Romania isi gestioneaza populatia de urs in mod iresponsabil

WWF-Romania isi exprima regretul fata de incidentul produs la Moroieni, in urma caruia un barbat si-a pierdut viata si atrage atentia asupra faptului ca Romania nu acorda suficienta atentie modului in care isi gestioneaza efectivele de urs si, in general, biodiversitatea. Desi Romania este cea mai bogata tara din Uniunea Europeana la capitolul biodiversitate, felul in care autoritatile aleg sa administreze si sa fructifice aceasta resursa extrem de valoroasa este iresponsabil si bazat pe o gandire pe termen scurt, care nu numai ca nu previne pericolele, ci cauzeaza pierderi umane si materiale. In prezent, in Romania nu exista un plan de management si de actiune elaborat in asa fel incat carnivorele si biodiversitatea, in general, sa fie gestionate eficient.

„Doar un miracol a facut ca pana acum sa avem atat de putine cazuri de conflict om-urs. In conditiile in care Romania are cea mai mare populatie de ursi din Europa, dar pe care o gestioneaza extrem de neglijent, probabilitatea unor incidente grave este foarte ridicata”, a declarat Magor Csibi, director WWF-Romania.

Faptul ca in ultimele zile am asistat la 3 cazuri foarte mediatizate care reflecta braconajul si conflictul om-urs, arata ca ne confruntam cu o reala problema, pe care autoritatile trebuie sa o gestioneze in mod responsabil. WWF atrage, astfel, atentia asupra urmatoarelor probleme de fond:

- Romania nu acorda suficienta atentie conservarii si gestionarii biodiversitatii, care este perceputa drept cel mult o sursa de venit imediat, prin practicarea vanatorii, in special. In timp ce in alte tari, fauna salbatica reprezinta o sursa sigura de venit pe termen lung, prin perceperea de taxe pentru observarea de animale in habitatul lor si prin oferirea, contra cost, a intregii logistici in acest sens, Romania se promoveaza drept tara in care vanarea legala si respectiv ilegala a animalelor pentru trofeu se poate realiza foarte usor;

- Autoritatile nu colecteaza date reale, din teren, despre marimea populatiilor de urs, comportamentul speciei si eventuale probleme legate de prezenta ursilor in apropierea zonelor populate de om. In plus, evaluarea efectivelor de urs dar si a altor animale este un proces total netransparent, influentat de diferitele interese ale gestionarilor fondurilor de vanatoare. Acest lucru nu numai ca impiedica o gestionare corespunzatoare a populatiilor de ursi, dar pune in pericol comunitatile din preajma zonelor supra-populate de urs;

- Administratorii fondurilor de vanatoare nu acorda suficienta atentie si seriozitate monitorizarii ursilor si, in general, au foarte putine date legate de exemplarele de pe raza fondurilor de vanatoare;

- Gestionarea deseurilor in localitatile situate in apropierea zonelor populate de urs este extrem de precara, ceea ce atrage numerosi ursi in cautare de hrana si pune in pericol comunitatile;

- Ministerul Mediului si Padurilor ar trebui sa se implice mai activ in gestionarea populatiilor de carnivore mari, prin alocarea unor bugete mai mari in acest sens, prin asigurarea unei transparente in ceea ce priveste evaluarea efectivelor de carnivore, printr-un control mai riguros al gestionarilor fondurilor de vanatoare privind capacitatea lor umana, materiala si financiara de a gestiona aceste animale si, nu in ultimul rand, prin flexibilizarea sistemului compensatoriu in cazul pagubelor provocate de ursi.

- In Romania se cunosc foarte putine lucruri despre specia urs, despre comportamentul acesteia si despre felul in care oamenii trebuie sa reactioneze in cazul prezentei ursilor.

”In cele mai multe zone monatane, omul si ursul co-habiteaza de mii de ani. Acum insa conflictele iau amploare in special datorita presiunii exercitate de om asupra ursilor. Cel mai bun mecanism este preventia. Cazurile de atac ale ursilor asupra oamenilor ar putea fi reduse si chiar evitate in Romania, daca s-ar lua mai multe masuri de precautie, de exemplu prin pastrarea intacta a habitatelor ursilor, printr-o gestionare mai buna a deseurilor in zonele dens populate de ursi, prin reducerea braconajului si prin informarea corecta a oamenilor despre aceasta specie. Iar in ceea ce priveste pagubele provocate de urs in gospadarii, un sistem eficient de compensatii ar reduce nivelul braconajului si al cazurilor in care oamenii isi fac singuri dreptate fara a lua in considerare riscurile la care se expun, printre care si moartea”, a declarat Cristian-Remus Papp, coordonator Arii Protejate si Ursi in cadrul WWF.

Urs monitorizat de WWF in Maramures, braconat in urma cu doua saptamani

Pe 5 septembrie, WWF mediatiza faptul ca unul dintre ursii monitorizati prin GPS GSM de catre organizatie in Maramures a fost gasit mort, pe raza Fondului de Vanatoare Botiza, fond gestionat de o asociatie infiintata recent in acest scop. Verdictul autoritatilor in acest caz a fost braconajul. La acel moment, WWF a atras atentia asupra faptului ca braconajul este o reala amenintare in Romania, atat asupra populatiilor de urs, cat si asupra cercetarii stiintifice.

Ursul impuscat era primul exemplar capturat de catre WWF pentru montarea unui colar GPS GSM in cadrul proiectului Granite deschise pentru ursi in Carpatii Romaniei si Ucrainei. Acesta urma sa contribuie la urmarirea traseului si identificarea habitatelor favorabile utilizate de ursii din regiune. Actiunea este coordonata de WWF-Romania- filiala Maramures si este o premiera pentru regiune, fiind de o importanta critica pentru cercetarea stiintifica la nivel european. Recent, alte doua exemplare de urs brun au fost capturate de catre specialistii organizatiei si sunt monitorizati prin satelit.

Proiectul vizeaza dezvoltarea si armonizarea unor instrumente pentru gestionarea eficienta a resurselor naturale, pe o suprafata de 270.000 ha, care implica si dezvoltarea durabila a comunitatilor, dar si crearea unei retele de voluntari formata din persoane interesate de conservarea ursilor bruni.

Implementat in perioada 2012-2014, proiectul Granite deschise pentru ursi in Carpatii Romaniei si Ucrainei este finantat de cãtre Uniunea Europeanã, in cadrul Programului Operational Comun de Cooperare Transfrontalierã Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina 2007-2013.