Romania intra oficial in epoca de aur Proiectul cu cianuri de la Certej a primit acord de mediu

Asociatiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior si Re.Generation condamna emiterea recenta a acordului de mediu pentru proiectul Certej, prima exploatare a aurului la scara larga pe baza de cianuri din Romania.

Proiectul minier propus la Certej, judetul Hunedoara, de catre compania canadiana Eldorado Gold Corporation prin intermediul societatii Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, creand astfel un precedent extrem de periculos pentru Romania.

Prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reteaua de actionari, respectiv companiile detinatoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamana celui propus la Rosia Montana, atragand de-a lungul timpului critici serioase din partea organizatiilor de protectia mediului din Romania.

Proiectul, care ocupa o suprafata de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu - cu o concentratie de 1,8 g de aur pe tona de minereu - si utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca si in cazul proiectului Rosia Montana, reziduurile rezultate dupa prelucrare, inclusiv cele cu cianura si metale grele, vor fi depozitate intr-un iaz de decantare in aer liber cu o suprafata totala de 63 de hectare.

Principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie miniera canadiana, listata la bursa din Vancouver care opereaza si in Grecia, Turcia, China si Brazilia. Compania miniera a preluat in decembrie 2011 European Goldfields, care detinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din actiuni fiind detinute de compania de stat Minvest Deva. La inceputurile lor, cele doua afaceri, Rosia Montana Gold Corporation si Deva Gold au fost finantate de Frank Vasile Timis, fondatorul si fostul presedinte al Gabriel Resources, compania ce detine pachetul majoritar al Rosia Montana Gold Corporation.

Emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej in data de 5 iulie 2012 de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoara creeaza un precedent extrem de periculos pentru Romania.

Ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat in doar doua luni de la numire. Desi, atat premierul Victor Ponta, cat si ministrul Mediului si Padurilor Rovana Plumb sustineau cu tarie la inceputul mandatului ca proiectul minier de la Rosia Montana nu poate merge inainte fara garantii de mediu, renegocierea participatiei statului sau desecretizarea contractului, mimand astfel interes si responsabilitate fata de implicatiile serioase pe care asemenea proiecte de exploatare le ridica la adresa mediului si comunitatilor afectate, Guvernul nu a solicitat nicio garantie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participatia statului roman, similara celei de la Rosia Montana, este acceptata in forma actuala, iar contractul ce sta la baza acestui proiect este tot unul secret.

Mai mult, in emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autoritatile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apa din raul Mures, defrisarea a 187 de hectare de padure si suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Muntii Metaliferi pe o suprafata de 108 hectare.

“Cerem USL-ului si Guvernului Romaniei sa isi asume public aceasta decizie, emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri si sa explice tuturor romanilor beneficiile sale de mediu, economice si sociale.” a declarat Eugen David, presedintele Alburnus Maior.

“Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Certej ne-a provocat inca de la inceputul sau serioase ingrijorari, prezentand numeroase vicii de legalitate. Lipsa studiilor si a evaluarilor impactului asupra biodiversitatii, conform Directivei Habitate si Directivei Pasari sau lipsa oricaror evaluari privind potentialul arheologic al zonei si starea de sanatate a populatiei privind substantele periculoase ne indreptatesc sa ne adresam Comisiei Europene pentru controlul conformitatii cu normele de drept comunitar amintite, dar si sa cerem instantei nationale competente anularea acordului de mediu emis”, a declarat Tudor Bradatan, din partea Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.