Reuniune bilaterală a guvernelor României și Republicii Moldova

Galerie foto Premierul Sorin Grindeanu: Doar opțiunea europeană poate aduce răspunsuri de prosperitate și siguranță cetățenilor Republicii Moldova Guvernele Romaniei și Republicii Moldova au avut astăzi, la Piatra Neamț, a treia ședință comună in format restrans. In cadrul reuniunii, au fost evaluate proiectele aflate in implementare, dar s-au purtat discuții și despre noi inițiative comune in domeniile energiei, infrastructurii, culturii, dezvoltării regionale, educației, afacerilor interne. - Acțiunea Romaniei va avea dublu rol: de stabilizare și consolidare a cadrelor democratice din Republica Moldova și de ancorare strategică a Republicii Moldova in Spațiul European, a subliniat premierul Romaniei, Sorin Grindeanu. Romania are in vedere trecerea la o nouă etapă a relațiilor bilaterale, respectiv consolidarea prezenței investiționale romanești in Republica Moldova, prin participarea la procesul de privatizare, cu respectarea tuturor procedurilor transparente, a punctat șeful Executivului roman. De asemenea, premierul Sorin Grindeanu a afirmat că Republica Moldova trebuie să accelereze procesele de reformă și de consolidare a progreselor democratice: - Romania așteaptă consecvență și seriozitate. Doar opțiunea europeană poate aduce răspunsuri de prosperitate și siguranță cetățenilor Republicii Moldova, iar Romania este pregătită să susțină autoritățile de la Chișinău pe acest drum. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a afirmat că relațiile bilaterale sunt marcate de o cooperare excelentă, dinamică și diversă și a mulțumit Guvernului Romaniei pentru sprijinul constant. Premierul Republicii Moldova a menționat asistența in domeniul educației și a subliniat că cele 96 de microbuze donate de Romania reprezintă o investiție necesară in contextul reformei educației și optimizării școlii. De asemenea, premierul Filip a afirmat că acordarea imprumutului in valoarea de 150 de milioane de euro, din care au fost eliberate pană acum două tranșe, a reprezentat un important sprijin acordat de Romania Republicii Moldova. Premierul Pavel Filip a dat asigurări ca Republica Moldova rămane angajată pe calea strategică a reformelor prevăzute de Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. - Moldova priveşte in continuare spre Vest, ca proiect de ţară. Indiferent de poziţionările prezidenţiale de la Chişinău, in relaţia noastră cu Romania nu se va schimba nimic, la fel cum nu se va schimba nimic din opţiunea noastră europeană, a subliniat premierul Pavel Filip. Șeful Executivului Republicii Moldova a declarat că discuțiile bilaterale au vizat, de asemenea, creşterea cooperării in domeniul energetic, cultural, vamal și a precizat că va fi urgentată implementarea proiectelor energetice stabilite pentru Republica Moldova. In acest sens, Pavel Filip a reiterat faptul că securitatea energetică este foarte importantă și și-a exprimat increderea că aceasta va fi asigurată cu sprijinul Romaniei, atat prin interconexiunea la sistemul european la gazele naturale, cat şi la energie electrică. In ceea ce privește programul de privatizare al Republicii Moldova, premierul Pavel Filip a spus că proiectele noi și investiţiile din Romania sunt binevenite. De asemenea, premierul Republicii Moldova a adăugat că a convenit cu premierul Sorin Grindeanu ca ședințele de guvern comune să continue și și-a exprimat disponibilitatea ca următoarea ședință comună să fie găzduită de Chișinău. După reuniunea bilaterală, cei doi premieri și delegațiile oficiale au vizitat impreună Manăstirea Agapia. *** Intrevedere tete-a-tete intre Sorin Grindeanu, prim-ministru al Romaniei și Pavel Filip, prim-ministru al Republicii Moldova Conferință de presă comună a premierilor Sorin Grindeanu și Pavel Filip,la finalul reuniunii bilaterale a guvernelor Romaniei și Republicii Moldova [Check against delivery] Sorin Grindeanu: Domnule prim-ministru, incă o dată, vă transmit: bine aţi venit, impreună cu echipa dumneavoastră! Azi am avut o intalnire extrem de pragmatică şi abordarea, de asemenea, a fost pragmatică, am avut un dialog constructiv, aşa cum am avut de fiecare dată, care e baza, pană la urmă, a cooperării dintre Romania şi Republica Moldova. Am reuşit azi să trecem in revistă foarte multe proiecte pe care le avem in acest moment in derulare. Am discutat despre proiecte viitoare, am discutat despre proiecte in domeniul energiei, infrastructurii, culturii, mediului, dezvoltare regională. Sunt lucruri concrete, aşa cum vă spuneam, care dezvoltă relaţia dintre Romania şi Republica Moldova. Acţiunea Romaniei va continua să aibe un dublu rol: de stabilizare a Republicii Moldova şi de consolidare a cadrelor instituţionale şi democratice din Republica Moldova şi, in al doilea rand, de ancorare politică strategică, dar şi fizică a Republicii Moldova, in spaţiul european. In acest sens, au fost discuţiile noastre de astăzi concrete, dar care au fost ghidate de aceste două principii importante. Avem in vedere, in perioada următoare, să creştem prezenţa sau să trecem intr-o nouă etapă, noi, Romania, ca prezenţă in Republica Moldova. Ne dorim consolidarea prezenţei investiţionale romaneşti in Republica Moldova, dorim să fim parte a eventualelor procese de privatizare care vor avea loc in perioada următoare, in Republica Moldova, sigur, respectand toate procedurile transparente pe care dumneavoastră le veţi avea. Credem că este timpul acţiunilor concrete, trebuie accelerate procesele de reformă şi consolidat pe mai departe, parcursul european al Republicii Moldova. Romania aşteaptă din partea Republicii Moldova consecvenţă şi seriozitate. Reiterez in final faptul că doar opţiunea europeană poate aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, siguranţă şi stabilitate ale cetăţenilor din Republica Moldova. Suntem pregătiţi să susţinem in continuare Republica Moldova pe acest drum. Domnule prim-ministru, vă mulţumesc! Pavel Filip: Stimate domnule prim-ministru, stimate domnule preşedinte al Consiliului Judeţean, stimaţi miniştri, stimaţi jurnalişti, reprezentanţi ai instituţiilor media, vreau mai intai de toate să mulţumesc, şi pe această cale domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, pentru invitaţia de a efectua o vizită la Patria Neamţ, care reprezintă o ocazie deosebită, din punctul meu de vedere, de a discuta incă o dată agenda bilaterală a Romaniei şi Republicii Moldova. Am reuşit să trecem in revistă toate proiectele care sunt in derulare şi, de asemenea, am vorbit şi despre proiecte de viitor. De asemenea, vreau să aduc sincere mulţumiri Consiliului Judeţean Neamţ pentru ospitalitatea de care se bucură delegaţia noastră. In cadrul discuţiilor am constatat că relaţiile dintre ţările noastre sunt marcate de o cooperare excelentă, practic, in toate domeniile, dialogul politic bilateral este dinamic şi divers, in spiritul parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. In acest sens, l-am asigurat pe domnul prim-ministru că Moldova rămane ferm angajată pe calea realizării proiectului nostru strategic: implementarea consecventă a reformelor prevăzute de Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Moldova priveşte in continuare spre Vest ca şi proiect de ţară. Adevărul e că, indiferent de poziţionările prezidenţiale de la Chişinău, Constituţia dă mai multă putere de decizie parlamentului şi guvernului şi, din acest punct de vedere, in relaţia noastră cu Romania nu se va schimba nimic, precum nu se va schimba nimic din opţiunea noastră europeană, care este, de fapt, şi proiectul nostru de ţară. Am făcut un schimb de opinii pe marginea evoluţiilor in domeniul securităţii in plan regional, precum şi implicaţiile pe care acestea le pot avea in ceea ce priveşte stabilitatea Moldovei. Totodată, am exprimat sincere mulţumiri pentru sprijinul constant acordat in parcursul nostru european, experienţa valoroasă romanească oferită a contribuit esenţial in momente de maximă importanţă pentru Republica Moldova. Foarte important pentru noi, şi am apreciat, şi aducem mulţumiri incă o dată referitor la imprumutul de 150 de milioane de euro, primele două tranşe pe care Republica Moldova le-a primit; nu pot să nu spun aici că acest imprumut a venit, poate, in momentele cele mai grele pentru Republica Moldova. Apreciem acest lucru. De asemenea, in mod special vreau să aduc mulţumiri pentru cea mai recentă decizie a Guvernului roman: 96 de autobuze şcolare, care vor veni curand in Republica Moldova. Am vorbit şi detaliile tehnice deja astăzi. Este o investiţie necesară pentru noi, in contextul reformei din educaţie şi in contextul optimizării şcolilor din Republica Moldova. Relaţia noastră se consolidează optim prin proiecte concrete şi azi am vorbit de creşterea acestei cooperări in domeniul energetic, cel cultural, precum şi in alte domenii cheie, fie că vorbim de cel vamal sau de cel al infrastructurii. Nu a fost nevoie să inovăm la această intalnire. Avem proiecte demarate şi incă nefinalizate. E important acum să ne concentrăm pe buna guvernare, in interesul cetăţenilor din ambele ţări. Vom urgenta implementarea proiectelor energetice deja stabilite, care sunt foarte importante pentru Republica Moldova, Republica Moldova fiind un importator de energie. De aceea, securitatea energetică este in prim-plan şi este un obiectiv foarte important pentru guvernul pe care am onoarea să-l reprezint, şi am toată certitudinea că noi vom reuşi acest lucru şi prin interconexiunea la sistemul european prin intermediul Romaniei la gazele naturale, dar şi interconexiunile pe energie electrică. Totodată, ne dorim să lansăm şi proiecte noi, aşa cum deja a vorbit domnul prim-ministru Grindeanu cu referire la investiţiile din Romania in Republica Moldova. Este adevărat, vom fi foarte bucuroşi să vă prezentăm tot programul de privatizare din Republica Moldova, şi aceste investiţii desigur că sunt binevenite. De asemenea, am convenit cu premierul Grindeanu ca, in următoarele luni, să continuăm această tradiţie deja stabilită, aceste şedinţe comune de guvern, deja in format integral al guvernelor, şi ne-am exprimat disponibilitatea să găzduim următoarea şedinţă comună a guvernelor Romaniei şi Republicii Moldova, la Chişinău. Vreau să vă spun că aceasta nu este inceputul unei frumoase prietenii, e mai mult decat atat: e consolidarea unei marii frăţii europene, şi vreau să aduc mulţumiri şi pe această cale, incă o dată, şi vă mulţumesc pentru atenţie! Sorin Grindeanu: Mulţumim. Intrebări. Reporter: O intrebare pentru ambii premieri, in legătură cu proiectul gazoductului Iași-Ungheni, cu prelungire pană la Chișinău. Poate Chișinăul, astăzi, să ofere siguranța că acea conductă va fi realizată pană in 2019, atunci cand știm că Federația Rusă va finaliza acel proiect care ocolește Republica Moldova și Ucraina și, atuncea, ne-am putea pomeni in situația reală de amenințare cu sistări de livrare de gaze? Chișinăul va putea asigura ca acest proiect să fie realizat pană in 2019? Și cum Romania va monitoriza tot acest proces? Sorin Grindeanu: Am să răspund in cateva cuvinte, pentru că a fost un punct discutat azi, indelung, in cadrul intalnirii noastre. Sunt termene concrete, pe care și Ministerul Economiei de la noi, cu companiile pe care le are in coordonare, de asemenea, reprezentanții din Republica Moldova și le-au asumat. Suntem optimiști și eu, și domnul prim-ministru Filip, că termenul de 2019 va fi devansat. O să-l las pe domnul prim-ministru să v-anunțe o veste bună auzită și primită chiar in timpul ședinței noastre de astăzi, tot pe acest sector, cel energetic, iar termenele, așa cum vă spuneam, vor și... și sperăm... avem convingerea, de fapt, că vor fi devansate; inainte de 2019. Domnule prim-ministru, vă rog! Pavel Filip: Sigur că acesta a fost unul din subiectele importante pe care le-am discutat astăzi. Este adevărat că, regulamentar, ne-am propus, pană in 2019, ca acest proiect să fie realizat. Securitatea energetică cred că este una dintre cele mai importante pentru Republica Moldova, luand in considerație că noi nu suntem cei care generează energie, dar importăm această energie. Vom face absolut tot posibilul ca acest proiect să fie realizat pană la finalul anului 2018. In acest sens, vreau să vă spun că lucrurile merg aşa cum ne-am propus. In scurt timp, vom avea proiectul şi vom incepe la construcţie nemijlocit. Deja ştiţi că au fost semnate acordurile de finanţare, atat cu Banca Europeană de Investiţii, dar şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi precum spunea domnul prim-ministru Grindeanu, chiar in timpul şedinţei, domnul ministru Tudose ne-a spus o veste foarte bună, pentru că Comisia Europeană a hotărat să mărească partea grantului prin care va fi finanţat acest proiect, de la 10 milioane de euro, pană la 40 de milioane de euro. Desigur că nu poate să nu ne bucure acest lucru şi dacă ne mobilizăm, atunci acest proiect poate fi realizat pană la finalul anului 2018. Reporter: O intrebare pentru ambii premieri. Pe 27 martie, vom marca 99 de ani de la Unire şi sunt sigur că vă aşteptaţi să primiţi o intrebare şi despre asta. Cum au evoluat relaţiile dintre Romania şi Republica Moldova şi vă intreb asta, in contextul in care la Chişinău, avem un preşedinte care tinde să privească mai mult către Rusia, decat către Romania? Cum le vedeţi pe viitor aceste relaţii? Şi ce veţi face ca să marcaţi aceste evenimente? Vom sărbători, in curand, 100 de ani de la Unire, dar la noi, in Romania, a fost adoptat şi un proiect de către Parlament, pe 27 martie, putem sărbători, incă nu a fost promulgată legea, va fi o sărbătoare in Romania. Ce veţi face, in Republica Moldova şi cum vedeţi aceste relaţii, pe viitor? Sorin Grindeanu: Mulţumesc. Din punctul de vedere al Romaniei, noi promovăm o raportare corectă şi principială şi transparentă, in relaţia cu Republica Moldova. Interlocutorul nostru principal la Chişinău este guvernul Republicii Moldova şi orice intalnire de acest tip, cum a fost cea de astăzi, cum va fi următoarea de la Chişinău, intăreşte relaţiile dintre Romania şi Republica Moldova. Am spus şi la inceput, important este să ne concentrăm din punctul nostru de vedere, pe proiecte concrete, realiste, dar şi tangibile. Doar opţiunea europeană, credem noi, poate aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, de siguranţă, de stabilitate ale cetăţenilor din Republica Moldova. Suntem pregătiţi să susţinem Republica Moldova in continuare pe acest drum. Pavel Filip: Desigur că proiectul nostru de ţară este ca Republica Moldova să ajungă langă Romania in Uniunea Europeană. Avem o relaţie foarte bună. Astăzi am discutat foarte pragmatic pentru că apropierea ţărilor noastre ţine nu doar de declaraţii, dar ţine şi de proiecte concrete. Astfel de pragmatic precum am vorbit astăzi şi, dacă aţi observat, această şedinţă a durat mai mult decat a fost timpul preconizat pentru ea, pentru că avem ce discuta, pentru că sunt proiecte concrete şi cetăţenii ţărilor noastre trebuie să inţeleagă că relaţiile intre ţări nu sunt doare declarative, dar sunt şi materializate prin proiecte concrete. Republica Moldova este o ţară parlamentară. Constituţia Republicii Moldova ii oferă mai multă putere de decizie guvernului şi parlamentului. Pe această cale nimic asbolut nu se va schimba din relaţiile noastre cu Romania, ba, dimpotrivă, vreau să vă spun că ele vor deveni tot mai bune şi mai bune, chiar dacă unora nu le place să audă aceste lucruri. Republica Moldova si Romania sunt două inimi gemene care bat in acelaşi ritm şi nu in zadar. De fiecare dată atunci cand Republicii Moldova i-a fost mai greu, cei care i-au intins o mană de ajutor au fost cei din Romania. Aşa s-a intamplat şi cu imprumutul rambursabil, aşa se intamplă şi cu această asistenţă tehnică şi financiară nerambursabilă. De aceea nu văd niciun motiv de ingrijorare in acest sens. Este adevărat, interlocutor pentru Bucureşti este Guvernul şi Parlamentul de la Chişinău, aşa de fapt cum este şi pentru cei de la FMI şi pentru cei de la Comisia Europeană sau pentru cei de la Banca Mondială, şi am demonstrat acest lucru prin activitatea pe parcursul anului 2016. Reporter: Dacă-mi permiteţi, domnule premier, ştiu că in Parlament există un proiect de lege pentru 27 martie sărbătoare naţională şi la dumneavoastră. Ţinand cont că aveţi majoritate ce veţi face cu acest proiect de lege? Pavel Filip: Să lăsăm examinarea acestui proiect de lege pe seama parlamentarilor atunci cand se vor porni dezbaterile și consultările pe marginea acestui proiect, atunci vom vedea. Reporter: Am o intrebare către domnul Grindeanu. Cand va incepe construcția Autostrăzii Targu Mureș - Iași - Ungheni și dacă acest traseu va fi extins și pană la Chișinău? Știm că acest proiect este unul cheie in Guvernul Romaniei. Sorin Grindeanu: Profit de ocazia pe care mi-o dați, ca să mulțumesc și eu gazdelor noastre de astăzi și să vă mai spun ceva, domnul președinte al Consiliului Județean, Ionel Arsene, este un om care știe foarte bine să se bată in mod pozitiv pentru interesele județului Neamț. Și eu sunt convins că cei patru ani de management pe care dansul ii are, 3 și cateva luni, ii are in față pentru județul Neamț, vor fi unii care vor marca dezvoltarea județului. Revenind la intrebarea dumneavoastră, am avut discuții și astăzi și pe acest domeniu, pe cel al transporturilor. Așa cum știți, noi avem un Master Plan de transport. Ne pregătim in perioada imediat următoare să venim cu modificări pe ceea ce am mai spus și anume pe investițiile strategice. Nu vreau să fiu greșit ințeles că vom schimba anumite legi, convenite cu Comisia Europeană, pentru că am văzut anumite abordări răutăcioase, și le consider așa, pentru că nu ne dorim să facem aceste schimbări altcumva decat in acord și pe cadrul convenit cu Comisia Europeană. Dar ceea ce ne dorim este ca toate acele termene fără sfarșit, prin aceste modificări, acele termene fără sfarșit care premerg execuția unei lucrări să fie reduse la maxim, fie că vorbim de studii de fezbilitate, prefezabilitate, contestație, eventuale procese, despăgubiri, exproprieri și așa mai departe. De multe ori aceste perioade sunt mai lungi decat execuția in sine a unei lucrări. Legat de subiectul legării Moldovei, pană la urmă, de Transilvania şi anume de această autostradă, domnul ministru Cuc a prezentat in intalnirea noastră comună planul pe care il are şi anume, ajutat şi de schimbarea aceasta legislativă pe parcurul acestui an - există un studiu de fezabilitete din 2011, care trebuie actualizat şi pe parcursul perioadei imediat următoare acest lucru se va intampla, astfel incat să fim in situaţia in care odată cu cadrul legal, dar este o treabă şi de parlament, de aceea mă feresc să spun termene exacte, aşa cum s-a ferit şi domnul prim-ministru, există dorinţa parlamentului de a ne ajuta astfel incat aceste modificări să le putem face cat mai repede. Revenind, anul acesta, actualizarea studiului de fezabilitate astfel incat sau in perioada imediat următoare, astfel incat să fim in situaţia să putem să lansăm spre licitaţie proiectare plus execuţie in acelaşi timp şi să nu facem lucruri separate. Vă spuneam că mă feresc să dau termene, din motivele pe care vi le aminteam mai devreme, dar pot să vă spun ceva, şi anume faptul că guvernul trecut trecuse această...inceperea acestei investiţii pentru 2020. Vă rog să verificaţi. In niciun caz nu discutăm de termene de acest tip, v-am spus dorinţa noastră. Vorbim de bani europeni, dorim să atragem cat mai mulţi bani europeni. Vrem, şi acest domeniu al infrastructurii este unul din domeniile prioritare ale guvernului pe care il conduc, imi doresc să trecem dincolo de vorbe direct la fapte. Acest tronson, şi ăsta a fost rostul discuţiei nostre de astăzi, se va lega şi este prevăzută această legătură şi cu Republica Moldova, pană la Chişinău. Vă rog altă intrebare. Sună ciudat altă intrebare. Redactor: O intrebare pentru ambii premieri. In primul rand o să incep cu dumneavoastră, domnule Filip. Ieri o fată de 16 ani a fost salvată in ultimul moment, după cum ştiţi la Chişinău, după ce a devenit o victimă a jocului deja cunoscut opiniei publice şi din Republica Moldova şi din Romania, Balena albastră. Dumneavoastră in momentul de faţă vă confrunţaţi cu mai multe victime decat ceea ce se intamplă in Romania şi ştiu că autorităţile de la Chişinău sunt in alertă. Dacă aţi discutat şi despre acest subiect avand in vedere că a fost prezent şi ministrul afacerilor interne roman Carmen Dan şi dacă se pune problema unei colaborări pe această temă intre cele două guverne, avand in vedere fenomenul tragic tot mai extins in ceea ce priveşte tinerii din ambele state. Pavel Filip: Nu a fost un subiect comun de discuţie la aceste şedinţe comune de astăzi, dar in schimb vreau să vă spun că a fost un subiect care a fost discutat profund la şedinţa guvernului din Chişinău şi nu doar in cadrul şedinţei dar şi cu instituţiile separate care sunt responsabile de acest domeniu. Vreau să vă zic că nu este un subiect simplu. Luand in consideraţie că anterior am fost şi ministru tehnologiei informaţiilor şi telecomunicaţiilor vreau să vă spun că tema guvernanţei internetului este una incă dezbătută la nivel mondial. In acelaşi timp eu consider că noi am luat toate măsurile necesare şi faptul că această fetiţă a fost salvată la Chişinău ne vorbeşte despre lucrul că aceste măsuri deja dau roade. Noi am incercat să discutăm şi cu copiii. Noi am incercat să discutăm şi cu părinţii, noi am incercat să discutăm şi cu profesorii in şcoli astfel incat pană la urmă venim cu o abordare foarte complexă. După aceste discuţii au fost identificaţi mai mulţi copii care au fost atraşi in acest joc, dar cu părere de bine noi am reuşit pană in momentul de faţă să facem faţă acestui fenomen care se extinde şi este unul negativ. Eu sper foarte mult, pentru că mai avem şi nişte proiecte de legi, la Chişinău,. care urmează să fie discutate, dar doar printr-o abordare largă, inclusiv impreună cu societatea civilă acest fenomen poate fi combătut. Copiii trebuie să inţeleagă să facă diferenţa dintre bine şi rău care se găseşte in spaţiul internet, iar pentru aceasta noi cei adulţi, toţi cei care suntem responsabili pe această dimensiune trebuie să acţionăm. Imi pare bine şi ii felicit pe cei de la Ministerul de Interne in primul rand care au venit cu mai multe acţiuni in acest sens şi eu sper in perioada imediat următoare noi să uităm de acest fenomen şi să ne bucurăm doar de partea bună care o oferă spaţiul on-line.. Sorin Grindeanu: Mulţumesc! Am inţeles că este intrebarea doar pentru...Vreau să vă spun că din punctul nostru de vedere, şi eu ca şi fost ministru al comunicaţiilor, de altfel l-am cunoscut pe domnul prim-ministru Filip tot la o şedinţă de guvern comună la Neptun in 2015, cand ambii eram şi ocupam funcţiile de miniştri ai tehnologiei informaţiei, a comunicaţiilor, aşa cum ştiţi. Eu consider că ceea ce faceţi dumneavoastră, presa, ceea ce trebuie să facă şi societatea civilă, ceea ce trebuie să facă insituţiile statului, şi anume informarea, este cheia in gestiunea acestor probleme. Internetul şi societatea informaţională in zilele noastre oferă atat lucruri bune, cat şi provocări de tipul a ceea ce aţi amintit dumneavoastră. Doar o informare şi un efort comun, o informare care să vină din partea instituţiilor şi cu ajutorul societăţii civile şi a presei poate să preintămpine situaţii neplăcute. Fiindcă, aşa cum vă spuneam, dezvoltările pe care societatea informaţională le are zilnic şi provocările date de aceste dezvoltări sunt greu de cuantificat. Un efort comun poate să reducă din efectele pe care asemenea provocări negative le au asupra societăţii noastre. Mulţumesc! Altă intrebare. Redactor: Vreau să revenim la o altă prioritate anunţată anterior de autorităţile de la Chişinău şi de la Bucureşti. Mă refer la construcţia podului rutier de langă localitatea Zagarancea. Anterior s-a discutat că este o prioritate. La ce etapă este acest proiect? Dacă s-a discutat astăzi şi dacă există suport financiar pentru a realiza acest proiect? Mulţumesc! Pavel Filip: Noi nu am discutat in detalii fiecare pod care urmează să asigure această legătură. Am trecut in revistă toate proiectele care sunt in derulare, inclusiv şi construcţia podurilor. Acuma, miniştrii dezvoltării regionale şi construcţiilor de la Chişinău şi ministrul omolog de la Bucureşti urmează să vină cu un plan dezvoltat şi atunci desigur că vom vedea care sunt priorităţile pentru că este foarte important să prioritizăm acţiunile din punctul acesta de vedere. Avem acest lucru in vizorul nostru şi pe langă aceasta, eu vreau să vă spun că sunt şi multe alte proiecte. De aceea, după ce vom avea aprobată o listă a acestor proiecte de comun acord de către ambele guverne, atunci vă vom putea spune mai exact care vor fi acţiunile in primul rand. Sorin Grindeanu: Legat de partea romană, vreau să vă spun că dezvoltările din acest punct de vedere al infrastructurii le vom face in special, şi dacă vorbim de drumuri naţionale, drumuri europene, autostrăzi, le vom face conform Master Planului pe care noi il avem aprobat. Asta este foaia de parcurs pe perioada următoare. Din acel punct de vedere, repet, pe care Romania o va respecta. Vă rog ultimele două intrebări că suntem in intarziere. Redactor: Bună ziua si bine aţi venit la Piatra Neamţ! Pentru domnul Grindeanu am o intrebare.Spuneţi-mi vă rog ce măsuri concrete veţi lua pentru a mări rata de absorbţie a fondurilor europene şi pentru a menţine deficitul bugetar? Mulţumesc! Sorin Grindeanu: Ziceam că mă grăbesc, dar răspunsul, o să incerc să fiu cat se poate de scurt. In primul rand, aşa cum ştiţi, monitorizăm şi avem şedinţe de monitorizare cu toţi cei care au responsabilităţi din punctul de vedere al fondurilor europene, fie că vorbim de Ministerul Dezvoltării, de ministrul delegat pentru fonduri europene, pe toate celelalte ministere de linie, avem intalniri săptămanale de progres. Este una din liniile, aşa cum vă spuneam mai devreme, de infrastructură. Atragerea de fonduri europene este una din liniile majore şi care au fost luate in calcul inclusiv in construcţia bugetului pe anul 2017 şi una din liniile majore de dezvoltare ale ţării noastre pentru anii viitori. De aceea considerăm prioritate acest domeniu al fondurilor europene. In luna aprilie vor fi lansate foarte multe ghiduri de finanţare. De asemenea, vor fi trimise, au şi fost trimise deja primele trei documentaţii pentru acreditarea autorităţilor de management către autoritatea de audit. Va continua acest proces astfel incat tot ce mai rămane de acreditat instituţional să fie făcut intr-un ritm alert şi să recuperăm anul pierdut, 2016, an pierdut de Romania din perspectiva fondurilor europene. Acest lucru il putem face printr-un efort comun. De aceea urmăresc personal acest domeniu, cum urmăresc personal tot in intălniri săptămanale şi pe care le am cu responsabilii din domeniul finanţelor, cu cei de la ANAF, cu cei de la Ministerul Finanţelor, astfel incat ceea ce am spus, şi anume menţinerea deficitului sub 3%, să fie realitate şi nu am motive, nici eu, nici guvernul pe care-l conduc in acest moment, să cred contrariul. Toate măsurile pe care le-am luat au fost foarte bine analizate. Măsurile pe care le vom lua in viitor conform programului de guvernare, de asemenea sunt foarte bine analizate din toate punctele de vedere. O instituţie cheie, aşa cum am mai spus, este ANAF şi urmăresc indeaproape, pană la jumătatea lunii aprilie au de implementat, aşa cum am mai anunţat, 14 măsuri astfel incăt reforma in interiorul ANAF şi eficacitatea acestei instituţii să fie una sporită. Este o instituţie cheie din acest punct de vedere. Cele 14 măsuri trebuie implementate, aşa cum spuneam, pană la jumătatea lunii aprilie. Deci ambele domenii de care dumneavoastră m-aţi intrebat sunt monitorizate atent. Mulţumesc! Reporter: Am o intrebare adresată ambilor premieri. Domnule Filip, domnule Grindeanu, aş vrea să vă intreb cum credeti şi dacă credeţi cumva că afectează relaţia, relaţiile militare intre Republica Moldova, sau ar afecta relaţiile dintre cele două state refuzul recent al preşedintelui, Igor Dodon, de a accepta contingentul militar din Republica Moldova să participe la exerciţiul comun? Iar mai general, dumneavoastră din ce aţi spus astăzi, aţi menţionat că intr-un fel, sau ceea ce am inţeles noi, este că relaţiile dintre cele două state, frăţia europeană cum le-aţi numit, vor fi bune şi in continuare. Atunci ne intrebăm cum afectează, sau dacă există cumva un impact al declaraţiilor pe care le face Igor Dodon la Chişinău, sau poziţia pe care el o afişează, dumnealui o afişează atat la Chişinău, cat şi la Bucureşti? Mulţumesc! Pavel Filip: Şi eu vă mulţumesc! In primul rand cu referire la intrebarea precedentă vreau să vă spun că doresc foarte mult ca in una din următoarele conferinţe de presă comune să-mi fie adresată şi mie, domnule prim-ministru, o intrebare cu referire la asimilarea fondurilor europene. Cat ţine de intrebarea dumneavoastră, nemijlocit, am zis că Republica Moldova este o ţară parlamentară şi desigur că deciziile importante se iau la guvern şi parlament. In acelaşi timp, instituţia preşedintelui, preşedintele ţării, este şi comandantul suprem al armatei. Am avut această situaţie mai puţin plăcută cand Armata Naţională nu a putut participa la aplicaţiile militare care au avut loc in Romania pe dimensiunea NATO. Cunoaşteţi foarte bine care este poziţia preşedintelui Republicii Moldova, Dodon, şi care este dragostea lui faţă de NATO. In acelasi timp vreau să vă spun că noi am reuşit să semnăm un acord cu NATO şi in luna iunie la Chişinău va fi deschis un oficiu de legătură NATO. Am avut după aceea, desigur, discuţii cu preşedintele ţării şi i-am explicat foarte simplu că planul de activităţi al Armatei Naţionale care ţine de instrucţiuni, care ţine de aplicaţii, in mare măsură, practic 80%, sunt aplicaţii care vor avea loc in afara Republicii Moldova cu suportul partenerilor noştri din NATO. Asta ar insemna că refuzul in continuare de a participa la aceste aplicaţii ar insemna slăbirea Armatei Naţionale. Or nicidecum nu se incadrează in această logică cand un comandant suprem al forţelor armate işi doreşte o slăbire a Armatei Naţionale. Consider că aceasta a fost prima şi ultima dată cand am avut această confuzie şi pe viitor Armata Naţională a Moldovei va participa la toate aplicaţiile. Ba mai mult decat atat, trebuie să mulţumim pentru acest suport care este oferit pentru instrucţie, pentru aplicaţiile la care participă şi Armata Naţională din Moldova. Reporter: Vestea cu netul..... Sorin Grindeanu: Dacă-mi daţi voie să răspund şi eu, că am inţeles că a fost pentru amandoi intrebarea. In primul rand, subliniez incă o dată faptul că partenerul nostru principal de dialog la Chişinău este Guvernul Republicii Moldova. Azi, pe agenda noastră, intalnirea comună, a figurat şi, bineinţeles, domeniul apărării. Ambii miniştri au avut in primul rand o intalnire bilaterală, după aceea ne-au prezentat punctele de vedere. Faptul că in acest moment, din ceea ce spunea ministrul apărării din Republica Moldova, aproape 1.000 de soldaţi, şi nu doar soldaţi din Republica Moldova au fost instruiţi cu ajutorul ministerului, 800 ca să fiu mai clar, cu ajutorul nostru, este un lucru bun, este un inceput, dar singurul lucru pe care mai vreau să-l subliniez din acest punct de vedere, noi credem că este important pentru Republica Moldova să valorifice toate oportunităţile oferite de NATO, iar Biroul NATO de la Chişinău reprezintă o oportunitate in acest sens care trebuie a fi, sau poate fi valorificată de catre Republica Moldova. Mulţumim! Reporter: Aveam şi eu o intrebare, dacă-mi daţi voie. Sorin Grindeanu: Spusesem ultimele două. Reporter: Eram inscris pe listă. Este scurtă şi este pragmatică. Sorin Grindeanu: Vă rog. Redactor: Toate aceste schimburi economice, culturale nu ar avea sens fără ideea de libertate a cetăţeanului de circulaţie şi fără cetăţean. In zona aceasta sunt foarte mulţi cetăţeni cu dublă cetăţenie, născuţi in Republica Moldova care trăiesc in Romania şi avem mulţi investitori care derulează afaceri cu Moldova. Toţi aceştia sau mare parte din ei se plang de anumite dificultăţi la trecerea graniţei dintre Romania şi Moldova, mai ales la revenirea in Romania, acuzaţi fiind de poliţia de frontieră a Romaniei, de un anume exces de zel, timpi morţi, lungiţi şi aşa mai departe. Intrebarea: dacă aveţi semnale in acest sens şi ce intenţionaţi să faceţi? Sorin Grindeanu: A fost punct pe ordinea de zi de astăzi de la intalnirea noastră. Ştim de aceste probleme pe care dumneavoastră le-aţi semnalat. Atat Ministerul Finanţelor, pentru că vorbim şi de vămi, cat şi Ministerul de Interne, pentru că vorbim şi de poliţia de frontieră, şi-au spus punctul de vedere şi au anunţat măsurile pe care le vor lua in perioada imediat următoare, impreună cu omologii de la Chişinău, astfel incat ceea ce aţi semnalat dumneavoastră să poată fi inlăturat. Dar, eu vreau să subliniez următorul lucru şi să ţinem cont de faptul că suntem după anumite proceduri, fiind ţară membră a UE, complexitatea controalelor pe care noi trebuie să le facem, noi referindu-mă la Romania, trebuie să le facem la punctele de frontieră este dată de standarde şi măsura imediată pe care şi cei de la vamă şi cei de la poliţia de frontieră o să o ia este de mărire a personalului in punctele de trecere a frontierei, astfel incat fluxul să fie mult mai rapid. Mulţumim! Declarații de presă susținute de premierul Sorin Grindeanu și omologul său moldovean, Pavel Filip, după vizita la Mănăstirea Agapia [Check against delivery] Sorin Grindeanu: A fost un moment la fel de important, la fel ca şi cel de la Piatra Neamţ, de data aceasta fiind pe partea spirituală, care şi ea ne uneşte şi am vrut să privim această vizită la Manăstirea Agapia, inseamnă iubire, tradus, ca partea spirituală care uneşte Romania şi Republica Moldova dincolo de chestiunile concrete şi proiectele comune concrete pe care le-am discutat la Piatra Neamţ. Eu sunt bucuros că am revenit la Manăstirea Agapia după 10 ani. S-au schimbat cateva lucruri in bine şi de asemenea atmosfera de aici este una dătătoare de speranţă şi de a privi viitorul, aşa cum am spus, cu credinţă şi cu speranţă. Mulţumesc! Reporter: Domnule Filip, spuneaţi că următoarea şedinţă ar putea să fie la Chişinău, această sedinţă comună. Ce loc le-aţi propune să viziteze in Republica Moldova? Pavel Filip: Dar inainte de această şedinţă comună vreau, in primul rand, să-i mulţumesc foarte mult prim-ministrului Sorin Grindeanu pentru această idee minunată, de fapt, de a vizita această manăstire, Mănăstirea Agapia. Din punctul meu de vedere, dacă nu vedeam această mănăstire, această vizită era una incompletă, pentru că am reuşit să discutăm foarte calitativ, aş spune eu, toate proiectele care sunt in derulare şi ţin de cooperarea noastră bună intre Romania şi Moldova. Dar, vă zic, dacă era lipsă această parte spirituală, această atmosferă divină pe care am găsit-o aici la această manăstire, cred că ceva nu era complet. Acuma, aşa precum spuneam, ne simţim bine şi spiritual şi eu cred că in cel mai scurt timp vom coordona, vom avea şi o şedinţă comună. Am spus că noi suntem pregăţiţi şi cu mare plăcere vom găzdui această şedinţă comună a guvernelor Romaniei şi Republicii Moldova la Chişinău. Reporter: Dar in ce loc pitoresc i-aţi duce in Republica Moldova? Pavel Filip: O să vedem. Sorin Grindeanu: Viitorul.... Reporter: Sună bine!