Sorin Grindeanu: Obiectivul Guvernului este îndeplinirea angajamentelor asumate, astfel încât MCV să poată fi ridicat înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului UE

aprilie 22, 2017

Galerie foto Premierul Sorin Grindeanu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene. La intrevedere au participat, de asemenea, ministrul Justiției, Tudorel Toader, și ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu. Discuțiile au vizat problematica Mecanismului de Cooperare și Verificare, absorbția fondurilor europene şi alte dosare de actualitate de pe agenda europeană. In contextul in care ultimele 4 rapoarte ale Comisiei Europene privind justiția din Romania au fost pozitive, premierul Sorin Grindeanu a subliniat determinarea Guvernului de a continua pe același drum.Obiectivul meu şi al Guvernului pe care il conduc este să finalizăm MCV inainte ca Romania să preia preşedinţia Consiliului UE. Este o chestiune de prestigiu şi mandrie la care țin foarte mult, a declarat premierul Sorin Grindeanu. Șeful Executivului a subliniat determinarea Guvernului de a nu face niciun pas inapoi după progresele majore inregistrate pană acum, in ceea ce priveşte garantarea unui act de justiţie corect şi independent. Toate demersurile Executivului se vor face pe bază de dialog, transparență și consultare, astfel incat să fie susţinute atat de sistemul de justiţie din Romania, cat şi de societate in integralitate. Priorităţile menţionate in acest sens de premierul Sorin Grindeanu și de ministrul Justiției, Tudorel Toader, in cursul intrevederii cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, sunt punerea in acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, asigurarea deplinului respect pentru drepturile fundamentale, garantarea eficienţei, predictibilităţii şi calităţii actului de justiţiei, precum şi apropierea justiţiei de cetăţean. A fost detaliată, totodată, situaţia din penitenciare şi măsurile pe care Guvernul le are in vedere in perioada imediat următoare pentru găsirea unor soluții privind imbunănățirea condițiilor de detenție. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a apreciat propunerile făcute de Guvern pentru indeplinirea ultimelor recomandări privind justiția și a dat asigurări că Romania este pe calea cea bună in ceea ce privește perspectiva ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare. Sper că Guvernul va primi un sprijin puternic din partea Parlamentului roman şi din partea societăţii romane pentru atingerea acestui obiectiv, a declarat Frans Timmermans. Un alt subiect abordat in cursul intrevederii de la Palatul Victoria a vizat menţinerea deficitului bugetar in limita de 3% din PIB, dar și continuarea politicilor sociale ale Guvernului. Referitor la absorbția fondurilor europene, premierul Sorin Grindeanu a menționat, de asemenea, că are intalniri săptămanale cu autorităţile abilitate cu gestionarea fondurilor europene, astfel incat să fie recuperate intarzierile de pană acum. Oficialii s-au referit, totodată, la actuala dezbatere despre viitorul Uniunii Europene, in contextul declanșării procesului de ieșire a Marii Britanii din UE. Intalnirea premierului Sorin Grindeanu cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, impreună cu ministrul Justiției, Tudorel Toader *** Conferință de presă comună susținută de premierul Sorin Grindeanu, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, și ministrul Justiției, Tudorel Toader [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Bună ziua. Bine ați venit. Am avut azi o intalnire cu domnul prim-vicepreședinte Frans Timmermans. Este, alături de mine și ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader. Am abordat, bineinţeles, problematica MCV, dar şi alte dosare importante, de actualitate acum pe agenda Uniunii Europene, pe care, aşa cum spuneam, le-am discutat in cursul intalnirii noastre de astăzi. Obiectivul meu şi al guvernului pe care il conduc este să finalizăm MCV inainte ca Romania să preia preşedinţia Consiliului UE. Este o chestiune de prestigiu, şi nu numai, la care ţin foarte, foarte mult. Avem patru rapoarte consecutive pozitive. Imi doresc ca la sfarşitul anului 2017 să avem un raport final pozitiv, care să pună bazele incheierii acestui mecanism. Vom continua - şi vă spun cu tărie acest lucru şi subliniez - progresele majore pe care le avem pană acum caştigate in domeniul justiţiei şi nu vom face niciun pas inapoi in ceea ce inseamnă garantarea unui act de justiţie corect şi independent. Vom face, de asemenea, uz deplin de instrumentele de dialog, de transparenţă şi consultare, astfel incat demersurile noastre să fie susţinute atat de sistemul de justiţie din Romania, cat şi de societate in integralitate. Trebuie să facem lucrul ăsta din două motive majore: economia Romaniei nu poate creşte fără increderea investitorilor că banii lor sunt protejaţi de un sistem judiciar previzibil şi eficient şi, in al doilea rand, societatea nu poate avansa fără protecţia intereselor, dar şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Priorităţile pe care le-am transmis şi domnului prim-vicepreşedinte, in perioada imediat următoare, şi domnul ministru Tudorel Toader le-a detaliat, sunt, aşa cum ştiţi, punerea in acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, asigurarea deplinului respect pentru drepturile fundamentale, garantarea eficienţei, predictibilităţii şi calităţii actului de justiţiei, precum şi apropierea justiţiei de cetăţean. Eu cred, şi noi credem, că este in interesul atat al cetăţenilor, cat şi al sectorului privat să avem un sistem judiciar de incredere, eficient şi accesibil. Inchei prin a-i mulţumi personal domnului prim-vicepreşedinte Timmermans pentru abordările principiale constante cu privire la importanţa evitării oricăror conexiuni intre dosarul MCV şi alte dosare, precum fondurile structurale sau aderarea la Schengen. De asemenea, subliniez faptul că urmare a primei noastre intalniri de la inceputul anului, de la Bruxelles, au fost făcuţi mai mulţi paşi. In acest moment, se discută la nivel tehnic toate neclarităţile pe care noi le aveam şi au fost transmise de către Comisia Europeană către Ministerul Justiţiei referitoare la MCV. De asemenea, in discuţia noastră de astăzi, domnul ministru Tudorel Toader a detaliat şi partea cealaltă pe care am atins-o la Bruxelles in discuţia de la inceputul anului, cea legată de situaţia din penitenciare şi măsurile pe care noi le avem in vedere in perioada imediat următoare. Subliniez incă o dată aprecierile pe care le am ca prim-ministru faţă de deschiderea şi de dialogul, şi de modul constructiv in care in aceste luni Guvernul Romaniei a relaţionat cu Comisia Europeană şi in special cu domnul prim-vicepreşedinte Timmermans. Mulţumesc. Frans Timmermans: Vă mulţumesc domnule prim-ministru. Eu nu vorbesc limba romană, aşadar eu voi vorbi in limba engleză. Aş dori să menţionez că lupta noastră pentru statul de drept şi drepturile omului nu este o luptă pe care o facem pentru noi sau fiindcă ne-o dorim. Noi credem că fiecare cetăţean european, indiferent unde el sau ea trăiesc, merită un stat de drept şi, in ultimii zece ani, cu MCV, pot spune că am realizat atat de multe in Romania. Dacă mă uit in urmă, unele din aceste reuşite nu aş fi crezut că sunt posibile acum zece ani. S-au obţinut atat de multe, iar acum suntem pe ultima sută de metri ai acestui maraton extrem de lung. Am avut o mică sperietură acum cateva luni, am avut impresia că intregul proces va fi oprit sau că se va schimba direcţia. Insă am avut cateva intruniri foarte constructive cu domnul prim-ministru Grindeanu şi am incredere deplină in planurile guvernului său, şi in proiectele concepute de domnul ministru Toader că vor pune Romania pe drumul corect pentru a incheia procesul MCV intr-un viitor apropiat, totul depinde de indeplinirea recomandărilor pe care noi le-am făcut in raportul nostru - acestea sunt recomandările noastre finale, nu le vom schimba, nu vom adăuga la ele. Iar dacă guvernul se află in poziţia, aşa cum prim-ministrul şi ministrul justiţiei doresc, să indeplinească aceste recomandări, putem incheia procesul MCV. Cu siguranţă sper că acest guvern va primi un sprijin puternic din partea Parlamentului roman şi din partea societăţii romane pentru a atinge acest scop, pentru că odată ce am atins acest scop, am atins punctul de unde nu ne mai putem intoarce, iar apoi ne vom bucura de aplicarea statului de drept şi a drepturilor omului şi in societatea romană şi va fi un proces ireversibil, iar acest lucru va crea certitudinea legală pentru fiecare cetăţean şi pentru mediul de afaceri in Romania, iar aceasta este ceea ce fiecare cetăţean european merită. Vreau să ii mulţumesc incă o dată prim-ministrului Grindeanu pentru cooperarea sa. Cred, planul pe care el şi ministrul justiţiei l-au elaborat ne pun pe calea cea dreaptă şi sper că putem ajunge in curand la concluzia că recomandările noastre vor fi indeplinite şi aştept cu nerăbdare să continuăm cooperarea cu guvernul roman. Vă mulţumesc foarte mult. Tudorel Toader: Mulţumesc şi eu. Vreau să exprim mulţumirile mele faţă de domnul vicepreşedinte Timmermans. Ne aflăm la a doua intrevedere, a doua intalnire cu dansul - vorbesc de mine - şi m-am bucurat de deplina susţinere şi incurajare din partea domniei sale. Ca ministru al justiţiei, sigur că sunt şi trebuie să răman preocupat de bunul mers al justiţiei in Romania, bunul mers al justiţiei, care inseamnă printre altele şi racordarea la standardele moderne europene de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Sigur că s-a vorbit, cum s-a spus deja, despre cele 12 recomandări din MCV. Acum, ne bucură faptul că recomandările sunt fixe, ne bucură faptul că recomandările nu sunt schimbătoare, sunt mobile, Comisia ne-a dat şi un set de explicaţii complementare celor scrise iniţial, astfel ca noi, ca factor de decizie, pe de o parte, de execuţie, pe de altă parte, să le inţelegem exact mesajul, să le inţelegem exact conţinutul şi să le indeplinim. Pană la urmă, aş preciza un lucru care mi se pare esenţial: indeplinirea acelor recomandări nu reprezintă nimic altceva decat racordarea legislaţiei naţionale, racordarea funcţionalităţii sistemului judiciar, racordarea practicii care trebuie să devină unitară la standardele moderne, europene de protecţie a drepturilor şi libertăţilor omului. Sunt recomandări pe deplin compatibile cu exigenţele Constituţiei, sunt recomandări pe deplin compatibile cu normele europene, sunt recomandări pe care putem şi trebuie să le indeplinim. In această direcţie, am făcut referire, cum dumneavoastră ştiţi deja bine, la procesul de evaluare a intregii legislaţii. Primul pas a fost cel de punere de acord a Codului Penal, Procedură Penală cu exigenţele constituţionale, exigenţe rezultate din deciziile pronunţate de către Curtea Constituţională. Ne preocupă şi trebuie să fim preocupaţi pentru punerea de acord a legislaţiei cu standardele europene, repet, in concret, transpunerea directivelor europene in legislaţia naţională. Este o realitate pe care o ştiţi, pe care o cunoaştem, pe care trebuie să o depăşim, şi anume, faptul că sunt multe directive incă netranspuse, directive care au ieşit din termen şi avem obligaţia ca de indată să le transpunem in legislaţia naţională. Pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei se poate observa cum am postat proiectele de lege privind transpunerea directivei referitoare la confiscarea extinsă, transpunerea directivei referitoare la protecţia victimelor infracţiunilor. Pregătim pachetul de legi pentru justiţie, legi care datează din 2004. Au trecut 13 ani. Practica a arătat care sunt omisiunile, neconcordanţele, nevoile de perfecţionare. Le vom pune in transparenţă decizională, le vom trece prin guvern şi vom inainta proiectul de lege la legiuitor, la parlament, unica autoritate legiuitoare, cel care trebuie să decidă in acest sens. Vom face şi o evaluare a intregii legislaţii - Codul penal, procedură penală, civil, procedură civilă, celelalte legi fundamentale. Fiecare lege in sensul ei este deosebit de importantă. Le vom pune de acord cu exigenţele constituţionale, cu standardele moderne. Unele sunt incă adoptate inainte de revizuirea Constituţiei din 2003 şi trebuiesc compatibilizate şi din acest punct de vedere. Avem problema penitenciarelor, avem soluţii complementare, la nivel de legislaţie, la nivel de aplicare a legii, la nivel de modernizare a penitenciarelor existente, de extindere, construire a unor pavilioane noi in cadrul penitenciarelor existente, finalizarea, construcţia celor două noi penitenciare. Avem un set de cerinţe interne raportate la Constituţie. Avem un set de cerinţe externe raportate la standardele, tratatele, convenţiile la care Romania este parte şi toate aceste măsuri sunt obligatorii, pentru ca să devină ireversibil acel proces de ridicare a standardelor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Vă mulţumesc. Reporter: Pentru domnul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, pentru că s-a vorbit foarte mult despre această ireversibilitate şi pentru că in rapoartele MCV s-a subliniat acest lucru, vroiam să vă intreb dacă, din ce s-a văzut in Romania, din ianuarie pană acum, există premise că Romania indeplineşte aceste condiţii de ireversibilitate şi că această luptă anticorupţie poate continua şi după ridicarea MCV, ar fi prima intrebare. Frans Timmermans: Am făcut aceste 12 recomandări, ceea ce este clar. Dacă Guvernul iși respectă programul, angajamentul este puternic in această privință, atunci aceste recomandări pot fi intrunite. Și sper ca Parlamentul va sprijni Guvernul in acest sens, şi cred că intrebarea dumneavoastră este un pic mai profundă decat ce aţi menţionat, din nou, am devenit convins că cele mai bune garanţii in lupta continuă impotriva corupţiei și pentru statul de drept sunt romanii inşişi. Există un sentiment extrem de puternic in societatea romanească că aceasta este lupta corectă, şi că ei vor asta şi vor ca acel lucru să continue. Ştiţi, sunt sigur că, odată ce aceste recomandări vor fi indeplinite şi procesul MCV-ului va fi incheiat, lupta impotriva corupţiei va fi motivată de către dorinţa poporului roman. Ştiţi, cunosc această ţară destul de bine, vin in această ţară de mai bine de 20 de ani şi imi aduc aminte de vremurile cand populaţia romană, cand discutai de această chestiune, era oarecum cinică, dar nu se va intampla niciodată. Acum, populaţia romană are o altă poziţie, spun: noi vrem asta să se intample, luptăm pentru asta, merităm asta, pentru că suntem europeni, iar asta pentru mine reprezintă unul din elementele de cea mai mare inspiraţie, pentru că populaţia spune acest lucru, nu pentru că Bruxelles spune asta, sau vreo instituţie europeană spune asta, ci poporul insuşi a spus vrem asta pentru noi, pentru copiii noştri, pentru ţara noastră. Pentru mine, aceasta este cea mai bună garanţie că acest proces va continua şi după ce va fi incheiat procesul de MCV. Reporter: Și o a doua intrebare. Dacă, in aceste condiţii, 2018 este un termen realist pentru ridicarea MCV-ului in cazul Romaniei. Frans Timmermans: Nu discut niciodată despre date, nu fac asta. Sigurul lucru pe care vreau să il spun pe această temă este că programul guvernului de a indeplini aceste recomandări este clar şi totul depinde de consultările publice la care domnul ministru se referea, depinde de includerea tuturor stakeholder-ilor in acest proces, şi, desigur, depinde şi de voturile din Parlament, dacă acest proiect al Guvernului poate fi indeplinit sau nu. Odată ce este indeplinit, Comisia, noi nu vom ezita să spunem că angajamentele MCV-ului au fost indeplinite, dar nu pot să dau o dată clară, totul depinde de cum sunt luate aceste decizii. Reporter: Domnule Timmermans, referitor la intrebările colegilor noştri care au fost puse de inainte, şi anume inițiativa unor lideri /...;/ ca președintele Romaniei să nu mai numească procurorii, veţi saluta acest lucru in lupta impotriva corupției sau credeți că este un pas inapoi? Frans Timmermans: Aşa cum am discutat in termeni generali şi voi repeta asta, linia pe care guvernul a adoptat-o, conduce la indeplinirea recomandărilor pe care le-am stabilit. Desigur, parlamentul este suveran, ia propriile decizii, aşa cum a fost menţionat şi de către Ministerul Justiţiei, aş cere parlamentului să sprijine guvernul pe această temă şi să nu se ducă in altă direcţie decat ceea ce propune guvernul, pentru că eu cred că aceasta este cea mai bună cale de a indeplini aceste recomandări, dar nu voi intra in chestiuni individuale şi iniţiative parlamentare. Vreau să mă pot uita la imaginea de ansamblu şi să vedem unde vom fi la finele acestui an, cand trebuie să facem un alt raport pe MCV. Reporter: O intrebare pentru domnul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene: astăzi, in cadrul discuţiei cu preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, citez: I-am spus domnului Timmermans că Ordonanţa 13 nu a conţinut nimic ilegal şi din păcate DNA a pornit o acţiune de anchetă a membrilor Guvernului, care a provocat sesizarea CCR şi Curtea a decis că acţiunea DNA este ilegală şi nu respectă Constituţia. In momentul de faţă, DNA şi-a declinat responsabilitatea pentru această anchetă, insă ea continuă la Parchetul General şi este indreptată in continuare impotriva membrilor cabinetului Grindeanu, chiar dacă Curtea Constituţională a spus că nu se pune problema unui drept al celor de la Parchet sau DNA să facă o asemenea anchetă. Care este viziunea pe care o are Comisia Europeană avand in vedere conflictul care incă există intre cele două puteri, cea juridică şi cea executivă. Frans Timmermans: Guvernul s-a angajat să pună in acord legislația cu jurisprudenţa Inaltei Curții. Este un lucru normal, care se intamplă in fiecare ţară membră, dacă jurisprudenţa se duce intr-o direcţie unde ai interpretări diferite ale legii, trebuie să aduci legea in aceeaşi linie cu jurisprudenţa - este un proces normal, iar ministrul justiţiei s-a angajat in acest proces. Se intamplă in toate statele membre, tot timpul. Nu am o problemă in acest sens, insă am indicat și faptul că dacă in acest proces putem să fim de folos pentru guvernul roman, susținem guvernul roman, insă, aşa cum a indicat foarte clar şi domnul ministru, este o responsabilitate pe care fiecare legislativ o are, dacă Curtea Constituţională decide in această direcție. Poate nu am inţeles destul de bine intrebarea, dar este ceva ce se intamplă tot timpul, in toate statele membre: respectăm separarea puterilor in stat şi dacă Curtea Constituţională dă o singură direcţie, mergi in acea direcţie - aşa respecţi independenţa justiţiei. Reporter: O intrebare pentru prim-vicepreşedintele Comisiei Europene. Domnule Timmermans, ştiţi că in Romania a avut loc o evaluare a şefilor Parchetului General şi al DNA, chiar dacă nu s-a impus schimbarea acestora, mai mulţi politicieni au ridicat această problemă şi au cerut ca aceştia să fie schimbaţi. In opinia dvs, dacă aţi urmărit ce s-a intamplat in ţara noastră, ar fi necesară schimbarea sau ar afecta cumva sistemul judiciar schimbarea procurorului general şi al şefului DNA? Mulţumesc. Frans Timmermans: Din nou, mă pot referi doar la planurile Guvernului, planurile Guvernului sunt in deplină conformitate cu recomandările făcute pentru a menține parcursul necesar ridicării MCV. Dacă Parlamentul decide in alt mod, pe asta se vor baza concluziile noastre. Dar asta depinde doar de Parlament care este suveran. Noi putem face doar o evaluare neutră a situației. Dacă Guvernul va avea sprijin din partea Parlamentului pentru a face ceea ce trebuie să facă, ceea ce şi include foarte clar - respectarea responsabilităţilor diferitelor agenţii, inclusiv a DNA-ului, atunci sunt sigur că vom avea indeplinirea acestor recomandări şi orice altă abatere de această linie, o vom evalua la momentul oportun, dar ţine de parlament să decidă. Orice inițiativă depinde de Parlament. Şi am fost destul timp parlamentar eu insumi, incat să nu am aroganţa să ii spun Parlamentului ce să facă, desigur, acţiuni au consecinţe. Singurul meu sfat către Parlament este: urmați planul care a fost pus pe masă de către guvern şi vă duce in situaţia cea mai bună posibilă. Reporter: Dvs. credeţi că se impune schimbarea legislaţiei penale şi, de exemplu, dezincriminarea abuzului in serviciu, in condiţiile in care, prin această infracţiune, se fraudează inclusiv fonduri europene? Şi o intrebare complementară: s-ar impune, ar fi nevoie de un prag minim pentru prejudiciu in cazul fondurilor europene? Frans Timmermans: Imi pare rău, nu voi intra in aceste intrebări detaliate. Cred, incă o dată, şi voi reitera acest punct pentru a zecea oară, ceea ce eu am văzut că adoptă guvernul Grindeanu se aliniază cu recomandările şi indeplinirea recomandărilor pe care noi le-am cerut. Romania a avut un succes enorm in ultimii 10 ani in a duce lupta impotriva corupţiei la un nivel inalt, ceea ce a fost perceput ca un lucru etern endemic in această țară, nu mai este. Aveţi idee cat de mare este schimbarea culturală şi politică? Este o realizare extraordinară şi ar trebui să fim siguri că finalizăm acea reuşită. Suntem pe ultima sută de metri a unui maraton lung, haideţi să nu fim distraşi de chestiuni secundare. Haideţi să finalizăm acest proces şi apoi procesul se va susţine de la sine, pentru că eu cred că poporul roman va privi foarte atent la acest proces, pentru că romanii doresc acest lucru să se intample şi este recomandabil ca fiecare guvern să ia in considerare voința poporului in această privință. Reporter: Mai am o ultimă intrebare, dacă imi permiteţi, pentru că domnul Frans Timmermans spunea că de dumneavoastră, domnule premier, depinde ce se va intampla de aici incolo. Cand vedeţi dumneavoastră acea linie de orizont in care vom scăpa de acest raport MCV şi cum vedeţi relaţia cu parlamentul, pentru că spunea domnul prim-vicepreşedinte că doar prin alinierea parlamentului la ceea ce veţi face dumneavoastră ne va duce la acest final de MCV? Mulţumesc. Sorin Grindeanu: Nu doar de mine depinde şi de guvernul pe care il conduc, ci şi de celelalte instituţii, aşa cum spunea prim-vicepreşedintele. Noi am detaliat astăzi ce avem de gand să facem, a detaliat domnul ministru al justiţiei, pentru a atinge toate acele obiective, obiective care nu sunt doar un scop in sine pentru a inlătura MCV-ul, ci sunt bune pentru intreaga societate, astfel incat să intrăm pe un drum absolut normal şi pe acel proces ireversibil. Toate lucrurile care ţin de noi, legate de atingerea acestor obiective, ni le-am asumat, le-am detaliat, am avut discuţii şi aceste discuţii continuă, la nivel tehnic, intre Comisia Europeană şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Au fost acele clarificări de care vă anunţam. De asemenea, nu am niciun fel de semne de intrebare in acest moment cum că parlamentul nu ar veni in intampinarea noastră şi nu ar susţine tot ceea ce noi ne-am angajat să facem pentru atingerea acestor obiective. Iar lucrurile astea vor fi văzute in perioada imediat următoare, pe măsurile, unele dintre ele anunţate de către dl ministru al justiţiei, şi, repet, nu există semne in acest moment cum că lucrurile ar sta altfel. Reporter: O intrebare pentru dl prim-ministru, dar şi pentru ministrul justiţiei. Au fost astăzi declaraţii in Parlament atat din partea unor parlamentari PSD, cat şi din partea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, referitoare la intarzierea cu care sunt puse la punct actele normative de modificare a Codului penal. Ba chiar, ministrului i se solicită o intalnire cu preşedintele Liviu Dragnea şi este chemat in Comisia juridică in Senat. Aş vrea să ştiu care este poziţia dvs, dle premier, in legătură cu acel pachet pe modificarea Codului penal şi intarzierile pe care le acuză PSD. Şi pentru dl ministru al justiţiei, cand va fi gata acel pachet, cand il trimiteţi in Parlament, pentru că membrii PSD spun că legea graţierii, cel puţin, ar putea trece tacit, intre timp. Sorin Grindeanu: Noi ne-am angajat că vom face un proces transparent, prin care să consultăm toate instituţiile, și nu numai, ONG-uri ş.a.m.d. Toate lucrurile acestea pe care le-am anunţat la inceputul anului. In acest moment pe site-ul Ministerului Justiţiei se află acel proiect de lege de care spuneaţi dvs, cel de punere in concordanţă a deciziilor Curţii Constituţionale cu Codul penal şi Codul de procedură penală. Este in proces de dezbatere publică acest proiect. Vom transmite către Parlament, indiferent cine solicită acest lucru, acest proiect in momentul in care dezbaterea publică este incheiată. Acesta este punctul meu de vedere și pe linia asta mergem. In momentul in care s-a incheiat această dezbatere publică, conform legii, de-abia in acel moment, şi ţin să menţionez, cu eventualele adăugiri, discuţii pe diverse articole, care vin urmare a dezbaterilor publice, imbunătăţiri acestui prim draft, prim proiect, ni-l asumăm in Guvern ca şi proiect de lege şi il vom transmite in Parlament. Dar, subliniez, abia după ce procesul de dezbatere publică este terminat. Tudorel Toader: Despre Codul penal, Codul de procedură penală, sigur, nu am să mai vorbesc, pentru că v-a vorbit dl prim-ministru. Ce vă pot spune cu privire la pachetul de legi: Sunt trei legi de bază privind organizarea şi funcţionarea justiţiei: 303, 304, 317, toate din 2004. Dacă vrem să facem o treabă in salturi, dacă vrem să facem o treabă care să completeze pe ici, pe colo, le putem trimite şi maine. Dacă vrem să facem o treabă temeinică, riguroasă, atat pe fond, cat şi pe formă, să facem o evaluare completă a celor trei legi care, spuneam, de 13 ani se aplică in Romania, care, spuneam, de 13 ani işi arată bunele şi relele, atunci trebuie să facem o evaluare de la primul pană la ultimul articol, consultăm CSM-ul, toate instituţiile participante la actul de justiţie, il punem in transparenţă decizională, il insuşeşte Guvernul şi il transmitem la Parlament ca proiect de lege. Deci, numai in momentul acela putem să avem cugetul impăcat, inima impăcată, că am făcut un demers care să fie funcțional, viabil, necesar sistemului justiției. Numai in acel moment putem spera, considera că modificările aduse pachetului de legi ale justiției vor fi cu adevărat să imbunătățească activitatea de infăptuire a justiției. Dincolo de această intrebare, vă răspund și altceva. Deci, dincolo de pachetul din legile justiției, vom face o evaluare a celor patru coduri, intr-o primă etapă, penal, procedură penală, civil, procedură civilă. Patru coduri care au fost adoptate prin angajarea răspunderii guvernului, care nu au fost puse in dezbaterea legiuitorului, patru coduri care, in anii de aplicare, și-au arătat neconcordanța cu legea fundamentală, neconcordanțele intre prevederi, omisiunile de reglementare, neconcordanțele cu normele europene. Prin urmare, trebuie și suntem obligați să facem o evaluare riguroasă, o raportare la exigențele constituționale și la exigențele europene, ne consultăm cu toate autoritățile, transparență decizională, in speranța unui act normativ de natură să imbunătățească activitatea sistemului judiciar.

Alte Stiri & Articole

Ooni Koda

Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro