenția că lipsește cu desăvârșire o viziune și trimit primarii să se joace pe calculator. Poate își vor completa măcar așa pregătirea...
„Îmi vine în minte un joc pe care îl jucau copiii mei când erau mici. Se cheamă Sim City. Acolo ești primarul unui oraș. Ca să faci dezvoltare trebuie să creezi terenuri pe care să pui drumuri, să tragi apă, energie electrică, să asiguri surse de încălzire. Și acolo vin investitori să facă blocuri și case. Am senzația că ar trebui lăsați ca cei ce candidează la primării să fie puși să joace o săptămână jocul. Invoc din nou nevoia unei viziuni integrate”, conchide Ionuț Purica.
Sursa: europalibera.org
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro