Reformele dau rezultate, dar nu trebuie sa-i uitam pe cei mai vulnerabili

Reformele din domeniul protectiei sociale si politicile de incluziune activa au contribuit in mod vizibil, in cursul anului trecut, la accelerarea cresterii economice si la crearea de mai multe locuri de munca in Europa. Cu toate acestea, mai sunt multe de facut pentru a garanta faptul ca de aceste realizari pot beneficia si cei de la marginea societatii si pentru a imbunatati coeziunea sociala, dupa cum se afirma intr-un raport al Comisiei care urmeaza a fi examinat la 29 februarie de ministrii responsabili de ocuparea fortei de munca si afacerile sociale. "Raportul comun privind protectia sociala si incluziunea sociala" pentru 2008 se axeaza pe prioritatile si progresele realizate in domenii precum saracia in randul copiilor, prelungirea vietii active, sistemele de pensii private, inegalitatile in materie de sanatate si asistenta pe termen lung.

Dupa adoptarea sa de catre Consiliu, raportul va figura pe ordinea de zi a Consiliului European de primavara din 13-14 martie, subliniind astfel dimensiunea sociala a pachetului legislativ privind cresterea si locurile de munca.

"Reformele noastre din domeniul protectiei sociale si politicile de incluziune sociala dau rezultate: acestea promoveaza coeziunea sociala si cresterea prin includerea mai multor persoane pe piata fortei de munca si prin consolidarea viabilitatii finantelor publice", a declarat Vladimir Spidla, Comisarul European pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Egalitatea de Sanse. "Insa o crestere economica viguroasa si crearea de locuri de munca nu amelioreaza in mod automat situatia persoanelor marginalizate din societatile noastre. Avem nevoie de politici coerente pentru a asigura integrarea categoriilor celor mai vulnerabile."

Raportul din acest an evidentiaza cateva teme cheie - o inovatie recenta care a sporit valoarea "metodei deschise de coordonare" a Uniunii Europene in domeniul politicilor sociale. Astfel, a fost imbunatatita intelegerea, a fost promovata invatarea reciproca si a fost incurajata o mai buna monitorizare si o informare mai concreta. In general, progresele au fost promitatoare, insa raportul subliniaza o serie de domenii in care vor trebui depuse eforturi pe viitor:

-Rata ocuparii fortei de munca a crescut pentru toate categoriile de lucratori in varsta. Rata globala a ocuparii fortei de munca in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 55 si 64 de ani a crescut de la 38% in 2001 la 44% in 2006, iar obiectivul de 50% pentru anul 2010, stabilit la Lisabona, a fost atins de noua tari (Danemarca, Estonia, Irlanda, Cipru, Letonia, Portugalia, Finlanda, Suedia si Regatul Unit), cu toate ca in unele tari acesta este, in continuare, de numai 30%. Masurile de incluziune activa, precum si reformele in domeniul pensiilor si al pietei fortei de munca au ameliorat stimulentele de a lucra, insa este nevoie, in continuare, de mai multi lucratori. Alaturi de eforturile de a ameliora productivitatea, acest lucru va contribui la stabilirea unei baze mai solide pentru sistemele de protectie sociala si pentru adecvarea si durabilitatea pensiilor, cu conditia ca pietele fortei de munca sa fie deschise lucratorilor in varsta.

-In timp ce reformele pensiilor sunt in desfasurare, acestea trebuie monitorizate periodic cu privire la impactul pe care il vor avea asupra adecvarii si viabilitatii viitoare, in special in cazul persoanelor cu o evolutie profesionala atipica. Ar trebui sensibilizat publicul cu privire la riscurile asociate diferitor sisteme de pensii, promovand astfel alegerile in cunostinta de cauza.

-16% din cetatenii UE sunt, in continuare, expusi riscului saraciei, in timp ce aproximativ 8% sunt expusi acestui risc cu toate ca sunt angajati. Dintre cei 78 de milioane de europeni care traiesc la limita saraciei, 19 milioane sunt copii. Pentru a rupe cercul saraciei si al excluziunii, este necesara asigurarea egalitatii de sanse pentru toti prin intermediul unor politici sociale bine concepute si prin imbunatatirea rezultatelor la invatatura pentru fiecare copil, in parte. Trebuie consolidate politicile de incluziune si de combatere a discriminarii, mai ales cu privire la imigranti si descendentii acestora, precum si la minoritatile etnice.

-Copiii sunt saraci pentru ca traiesc in familii ai caror membri nu au un loc de munca sau lucreaza ocazional, sau pentru ca salariile parintilor lor nu sunt suficient de mari, iar sprijinul pe venit nu este suficient pentru a indeparta riscul saraciei. Prin urmare, combaterea saraciei in randul copiilor necesita o combinatie de oferte de locuri de munca de calitate care sa permita parintilor sa se integreze si sa avanseze pe piata fortei de munca, sprijin pe venit adecvat si bine conceput si asigurarea serviciilor necesare copiilor si familiilor acestora. Trebuie gasit echilibrul adecvat intre sprijinirea familiilor si masurile destinate copiilor insisi. Masurile cele mai eficiente se adreseaza copiilor din categoriile cele mai dezavantajate printr-o abordare universala mai cuprinzatoare menita sa vina in sprijinul tuturor copiilor.

-Politicile sociale au un impact esential asupra sanatatii, iar sanatatea este un factor determinant al sanselor de viata. In prezent, exista mari disparitati intre rezultatele in materie de sanatate in cadrul UE, speranta de viata a barbatilor variind intre 65,3 ani (Lituania) si 78,8 ani (Cipru si Suedia), iar cea a femeilor intre 76,2 ani (Romania) si 84,4 ani (Franta). Preocuparile referitoare la sanatate ar trebui sa fie incluse in toate politicile, inclusiv promovarea unui stil de viata sanatos, iar protectia sociala ar trebui sa asigure accesul tuturor la asistenta medicala de calitate si la asistenta pe termen lung si sa promoveze prevenirea, inclusiv pentru categoriile de populatie mai greu accesibile.

-Schimbarile demografice si societale implica, din ce in ce mai mult, nevoia de asistenta pe termen lung. Statele membre s-au angajat sa faciliteze accesul la servicii de calitate, dar asigurarea unor astfel de servicii ramane o provocare. Trebuie gasit echilibrul corespunzator intre responsabilitatile publice si private si ingrijirea formala si informala, acordand, in acelasi timp, sprijin ingrijitorilor informali.

Context
Sistemul UE de obiective, evaluare si raportare comune pentru protectia sociala si incluziunea sociala - "metoda deschisa de coordonare" - functioneaza in paralel cu strategia pentru crestere si locuri de munca. Raportul comun privind protectia sociala si incluziunea sociala va fi prezentat sefilor de stat si de guvern ai UE impreuna cu Raportul comun privind ocuparea fortei de munca si se va reflecta in concluziile Consiliului European de primavara.