Scutirea jurnaliștilor de impozitul pe salariu, respinsă de Senat

Senatul a aprobat marți raportul de respingere a legii prin care jurnaliştii şi tehnicienii din radiodifuziune și televiziune urmau să fie scutiți de plata impozitului pe venituri, trimisă la reexaminare de președintele Klaus Iohannis.

„Membrii Comisiei pentru buget-finanţe au analizat legea trimisă la promulgare, precum şi cererea de reexaminare (n.r. formulată de preşedintele Klaus Iohannis) şi au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, să admită criticile menţionate în cererea de reexaminare şi să adopte un raport de respingere asupra legii trimise la promulgare. Faţă de cele prezentate, supunem plenului Senatului spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere şi legea trimisă la promulgare", se arată în raportul întocmit de Comisia pentru buget-finanţe, scrie Agerpres.

Președintele Iohannis a trimis parlamentului o cerere de reexaminare privind legea care modifică codul fiscal astfel încât jurnaliștii să fie scutiți de impozitul pe venit de 10%.

În motivele enumerate de Klaus Iohannis în cererea de reexaminare se numără „riscul îndepărtării de la principiul egalității cetățenilor în fața legii și, implicit, cel al echității fiscale”, cât și faptul că „nu pot fi identificate acele necesități economico-sociale ori acea situație conjuncturală, ce ar impune acordarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care desfășoară activități de jurnalism”.

Președintele Iohannis mai menţionează că simplele susțineri din cuprinsul expunerii de motive potrivit cărora „mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă” ori că „piața mass-media se restrânge atât în privința operatorilor, cât și a forței de muncă”, chiar dacă sunt reale, nu sunt de natură a suplini fundamentarea soluției legislative propuse.

„În opinia noastră, orice politică fiscală/regim fiscal ce cuprinde tratamente diferite pe baza criteriului categoriei de contribuabil trebuie să fie susținută/susținut de o justificare adecvată și obiectivă, fundamentată economic și social. Numai în acest mod, reglementările ce instituie regimuri juridice derogatorii de la cadrul general aplicabil tuturor cetățenilor se pot constitui în instrumente necesare pentru punerea în aplicare a soluțiilor de dezvoltare economică și socială, ce răspund unei nevoi sociale reale. Or, din instrumentele de motivare ale inițiativei legislative supuse reexaminării nu pot fi identificate acele necesități economico-sociale ori acea situație conjuncturală, ce ar impune acordarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care desfășoară activități de jurnalism", arată președintele.

Textul integral al cererii de reexaminare

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 10 februarie, propunerea legislativă pentru completarea Codului fiscal, inițiată de deputatul PSD Valeriu Steriu.

Inițiativa legislativă „propune extinderea scutirii jurnaliştilor, dar şi a tehnicienilor în radiodifuziune şi televiziune de la plata impozitului pe venit, cumularea veniturilor din contractul de muncă cu contractul de drepturi de autor şi definirea beneficiarilor modificării Codului fiscal, astfel: jurnalişti şi tehnicieni în radiodifuziune şi televiziune". 

Adoptarea proiectului de lege a generat deja reacții de respingere printre liderii de opinie din presă care văd în lege o modalitate de cumpărare a bunăvoinței jurnaliștilor sau de compromitere a lor în ochii publicului, căruia îi susține interesele.

Unul dintre ei, Liviu Avram, redactor-șef adjunct la Adevărul, consideră legea este „o porcărie fără seamăn” și spune că jurnaliștii nu au nevoie de „pomeni” ci de acces la informație.

”O porcărie fără seamăn: scutirea jurnaliștilor de impozit.

Numai niște PSD-iști puteau gândi o lege atât de perversă precum cea care scutește jurnaliștii de impozit pe venit. Pe seama bugetului de stat (deci nu pe banii lor, da?), ei ating dintr-un foc trei obiective majore:

- Compromit (încă și mai mult) presa însăși în ochii opiniei publice (că pune și ea botul la privilegii).

- Tind să atenueze criticile presei față de privilegiile altora (pensii speciale, de exemplu).

- Iar dacă presa continuă să fie la fel de critică cu privilegiile altor categorii, i-ar scoate în evidență ipocrizia (adică de ce-i criticați pe alții, când voi înșivă profitați?).

Pe tonomate și pe șpăgarii din presă situația asta oricum nu-i afectează, probabil că ei vor și aplauda legea - dar pentru jurnaliștii onești prețul de plătit este mult prea mare.

Nu de pomeni de la politicieni are nevoie presa, ci în primul rând de acces mai rapid și mai eficient la informații publice și de sancțiuni efective pentru cei care își bat joc de noi cu GDPR-uri și alte prostii din astea.

Nu sunt genul care semnează petiții, dar aș semna oricând o petiție către președintele Iohannis să atace legea la CCR sau să-i ceară reexaminarea”, a scris jurnalistul Liviu Avram pe pagina sa de Facebook.

Inițiatorul proiectului de lege aduce în discuție în expunerea de motive situația presei în contextul economic actual dar și „importanța jurnalismului în viața omului”, care este „inegalabilă, deoarece este conceput pentru a susține o cauză nobilă, o cauză socială” iar oamenii „doresc să aibă acces la informație”.

Deputatul PSD Valeriu Steriu spune că mass-media, „pilonul unei societăți democratice”, se află în acest moment „într-o situație economică foarte dificilă” iar tratamentul fiscal favorabil vine în „sprijinirea activității jurnalistice”.

Proiectul definește inclusiv profesia de jurnalist, văzută ca „cercetarea, investigarea, interpretarea și comunicarea știrilor și informațiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului și a altor mijloace de informare în masă”. Tot jurnalist este, conform proiectului de lege cel care se asigură de „controlul funcționării tehnice a echipamentelor pentru a înregistra și edita imaginile și sunetul pentru transmiterea pentru emisiunile radio și de televiziune a imaginilor și sunetelor, precum și a altor tipuri de semnale de telecomunicații terestre, marine sau aeriene, care se desfășoară în baza unui contract de muncă și a unui contract de drepturi de autor.”

Înaintea alegerilor prezidențiale, același proiect legislativ primise un raport de respingere în Comisia de buget iar pe 3 decembrie, vot favorabil după ce plenul a trimis proiectul înapoi la comisie. Poziția PSD față de proiect s-a schimbat după alegerile prezidențiale și pierderea guvernării.

În luna iunie a anului trecut, guvernul Dăncilă a transmis parlamentului un punct de vedere că nu susține inițiativa legislativă, pentru că impactul bugetar ar fi de 19 milioane de lei în primele șase luni ale anului. Mai mult, guvernul invoca neconstituționalitatea anumitor articole și că implementarea măsurii ar duce la depășirea deficitului bugetar, stabilit la 3%.

În proiectul legislativ se prevede că după promulgarea legii, ea nu se aplică automat. Trebuie să existe un ordin comun al ministrului de finanțe și al muncii care să stabilească modul în care această lege se transpune în practică.

Citește și:

VIDEO Cadou de la PSD, jurnaliștii ar putea beneficia de scutire de impozit pe venit, așa cum au IT-iștii

Sursa: europalibera.org