Renate Weber a atacat la CCR legea de impozitare a pensiilor speciale: „Este o discriminare și dublă impozitare”

Avocatul Poporului Renate Weber a explicat pentru Europa liberă care sunt motivele pentru care a atacat legea la Curtea Constituțională. Ea spune că legea de impozitare a pensiilor speciale, așa cum a fost adoptată miercuri de parlament, încalcă două articole din Constituție: articolul 16, privind nerespectarea principiului unei juste aplicări a sarcinii fiscale și articolul 56 din legea fundamentală, în baza căruia Avocatul Poporului a identificat o discriminare prin dubla impozitare a pensiilor de serviciu.

„Sunt mai multe argumente, dar în linii mari este vorba de încălcarea articolului 16 din Constituție, iar a doua oară a articolului 56, pentru că, pe de o parte, este vorba de nerespectarea principiului unei juste aplicări a sarcinii fiscale, iar, pe de altă parte, este vorba de o discriminare pe care noi am indentificat-o, pentru că, dacă vă uitați în cuprinsul legii, deși se vorbește de taxe, în realitate nu sunt taxe, ci sunt impozite. Taxa este ceva ce persoana trebuie să plătească și, în schimbul acelei plăți, obține un serviciu.

Avem aici și literatură de specialitate și decizii ale Curții Constituționale.

Or, în cuprinsul acestei legi este clar că, de fapt, nu e o taxă ci este un impozit. Ba, mai mult, vă spun că este un dublu impozit, pentru că, dacă vă uitați la cum e făcută legea, celor care au pensii peste 2.000 de lei oricum li se aplică din capul locului impozitul de 10%, pe care toată lumea îl plătește, iar peste acesta vine taxa care este de 10% pentru pensiile între 2.000 și 7.000 și de 85% la pensiile de peste 7.000 de lei. Nicăieri nu se spune că impozitul acela de 10% ar fi eliminat. Este o dublă impozitare. 

Pe de altă parte, orice stat are, fără doar și poate, dreptul să stabilească un impozit progresiv. Dar trebuie să-l facă în mod egal, adică trebuie să se aplice tuturor categoriilor de contribuabili. 

Aici s-a extras o categorie, a pensionarilor cu pensii de serviciu, dintr-o altă categorie a pensionarilor. 

V-aș mai spune ceva: mi se pare că suntem în fața unei ipocrizii din cale afară. Pentru că tot ce am auzit ieri și astăzi de la politicieni, dar și de la unii jurnaliști, a fost „să vedem ce o să spună CCR”. 

Deci toată lumea știa că ceea ce se întâmplă acolo nu este constituțional, dar vor să paseze responsabilitatea către alții: către Avocatul Poporului – care nu poate să nu facă o sesizare la CCR când vede o asemenea discriminare și dublă impozitare – și către CCR.

Să știți că Avocatul Poporului nu are pensie de serviciu de niciun fel, nici Avocatul Poporului, nici adjunctul său. Noi suntem asimilați miniștrilor și secretarilor de stat. Și acolo nu sunt pensii de serviciu, speciale, paraspeciale, nu sunt, pur și simplu. Deci, este clar că nu este nicio pledoarie pro domo. Este strict o chestiune de principiu. Și toată lumea știe ce face. Și data trecută, când au votat pentru tăierea pensiilor speciale au spus de la tribuna parlamentului „știm că este neconstituțional, dar hai s-o facem”. Cred că într-un stat de drept altfel trebuie să se legifereze.”

 

 ***

Avocatul Poporului a sesizat joi Curtea Constituțională împotriva legii care impozitează pensiile speciale cu 85%. 

Oficiali ai CCR au confirmat pentru Europa liberă „înregistrarea obiecției de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului referitoare la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 227/2105 privind Codul Fiscal.”

Și Curtea Supremă vrea să atace legea la CCR, repetând scenariul de la încercarea de abrogare a pensiilor speciale, adoptată de parlament și respinsă de Curtea Constituțională după ce a fost sesizată de Avocatul Poporului și de Curtea Supremă. 

Judecătorul Corina Alina Corbu, șefa Curții Supreme, a convocat pentru joi Secțiile Unite al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a decide asupra sesizării Curții Constituționale în cazul modificării Codului penal și a legii privind modificarea Codului fiscal. Convocarea judecătorilor va fi făcută în sistem de videoconferință, arată convocatorul de ședință intrat în posesia Europei libere.

Camera Deputaților a votat miercuri impozitarea cu 85% a pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei. Legea prevede impozitarea tuturor pensiilor, fiind incluși și magistrații, polițiștii, militarii, diplomații etc. În acest moment, singura excepție o constituie pensiile parlamentarilor. De fapt, vor fi impozitate cu 10% pensiile cuprinse între 2.001 și 7.000 de lei și cu 85% cele peste 7.000 de lei iar supuse impozitului propriu-zis vor fi doar acele părți din pensie care depășesc 2.000, respectiv 7.000 de lei, nu pensia în întregul ei.

Tot miercuri, Camera Deputaţilor a votat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege inițiat de liderul deputaților liberali, Florin Roman, de modifcare a Codului Penal, prin care criminalii, violatorii şi tâlharii nu vor mai putea fi eliberaţi condiţionat. Același proiect prevede că eliberarea condiționată pentru alte categorii de pedepse va fi posibilă doar la executarea a două treimi sau patru pătrimi din pedeapsa totală primită.

Votul survine pe fondul emoțional al unui caz care a zguduit opinia publică. Un bărbat condamnat pe viață pentru cinci crime și eliberat condiționat, după 25 de ani de detenție, a incendiat vineri seară o fată de 17 ani din Drobeta Turnu Severin după ce aceasta depusese o plângere împotriva lui pentru viol. Tânăra este în stare critică, are arsuri pe 80-90% din suprafața corpului, este intubată și respiră cu ajutorul aparatelor. Toate cele cinci victime ale criminalului, printre care și o femeie însărcinată în luna a șaptea, au fost omorâte după ce au fost tâlhărite.

CCR a admis pe 6 mai, cu unanimitate de voturi, obiecțiile de neconstituționalitate ale Curții Supreme și Avocatului Poporului şi a constatat că legea de abrogare a pensiilor speciale este neconstituţională, în ansamblul său, încălcând inclusiv decizii adoptate anterior de CCR.

Magistrații au deja de partea lor o decizie a CCR din 2010, pe care o invocă de fiecare dată când este pusă în discuție eliminarea pensiilor speciale.

Abrogarea pensiei de serviciu a magistraților a fost declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010.

La anunțul deciziei, CCR a imputat inclusiv faptul că, în procedura de adoptare, s-a încălcat inclusiv ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului.

Camera Deputaţilor a adoptat pe 28 ianuarie, cu 247 de voturi „pentru” și 21 de abțineri, în sesiune extraordinară, proiectul de lege prin care se elimină pensiile de serviciu pentru mai multe categorii, printre care: deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membri ai Curţii Constituţionale şi ai personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Indemnizațiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor și polițiștilor.

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finalul anului 2019, de 9.359 persoane, în creştere cu 1,9% (plus 175 de persoane) faţă de perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pentru procurori și judecători erau în plată 3.878 de pensii de serviciu. Pensia medie pentru această categorie este de 18.716 lei. De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor erau în plată 1.800 de pensii. Pensia medie pentru această categorie este de 4.439 lei.

Adunările generale ale mai multor instanțe și parchete din țară și-au suspendat la acea vreme activitatea în semn de protest față de posibila eliminare a pensiilor de serviciu ale angajaților din sistemul judiciar.

 

Sursa: europalibera.org