Rectificari bugetare pentru 2006

“Există în spatele fiecărei sume alocate proiectul pentru care ea a fost alocată”, a spus Vlădescu. El a menţionat că Ministerul Finanţelor Publice va controla modul de cheltuire a sumelor alocate, astfel încât destinaţia lor să nu fie schimbată. Dacă banii nu vor fi cheltuiţi pentru aceste proiecte până la sfârşitul anului, ei se vor întoarce la bugetul de stat, determinând astfel o scădere a deficitului bugetar prognozat.

„În cazul în care banii nu vor fi cheltuiţi iar proiectele nu vor fi demarate şi implementate, deficitul bugetar la sfârşitul anului va fi mai mic. Nu ne vom lua riscul ca aceşti bani să se ducă în cheltuieli salariale, cheltuieli de alt ordin”, a spus ministrul Finanţelor.

Investiţii în domeniile prioritare

Guvernul îşi respectă angajamentul de a investi pentru a recupera decalajele care separă România de Uniunea Europeană, prin suplimentarea sumelor alocate pentru domeniile strategice – infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, a subliniat premierul Călin Popescu-Tăriceanu. El a arătat că deşi rectificarea aprobată astăzi înseamnă un deficit bugetar mai mare, acesta nu va afecta principalele ţinte macroeconomice, întrucât alocările suplimentare vor fi direcţionate către investiţii.

Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu a afirmat că actuala rectificare bugetară a fost făcută cu atenţia îndreptată către 1 ianuarie 2007, dată când România va deveni membră a Uniunii Europene. “Aş numi această rectificare crearea unui deficit pentru a construi”, a spus Vlădescu, referindu-se la faptul că sumele din rectificare se vor folosi mai ales pentru a finanţa proiecte de infrastructură în domenii care apoi vor absorbi şi fonduri comunitare, după aderare.

În procesul de integrare europeană România are obligaţii care trebuie respectate şi acoperite financiar. „Dorim să mergem în întâmpinarea fondurilor structurale”, a anunţat Vlădescu. El a spus că se intenţionează crearea unor “’pipe-line-uri’, a unor deschideri, pentru viitoarele fonduri structurale care vor intra în România, astfel încât să fim capabili ca, începând cu 2007, să continuăm la parametrii superiori absorbţia de fonduri de preaderare cât şi să creăm o optimă absorbţie a fondurilor structurale”

Banii de la rectificare vor fi investiţi în generarea de proiecte iar obiectivul principal al acestei rectificări bugetare este infrastructura. “Alocăm sumele necesare pentru ca în România să înceapă proiectele de infrastructură de care avem nevoie. Şi nu mă refer strict la căi ferate, drumuri şi poduri, canalizare sau aducţiuni de apă, ci şi la educaţie, învăţământ şi chiar la cultură”, a spus ministrul finanţelor.

Menţinerea echilibrului macroeconomic

În primele cinci luni ale anului a fost înregistrată o creştere cu 21,8% a veniturilor bugetare, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ceea ce dovedeşte că politicile fiscale adoptate de Guvern au avut rezultate, a arătat Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. “Pe primele cinci luni ale anului, Ministerul Finanţelor înregistrează o creştere foarte importantă a veniturilor bugetare. Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 21,8 % comparativ cu perioada similară a anului trecut. Această creştere dovedeşte că politicile fiscale adoptate de Guvern şi aici mă refer în special la cota unică şi pe la disciplina financiară îşi fac simţite efectele, ducând la creşterea veniturilor de la buget”, a declarat Tăriceanu.

Sebastian Vlădescu a subliniat că efectele macroeconomice ale rectificării bugetare nu sunt neglijate şi că a fost stabilit un sistem de parametri macroeconomici care vor fi ţinuţi sub control de către Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor, în vederea menţinerii echilibrului macroeconomic.

Tot în vederea menţinerii echilibrului macroeconomic, sumele de la rectificare vor fi investite numai în proiecte care contribuie la obiectivul general de dezvoltare a României şi recuperare a decalajelor.

Sebastian Vlădescu a menţionat că a fost luată decizia reimplementării măsurii privind achiziţiile de mobilier şi autoturisme care a fost funcţională anul trecut. „Limităm la maximum achiziţiile de mobilier şi autoturisme în aşa fel încât cheltuielile de capital să fie cu adevărat cheltuieli de capital care să direcţioneze în zona infrastructurii reale şi nu în zona achiziţiilor de diverse produse, mai mult sau mai puţin plăcute pentru utilizatori lor”, a spus ministrul.

Proiectele finanţate prin rectificarea bugetară

Bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost suplimentat cu 13.000 miliarde lei vechi, a afirmat premierul Tăriceanu. El a subliniat că sumele pentru investiţii alocate acestui domeniu în 2006 sunt echivalente cu investiţiile acordate domeniului educaţiei în ultimii 16 ani. “Ne onorăm angajamentele pe care ni le-am luat pentru finanţarea consistentă a învăţământului”, a declarat Tăriceanu, care a adăugat că Guvernul a alocat MEC, la rectificarea din luna aprilie, suma de 5.500 miliarde lei.

Ministerul Sănătăţii va primi 2.000 de miliarde de lei pentru investiţii în infrastructura sistemului sanitar, a arătat premierul Tăriceanu. Şeful Executivului a amintit că la începutul anului 2005 Guvernul a decis demararea unor proiecte de investiţii în acest domeniu, vizând construcţia a 8 spitale urgenţă în centre universitare şi a 20 de spitale de urgenţă de gradul doi în diferite judeţe. Sume importante sunt destinate achiziţionării de ambulanţe pentru serviciile judeţene şi de aparatură medicală, a mai arătat Primul-ministru.

Bugetul Ministerul Transporturilor a fost majorat cu suma de 17.000 de miliarde de lei, fonduri destinate finanţării programelor de întreţinere şi dezvoltare a infrastructurii rutiere şi feroviare, reabilitare de drumuri şi construcţiei de autostrăzi, a arătat Primul-ministru. Din aceste fonduri aproximativ 6.000 de miliarde de lei provin din credite externe.

Printre proiectele finanţate în domeniul transportului rutier se numără: Centura Bucureştiului, fluidizarea traficului pe DN1, pe DN1 A Săcele – Braşov şi autostrada Bucureşti – Piteşti. În domeniul infrastructurii feroviare vor fi finanţate programe de întreţinere şi dezvoltare pentru liniile de cale ferată , printre care Arad- Timişoara- Craiova- Calafat, Ungheni – Iaşi – Paşcani, Craiova – Videle – Bucureşti, a arătat premierul Tăriceanu

Şeful Executivului a menţionat că au mai primit fonduri la rectificare Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei pentru plata indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, pensiile agricultorilor, ajutoarele pentru încălzire şi Ministerul Agriculturii sprijinirea producătorilor agricoli şi acordarea de despăgubiri celor ale căror culturi au fost afectate de inundaţii.