Rezoluția PE/România nu e obligată să legifereze căsătoriile între persoanele de acelați sex- in lucru

Rezoluția adoptată de Parlamentul European nu înseamnă că România va fi obligată să legifereze căsătoriile între persoanele de același sex.

 

Rezoluția, care a plecat de la Comisia pentru Petiții a PE, are caracter de recomandare și „invită” toate statele membre ale UE să ia în considerare recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex . De fapt, documentul european pune accentul pe dreptul la libera circulație a „familiilor curcubeu” în spațiul comunitar și pe dreptul de reîntregire a familiei, care trebuie să fie egal cu al celor tradiționale. În esență este vorba de eliminarea obstacolelor care stau în fața persoanelor LGBTIQ în UE în exercitarea drepturilor lor.

 

Documentul pleacă de la mai multe constatări derivate din plângerile cetățenilor UE și din legislația diferită și deseori discriminatorie din diverse state.

 

nu există norme ale UE privind recunoașterea hotărârilor judecătorești privind filiația între statele membre și nicio dispoziție a UE care să vizeze soluționarea conflictelor în acest sens.
unele state membre nu recunosc o căsătorie între persoane de același sex dintr-un alt stat membru în niciun alt scop al legislației naționale, cu excepția permisului de ședere.
unele state membre care permit cuplurilor de același sex să se căsătorească par să nu fie dispuse să recunoască partenerii înregistrați de același sex din alte state membre.
în unele state membre, cuplurilor de același sex cu copii li se poate refuza recunoașterea juridică ca părinți comuni ai copiilor lor.
 părinților transgen li se refuză frecvent recunoașterea genului lor legal la trecerea frontierelor, ceea ce duce la nerecunoașterea de către autoritățile de frontieră a acestora ca părinți ai propriilor copii.

 

Căsătoriile sau parteneriatele deja constituite și înregistrate într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute în toate statele membre în mod uniform, iar soții și partenerii de același sex ar trebui tratați în același mod ca și cei de sex opus, precizează Rezoluția PE. Acest tratament egal se referă inclusiv la recunoașterea certificatelor de naștere în toate statele membre, indiferent de sexul părinților, deoarece acest lucru ar garanta că copiii nu devin apatrizi atunci când se mută într-un alt stat membru.

 

Legiferarea căsătoriei între persoanele de același sex, recomandare, nu obligativitate

 

În capitolul P 4, Rezoluția folosește termenul „insistă” atunci când vorbește despre acest subiect.

 

 „Insistă asupra faptului că UE trebuie să adopte o abordare comună în ceea ce privește recunoașterea căsătoriilor și a parteneriatelor între persoane de același sex; invită statele membre să introducă în mod specific acte legislative relevante pentru a asigura respectarea deplină a dreptului la viața privată și de familie, fără discriminare, și la liberă circulație al tuturor familiilor, inclusiv măsuri de facilitare a recunoașterii genului legal al părinților transgen”.

 

Mai mult, documentul reamintește faptul că dreptul UE prevalează asupra dreptului național, inclusiv asupra dispozițiilor constituționale contradictorii, prin urmare: „Statele membre nu pot invoca nicio interdicție constituțională privind căsătoria între persoane de același sex sau protecția constituțională a „moralei” sau a „ordinii publice” pentru a obstrucționa dreptul fundamental la libera circulație a persoanelor în cadrul UE, încălcând drepturile familiilor curcubeu care se mută pe teritoriul lor”.

 

Deși textul Rezoluției nu vorbește nicăieri de obligativitatea legiferării căsătoriilor între persoanele de același sex, Biserica Ortodoxă Română, prin purtătorul său de cuvânt, Vasile Bănescu, spune că Uniunea Europeană „nu poate impune” un astfel de lucru. „ Nu se poate impune problema recunoașterii obligatorii a așa-ziselor căsătorii homosexuale în întreaga UE. Aceasta e o construcție politică democratică, nu totalitară”.

 

Dragoș Pîslaru vs Grapini: „E vorba de libertatea de mișcare”/ „ Nu-i dă nimeni jos din tramvai”

Europarlamentarul USR PLUS, Dragoș Pîslaru, care a votat favorabil Rezoluția, susține însă că aceasta nu are nicio legătură cu obligația legiferării căsătoriei între persoanele de același sex, ci cu libertatea de mișcare. 

 

„Nu are nicio legătură cu adoptarea unei legislații privind căsătoriile între persoane de același sex. Rezoluția este strict legată de drepturile dobândite într-un alt stat. Este o interpretare vădit rău intenționată. Rezoluția subliniază că niște drepturi obținute într-un stat membru, conform reciprocității, ar trebui să poată fi aplicate și în România”.

 

În al doilea rând, subliniază Dragoș Pîslaru pentru Europa Liberă, nu e vorba de o Rezoluție îndreptată împotriva României.  

 

„Interpretarea că Rezolția ar fi contra României este neadecvată. Deci, dacă ai o decizie a Curții de Justiție a UE și decizia CCR, din punctul meu de vedere a vota împotriva acestei Rezoluții înseamnă , de fapt, să contești aceste decizii. Dacă ești pentru statul de drept, trebuie să respecți deciziile CCR”.

 

Dragoș Pîslaru atrage atenția că nu este o rezoluție de interpretare politică, pentru că ea nu vine din Comisia LIBE ( de drepturi și libertăți), ci din cea de petiții. „E o petiție a unor cetățeni europeni care arată că, deși au avut câștig de cauză în justiție , România nu a pus în aplicare deciziile”.

 

De partea cealaltă, eurodeputata socialistă Maria Grapini spune că minoritățile sexuale nu sunt discriminate  și că motivarea Rezoluției este incorectă.

 

„Nu există, din punctul meu de vedere discriminare nici în România. Recent a fost un defileu cu aceste persoane aparţinând minorităţilor, nu există o discriminare, nu-i dă nimeni afară din avion, din sala de teatru, din tramvai sau de oriunde. Deci argumentarea a fost extraordinar de proastă", a declarat Grapini.

 

Legea parteneriatului civil, pusă la index

 

În România, după eșecul referendumului pentru familia tradițională, care nu fost validat, USR a introdus legea parteneriatului civil, care însă a fost respinsă la vot în parliament. Deși legea se referea, în principal,  la cuplurile heterosexuale necăsătorite cărora le oferea protecție juridică, reglând drepturile în materie de succesiune, sancționarea violenței domestice, obligația de întreținere a partenerului care se află în incapacitate, regimul drepturilor de proprietate asupra bunurilor și regimul copiilor rezultați, ea încludea și cuplurile homosexuale, motiv suficient de respingere. Împotriva legii s-au pronunțat parlamentarii PSD și ALDE, dar și o parte din cei ai PNL, UDMR.

 

Așa cum s-a argumentat la vremea respectivă era vorba despre aproximativ 800.000 de cupluri care trăiau în afara căsătoriei.  

 

Atât proiectul USR privind parteneriatul civil, cât și cel al Consiliului Național Contra Discriminării( CNCD), exclude posibilitatea adopției de către cuplurile de același sex.

 

 

Soarta legii parteneriatului civil nu este însă pecetluită,  Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este așteptată să pronunțe o decizie în procesul

Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru împotriva României și a altor 12 cazuri.

 

Dacă CEDO ajunge la concluzia că se încalcă Articolul 8 (Dreptul la respectarea vieții private) coroborat cu Articolul 14 (Interzicerea discriminării) din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului în cele 13 cazuri împotriva României, parlamentul de la București va fi obligat să adopte legea parteneriatului civil, prin care și cuplurile de același sex să aibă drepturi administrative similare cu persoanele căsătorite: să ia decizii unul în numele celuilalt la spital, să se poată ocupa de ceremoniile funerare, să se moștenească unul pe celălalt etc.

 

CEDO s-a pronunțat deja pe astfel de spețe de mai multe ori. Cel mai cunoscut este cazul Oliari și alții versus Italia, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în favoarea celor șase cupluri de gay care au introdus sesizările. În 2015 CEDO a dat verdictul împotriva Italiei în cazul Oliari, iar în 2016 Italia a introdus parteneriatul civil.

Casetă

Un studiu al Asociației Accept, desfășurat în colaborare cu Cult Market Research și Fundația Friedrich Nauman pentru Libertate, arată că 43% susțin un mod de recunoaștere a parteneriatelor între persoanele de același sex, iar 26% consideră că acestea ar trebui să se poată căsători.

 

 

România, criticată pentru cazul Coman-Hamilton

 

 

În Rezoluția adoptată de Parlamentul European se cere Comisiei Europene să sancționeze România pentru „eșecul său repetat” de a respecta drepturile familiei Coman-Hamilton.

 

Parlamentul European  atrage României atenția asupra deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privindu-i pe soții Coman, al căror drept la viața de familie a fost încălcat.

CJUE a decis, în 2018, recunoașterea căsătoriei celor doi soți. Povestea procesului lui Adrian Coman și al soțului său, Clai Hamilton, cu statul român începuse din 2013, când cei doi au dat în judecată instituțiile românești pentru nerespectarea drepturilor cuplului la liberă mișcare. În 2018, CJUE a emis hotărârea cum că noțiunea de "soți" din directiva europeană privind libera mișcare include și soții de același sex. În 2021, statul român nu a pus încă în aplicare decizia CJUE și nici decizia Curții Constituționale (CCR) privind cazul Coman-Hamilton.

 

Sursa: europalibera.org