România este criticată în raportul UE privind statul de drept

Legile justiției, funcționarea CNA, accesul la informații publice și excesul de ordonanțe de urgență sunt principalele probleme pe care Comisia Europeană le trece în dreptul României în raportul privind statul de drept în statele membre.

În schimb, raportul laudă societatea civilă pentru rolul important în apărarea domniei drept în România.

Documentul subliniază că, în 2020, Guvernul și-a reafirmat angajamentul de a îndrepta prin reforme judiciare măsurile cu impact negativ adoptate în perioada 2017-2019 ceea ce a condus la ameliorarea tensiunilor din sistemul judiciar.

Numirea unor noi procurori în funcțiile de conducere ale principalelor parchete poate contribui la o eficientizare a activității procurorilor, menționează raportul, care subliniază totuși că efectele pandemiei de coronavirus și apropierea de alegerile interne au dus la o întârziere în implementarea măsurilor dorite.

„Măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice, cum ar fi Secția pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori. Continuarea implementării acestor măsuri sporește incertitudinea pentru funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectele pe care le au împreună. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ personalul din cadrul sistemului de justiție, cu implicații asupra eficienței acestora", se arată în documentul publicat miercuri de Comisia Europeană.

Executivul european amintește că România s-a angajat pentru implementarea unui cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea lărgită a actorilor instituționali naționali și locali, dar că toate măsurile și progresul înregistrat au fost puse sub semnul întrebării de reformele din perioada 2017-2019.

„Chiar dacă actualul context politic prezintă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile-cheie competente și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea unei experiențe solide a procurorilor și judecătorilor cu procese și hotărâri judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt", mai arată documentul.

El reamintește de modificările care trebuie făcute la codurile penale, ca urmare a unor decizii date de Curtea Constituțională, care provoacă incertitudine în interiorul sistemului de justiție.

Deși admite că sunt în vigoare garanții legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul, Comisia Europeană subliniază apariția unor probleme în legătură cu implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

Aici este menționată transparența lipsa de transparență completă privind cine deține trusturi media pare a fi incompletă și lipsa resurselor o autoritate media de control eficientă.

Garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor, spune Comisia Europeană.

Ordonanțele de urgență adoptate în număr foarte mare reprezintă un nou minus pe care România îl înregistrează în raportul privind statul de drept.

„Ordonanțele de urgență ale Guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri", se arată în raport.

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.

Sursa: europalibera.org