Reporteri fără frontiere: Urmează „un deceniu decisiv" pentru libertatea presei

Reporteri fără frontiere (Reporters sans frontieres, RSF) a publicat marți clasamentul mondial cu privire la libertatea presei în lume pentru anul 2020 și a atras atenția că următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, „un deceniu decisiv" pentru libertatea presei, criza sanitară actuală amplificând numeroasele dificultăţi economice, politice, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector, conform AFP, citat de Agerpres.

România ocupă locul 48 dintr-un total de 180, situându-se între Senegal şi Guyana, în scădere cu un loc faţă de anul trecut când se clasase pe poziţia a 47-a.

„Epidemia este ocazia pentru statele cel mai jos clasate să aplice 'strategia de şoc', teoretizată de Naomie Klein: ele profită de stupoarea publică şi de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil de adoptat în vremuri normale", a declarat Christophe Deloire, secretar general al organizaţiei.

Acesta este cazul Chinei (locul 177 în clasament) şi al Iranului (173, în scădere cu 3 locuri faţă de anul precedent), „care au pus în aplicare mecanisme masive de cenzură" sau al Ungariei (89, - 2), unde premierul a făcut să fie votată o lege a „coronavirusului" care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii false.

Infodemia, „pandemia de informaţii false în jurul maladiei", este pretextul legilor represive, relevă Christophe Deloire, subliniind că amestecul între propagandă, publicitate, zvonuri şi jurnalism "dezechilibrează garanţiile democratice pentru libertatea de opinie şi de expresie".

„​Armate de trolli de stat, în Rusia, China, India, Filipine (locul 136, -2) şi Vietnam (175) utilizează arma dezinformării pe reţelele de socializare", notează RSF.

Epidemia accelerează de asemenea criza economică a presei: „în Liberia, ziarele tipărite au încetat să apară, în timp ce în SUA, peste 30.000 de persoane care lucrau în media şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul crizei", detaliază Christophe Deloire.

„Ce vor fi libertatea, pluralismul şi fiabilitatea informaţiei până în 2030? Răspunsul la această întrebare se joacă astăzi", a apreciat Christophe Deloire.

Pentru a-şi detalia clasamentul, RSF va organiza marţi seara o conferinţă virtuală cu personalităţi „care reprezintă jurnalismul": ziarista de la Washington Post Rana Ayyub, „ţinta unor campanii de hărţuire electronică foarte violente în India", lansatorul de alertă Edward Snowden „într-un context în care suntem preocupaţi în special de supraveghere" şi laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz, „specialist în asimetrii informaţionale", a precizat Christophe Deloire.

Clasamentul pentru 2020, care analizează 180 de ţări şi teritorii, prezintă o uşoară ameliorare a indicelui general anual, dar nu ţine cont de epidemie. Dacă procentul ţărilor situate în zona albă a clasamentului, care indică o „situaţie bună" a libertăţii presei rămâne neschimbat (8%), proporţia ţărilor în „situaţie critică" creşte faţă de 2019 (de la + 2 puncte procentuale la 13%).

În partea cea mai de jos a clasamentului se regăsesc Coreea de Nord (poziţia 180, -1), care ia astfel locul Turkmenistanului, în timp ce Eritreea (178) rămâne cel mai slab cotat reprezentant al continentului african.

Trioul din fruntea clasamentului grupează Norvegia, pe locul întâi pentru a patra oară, urmată de Finlanda şi Danemarca (locul 3, +2). Dar ameninţarea îi pândeşte chiar şi pe aceşti buni elevi odată cu creşterea atacurilor cibernetice.

În SUA (locul 45, +3) şi în Brazilia (107, -2), cei doi şefi de stat aleşi democratic, Donald Trump şi Jair Bolsonaro, continuă să denigreze presa şi să încurajeze ura faţă de jurnalişti, subliniază RSF.

Franţa (locul 32, -2) coboară în clasament din cauza faptelor de hărţuire cibernetică, dar şi pentru că unii jurnalişti au fost vizaţi clar de poliţie în cursul manifestaţiilor, în timp ce alţii care invocaseră confidenţialitatea surselor au fost convocaţi în repetate rânduri, dezvăluie Christophe Deloire, deplângând o „intimidare judiciară".

Veşti bune vin din Africa, unde căderea a numeroase dictaturi şi regimuri autoritare în ultimii ani, precum în Etiopia (99, +11), în Gambia (87, +5) şi în Sudan (159, +16), a permis o oarecare relaxare a strânsorii asupra jurnaliştilor, chiar dacă „schimbările profunde, singurele capabile să favorizeze un jurnalism de calitate, liber şi independent, sunt încă prea rare".

Malaezia (101, +22) şi Maldive (79, +19), după o alternanţă politică, afişează cele mai spectaculoase progrese în clasamentul pe 2020.

Pe regiuni, Europa este în situaţia cea mai bună cu şapte ţări în primele zece locuri, în timp ce regiunea Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămâne cea în care este cel mai periculos pentru jurnalişti să-şi exercite profesia.

Sursa: europalibera.org