Societatea civila cere Parlamentului respingerea votului uninominal

Mai multi reprezentanti ai societatii civile au cerut ieri in Parlament respingerea propunerii legislative privind introducerea sistemului majoritar cu un tur (“uninominalul pur”) la alegerile parlamentare din acest an.
Reprezentanti ai mai multor organizatii civice se afla astazi in Parlament pentru a urmari dezbaterile si votul asupra propunerii legislative prin care ar urma sa fie adoptat sistemul majoritar cu un singur tur pentru alegerile parlamentare (propunere initiata de domnii Victor Ponta si Crin Antonescu).
Organizatiile care au initiat acest demers si care semneaza acest document sunt extrem de preocupate de efectele negative pe care acest sistem le-ar produce pentru democratia romaneasca si care pot fi lesne de estimat daca, pe de o parte, este analizata istoria alegerilor din Marea Britanie – singura tara membra UE in care este folosit acest sistem, iar pe de alta parte, se realizeaza o modelare a rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008, pe baza voturilor exprimate (in colegiile uninominale) cu ocazia acelor alegeri, pornind de la premisa ca ele s-ar fi desfasurat prin sistem de vot majoritar cu un singur tur.
Mai precis, este vorba de faptul ca, prin distorsiunile pe care le produce in raportul din voturile obtinute si mandatele castigate de catre competitorii participanti in alegeri si care adesea sunt, mai mult decat semnificative:
1. se poate ajunge la situatia in care guvernele rezultate in urma alegerilor au reprezentativitate scazuta (pot fi sustinute de o majoritate parlamentara, insa doar de o minoritate de alegatori dintre cei care voteaza). In sprijinul acestei afirmatii, putem aduce ca exemple rezultatele alegerilor din 1979, 1983 si 1987 pentru parlamentul britanic, in urma carora, cu un procent de voturi in jur de 40%, unul dintre partidele politice (conservator) avea sa detina o majoritate confortabila in Camera Comunelor (chiar de peste 60%, in 1983) si, astfel, sa guverneze fara probleme (impotriva vointei majoritatii celor care au votat, am indrazni sa spunem);
2. sistemul avantajeaza, prin mecanisme matematice si care sunt legate de distributia teritoriala a voturilor, de regula, primul partid in ordinea numarului de voturi primite sau, cel mult, primele doua partide. Putem sa dam ca exemplu din nou alegerile din 1983 din Marea Britanie, in care Partidul Conservator a obtinut 42,43% din voturi, Partidul Laburist, 27,58%, Alianta Social Democrat – Liberala, 25,37%, in schimb, la nivelul mandatelor din Camera Comunelor, procentele au fost: 62,51% pentru conservatori, 32,91% pentru laburisti si 3,62% (!!!) pentru social democrati - liberali;
3. acest sistem poate sa si inverseze ordinea partidelor politice din punct de vedere al mandatelor detinute in parlament in raport cu ordinea stabilita pe baza numarului de voturi primite, iar acest lucru ne este demonstrat de rezultatele modelarii realizate pe baza votului exprimat in 2008, atunci cand, daca pentru fiecare colegiu uninominal, ar fi fost declarant ales primul clasat, PDL – al doilea partid clasat dupa numarl de voturi obtinute, ar fi adunat, la Camera Deputatilor, cu 20 de mandate mai mult decat numarul de mandate pe care l-a obtinut de fapt (si cu 15 mai mult decat alianta PSD + PC), ceea ce ar fi insemnat un procent de 42,72%
4. un procent mare de voturi (de regula, peste 50%) nu sunt “transformate” in mandate si, implicit, un procent mare dintre cei care voteaza nu sunt reprezentati in Parlament. Intr-o circumscriptie in care castigatorul obtine, spre exemplu 35 – 40% din voturi, aproape doua treimi dintre alegatori ajung sa nu fie reprezentati (in conditiile in care, in cazul altor sisteme, voturile exprimate in favoarea celor care nu sunt alesi sunt redistribuite in favoarea candidatilor apartinand acelorasi partide, din alte circumscriptii);
5. prezinta un obstacol foarte serios in calea noilor intrati (si mai tinerilor) in politica si face practic imposibila aparitia unor partide politice noi .
Semneaza
Adrian Sorescu, Centrul pentru Poltici Durabile Ecopolis
Cristian Pirvulescu, Asociatia Pro Democratia
Diana-Olivia Hatneanu – APADOR CH
Liviu Mihaiu, Presedinte Asociatia Salvati Dunarea si Delta
Mircea Toma, ActiveWatch Agentia de Monitorizare a Presei
Oana Preda, Centrul de resurse pentru participare publica
Ioana Avadanei, Centrul pentru Jurnalism Independent
Mircea Kivu, Fundatia pentru Dezvoltarea Socieatii Civile
Mihail Bumbes, Militia Spirituala
Ioan Tanase, Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni