România criticată într-un raport al Departamentul de Stat privind traficul de persoane

Ministerul Afacerilor Interne a găzduit, vineri, o conferință de presă după publicarea ultimului raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind traficul de persoane în care România este din nou criticată și se menține supravegherea pentru al doilea an consecutiv pentru lipsa de măsuri în gestionarea fenomenului infracțional.

Marcel Vela a anunțat că a luat act de raportul Departamentului de Stat și a manifesta preocupare pentru combaterea traficului de persoane.

„Am luat notă de publicarea raportului Departamentului de Stat al Statelor Unite privind evaluarea activității privind combaterea traficului de persoane din 2019. Conturează imaginea generală a activităților anti-trafic din România și recomandări pentru domenii care pot cunoaște progrese. Autoritățile din România manifestă preocupare pentru combaterea traficului de persoane", a afirmat Marcel Vela.

Ministrul de Interne și-a arătat dorința de a colabora pentru a obține o îmbunătățire în 2020, astfel încât să fie evitat un al treilea raport negativ.

„Ministerul de Interne, prin structurile specializate, lucrează permanent împreuna cu partenerii interni și internaționali pentru reducerea fenomenului traficului de persoane, iar acest lucru se vede în rezultatele obținute

Am acționat pentru a evita un raport negativ pentru a evita un raport negativ pentru al treilea an consecutiv. Deși pandemia a fost principala preocupare, MAI și-a făcut datoria în tot ceea ce înseamnă combaterea și prevenirea traficului de persoane. Menționez inclusiv discuțiile cu Ministerul Justiției, DIICOT, Ministerul Muncii, Ministerul Educației, organizații internaționale și societatea civilă", a subliniat Marcel Vela.

Ambasadorul american la București, Adrian Zuckerman, a arătat că România rămâne pe lista de supraveghere pentru că executivul român nu a sporit eforturile în 2019, iar traficul de persoane a continuat.

„Una dintre prioritățile SUA este să pledeze pentru statul de drept. Din păcate România rămâne pe lista de supraveghere, înseamnă că Guvernul nu și-a intensificat eforturile de combatere a traficului de persoane. Sub fostul guvern, eforturile au fost reduse. La scurt timp de la venirea mea în România m-am întâlnit cu reprezentanții Guvernului Orban. Am încredere în eforturile acestui guvern de eradicare a acestui fenomen.

M-am întâlnit regulat cu ministrul Justiției, de Interne și alte persoane. Au depus eforturi susținute pentru urmărirea penală în combaterea traficului, dar trebuie făcut mai mult", a afirmat ambasadorul american.

Diplomatul a insistat pentru toleranță zero în fața traficului de persoane și a manifestat dorința SUA de a ajuta în combaterea fenomenului.

„Bandele au traficat cu nerușinare oameni, știind că probabil vor scăpa nepedepsiți, așa cum s-a întâmplat în trecut. Astăzi ne angajăm într-un nou program de toleranță zero pentru traficul de persoane. SUA se angajează să ajute autoritățile. Dacă ești traficant de persoane, te vom găsi, te vom aresta și te vom pune sub acuzare! Nu va exista refugiu pentru traficanți. Nu te vei putea ascunde, s-a terminat!

Mă adresez Parlamentului. Începeți să lucrați imediat cu Guvernul pentru a adopta legislația necesară pentru a prinde infractorii și pentru a recupera prejudiciile cauzate de fostul guvern și care i-au ajutat pe infractori. Acum este momentul ca Parlamentul să ia atitudine”, a declarat Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman.

Prezent la conferința de presă, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a criticat inacțiunea fostei guvernări PSD pe care a acuzat-o pe paralelizarea justiției și blocarea parchetelor.

„Traficul de persoane și crima organizată au ajuns la un nivel intolerabil în țara noastră. Anul trecut, traficul de persoane s-a intensificat. Acest lucru s-a datorat și datorită unei impunități pe care crima organziată a simțit-o.

Carmen Dan la Ministerul de Interne, Liviu Dragnea la Camera Deputaților, Florin Iordache la Ministerul Justiției nu au luat măsuri la timp, au distrus legislația, au paralizat acțiunea parchetelor, au descurajat poliția, au transmis un mesaj interlopilor că își pot face de cap. Intenția noastră este să facem uitat acest fenomen urât – traficul de persoane.

Vom acționa atât pe zona de combatere. Ne vom concentra atenția și pe partea de prevenție. E important să începem educația în școli, să explicăm copiilor, adolescenților pericolele care îi pândesc și să semnaleze ori de câte ori acești nemernici îi abordează.

Trebuie acționat și pentru protecția victimelor. Și această parte a fost neglijată. Acțiunea noastră va fi transnațională, grație parteneriatului nostru. Vor fi urmăriți oriunde în lume. Sunt convins că în această luptă vom avea de partea noastră cetățenii”, a fost mesajul ministrului Justiției.

Principalele concluzii ale raportului Departamentului de Stat:

Guvernul a menținut eforturi insuficiente de protecție a populației în fața traficului de persoane, arată raportul Departamentului de stat. Funcționarii publici și ONG-urile au identificat 698 de victime în 2019 (518 trafic pentru sex; 138 trafic de muncă, inclusiv pentru a forța victimele să cerșească și să fure; și 42 de victime ale tentativei de trafic), o creștere de la 497 în 2018 și 662 în 2017.

Aceste statistici includ victime ale căror cazuri sunt în curs de desfășurare a investigațiile și anchete penale inițiate în anii precedenți. Dintre aceste victime, 327 erau minori.

Ca și în anii trecuți, mai puțin de jumătate dintre victimele identificate au primit asistență. În 2019, 49% (339) dintre victimele identificate au primit asistență de la instituții publice, parteneriate public-privat și ONG-uri, comparativ cu 48% în 2018 și 46% în 2017.

Autoritățile au utilizat mecanismul național de identificare și trimitere a victimelor naționale pentru a identifica și sesiza victimele.

Deși ANITP a elaborat un nou mecanism în 2018, cu sprijinul ONG-urilor, guvernul nu l-a implementat în perioada de raportare. Observatorii au raportat că autoritățile nu au identificat proactiv victimele, în special în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi persoanele obligate să se prostitueze.

De asemenea, au remarcat că autoritățile nu au identificat victimele în locuri cheie, cum ar fi centrele de plasament, iar identificarea a avut loc, de obicei, după începerea unei anchete penale. În consecință, ONG-urile au susținut că numărul real de victime este mai mare decât numărul raportat.

De asemenea, observatorii au raportat că autoritățile au amendat persoane implicate în prostituție, chiar dacă erau minori, fără a căuta sursa traficului.

Pe baza informațiilor colectate în timpul procesului de identificare, autoritățile au informat victimele cu privire la serviciile disponibile, după care victimele au decis serviciile pe care le preferă și au consimțit la procesul de sesizare. Autoritățile sesizate au identificat victime adulte la ANITP și victime minore ale serviciilor de protecție a copilului.

 

Raportul Departamentului de stat mai arată că Guvernul României nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului, dar depune eforturi semnificative în acest sens. Aceste eforturi includeau  creșterea semnificativă identificării mai multor victime ale traficului, participarea la de două ori mai multe investigații internaționale și desfășurarea mai multor campanii de sensibilizare.

Cu toate acestea, guvernul nu a demonstrat eforturi tot mai mari în comparație cu perioada de raportare anterioară. Autoritățile au anchetat, urmărit penal și condamnat mai puțini traficanți. O presupusă complicitate la infracțiunile de trafic a persistat fără pedeapsă, în special cu oficialii care exploatează minori în timp ce se aflau în grija unor adăposturi administrate de guvern sau centre de plasament.

Autoritățile nu au selectat în mod adecvat sursele de trafic și nu au identificat victimele în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, persoane implicate în prostituție sau copii în instituții guvernamentale.

Serviciile pentru victimele traficului de copii au rămas inadecvate. Mai mult decât atât, a lipsit suficientă finanțare guvernamentală pentru serviciile de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără servicii, susceptibile la re-traumatizare și cu risc de re-trafic.

Prin urmare, România a rămas pe lista de veghe de nivel 2 pentru al doilea an consecutiv.

 

Sursa: europalibera.org