Primul-ministru Dacian Cioloș a participat la "Ora premierului" în Parlament

Galerie foto Discursul primului-ministru Dacian Cioloș la Ora premierului [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua, domnilor președinți, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, in primul rand, vă mulţumesc pentru oportunitatea acestei intervenţii. In noiembrie anul trecut, ne-aţi conferit un mandat cu obiectivul, in primul rand, de a asigura stabilitatea ţării, stabilitatea economică, stabilitatea socială a ţării, un mandat pe care ni l-am asumat intr-o situaţie excepţională, vă amintiţi după proteste de stradă, intr-un moment critic in care increderea in mediul politic, in autorităţile statului era slăbită. Oamenii aşteptau şi acesta a fost semnalul pe care cel puţin noi l-am inregistrat, un nou mod de a administra interesul public intr-un mod mai transparent, mai responsabil, mai predictibil, deschis spre dialog. Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat atat la nivelul echipei guvernamentale, cat şi al celor pe care ii coordonăm. Şi ne-am concentrat atunci pe cateva elemente. In primul rand, recaştigarea increderii cetăţeanului in stat, asigurarea unui mediu legal-instituţional mai predictibil, favorabil investiţiilor, cu un mare obiectiv, acela de a stimula investiţiile pentru ca, in paralel cu dezvoltarea economică, să vedem şi crearea de locuri de muncă. Mi se pare esenţial să insistăm, in perioada următoare, pe transferul bunei creşteri economice inspre crearea de locuri de muncă. Ne-am asumat totodată o gestionare mai bună şi transparentă, eficientă a banului public, o canalizare a resurselor spre infrastructură, spre investiţii care să nu se concentreze doar in zonele favorabile, in Transilvania şi Banat, ci ne-am dat ca obiectiv să găsim mijloace prin care investiţiile să poată să meargă şi spre zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova. Chiar dacă bugetul pentru anul 2016 a fost unul cu o marjă de manevră limitată, ne-am propus ca obiectiv o gestionare inţeleaptă a acestuia, pentru a asigura un bun echilibru, o bună balanţă intre cheltuieli şi venituri. Aţi solicitat date privind situaţia economică reală a ţării şi permiteţi-mi să vă prezint aceste cateva date. In primul rand, legat de creşterea economică, avem o creştere economică bună, dar nu cred că acesta este un motiv de prezentare triumfalistă a acestui lucru. Cred că mai important decat creşterea pe care o inregistrăm in acest an este să putem demonstra că ne-am inscris pe un trend ascendent, pe o evoluţie pozitivă a creşterii economice in timp. Astfel, in semestrul I al anului 2016, creşterea economică a fost de 5,2% din PIB, creşterea estimată pe acest an, ţinand cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea in considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8% faţă de prognoza iniţială pe care am construit şi bugetul de 4,2%. In al doilea trimestru al acestui an, PIB real a crescut chiar cu 6% comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Din punctul nostru de vedere, este o creştere economică sustenabilă, dar pentru ca aceasta să rămană sustenabilă are nevoie in continuare de reforme structurale şi avem nevoie să incurajăm investiţiile şi o să revin asupra acestui subiect. Această creştere economică se reflectă şi prin mai multe locuri de muncă şi un nivel de salarizare mai bun. Astfel numărul de salariaţi din Romania a crescut in acest prim semestru. La sfarşitul lunii iulie, aveam cu 152 de mii de salariaţi mai mult din care 140 de mii in sectorul privat şi 12 mii in sectorul public. Din cele 140 de mii de locuri de muncă nou create in sectorul privat, circa 100 /de mii/ au fost create in zona serviciilor, iar restul de circa 40 de mii in zona productivă. Vedem o continuare a tendinţei de scădere a şomajului la 6,3% in acest prim semestru, faţă de 6,8% in primul semestru al anului trecut. Insă, şi aici trebuie să subliniem că, in ciuda acestei scăderi generale a şomajului, acesta rămane ridicat in jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care caută un prim loc de muncă. Şi aici cred că trebuie să ne concentrăm atenţia, in perioada care vine, in anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru cei care intră pentru prima dată in campul muncii. In plus, spuneam creşterea economică are un impact pozitiv şi asupra nivelului de salarizare. Salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% in iulie 2016 faţă de 2015, faţă de aceeaşi perioadă in 2015 cu o creştere mai mare in sectorul IT, in industria alimentară şi in industria textilă. Insist pentru crearea de mai multe locuri de muncă pentru că, in felul acesta, putem valorifica in mod pozitiv această creştere economică cu impact pozitiv atat asupra creşterii nivelului de trai, dar şi asupra nivelului pensiilor şi a capacităţii de a susţine financiar pensiile. Pentru că acolo unde avem pensii contributive, avem şi un sistem de pensii durabile. O exacerbare a pensiilor speciale, care ies in afara sistemului contributiv riscă să pună in pericol sistemul de pensii, cu atat mai mult cu cat nu avem o creare şi de locuri de muncă. Şi aici, din acest punct de vedere, aş vrea să subliniez că ne dorim să regandim şi sistemul de asistenţă socială, pentru a reaşeza ponderea majoritară, de la beneficii financiare ce incurajează marginalizarea in societate, prin intreţinere, prin asistenţă socială, spre servicii sociale care să incurajeze incluziunea şi crearea de locuri de muncă. Ideea este, deci, de a folosi instrumentele de asistenţă socială pentru a-i incuraja pe cei care sunt asistaţi social să se integreze in societate şi să se integreze şi in campul muncii. Şi aici am trecut prin proiectul de lege care este acum adoptat şi pe care-l pregătim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de inserţie, pentru a-i incuraja şi pe cei care acum au sprijin social să nu fie in situaţia de a alege intre sprijinul social sau un salariu care poate să fie mai mic la inceput şi să-i incurajăm să meargă spre campul muncii. Creşterea economică de care vorbeam, inregistrată in acest an, este una sustenabilă, pentru că este bazată atat pe consum, cat şi pe investiţii. Spre deosebire de anii trecuţi, creşterea economică in acest an este fructul contribuţiei, practic, a tuturor sectoarelor economiei, sigur, cu pondere diferită, cu pondere mai mare pentru consum, dar, practic, toate sectoarele economiei contribuie la această creştere economică. De creşterea consumului, pentru că asta este ponderea cea mai importantă in creşterea economică, au profitat, in schimb, şi micile afaceri şi serviciile, o creştere de 8% a serviciilor şi mai ales a turismului, care a crescut in acest an cu 20%. Şi aceasta inseamnă şi dezvoltare economică şi creare de locuri de muncă. Creşterea puterii de cumpărare, care se repercutează in consum, se regăseşte nu doar in consum, dar şi in investiţiile imobiliare, pentru că in semestrul I al acestui an, numărul de locuinţe in plus care au fost date in folosinţă a crescut cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sigur, aici, vedem un rezultat cumulat şi al programului Prima Casă, dar şi al disponibilităţii financiare existente pe piaţă, prin creşterea veniturilor. Spuneam de rolul investiţiilor in această creştere economică, in primul semestru, investiţiile totale, atat cele private, cat şi cele publice, au crescut cu peste 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi chiar cu peste 10% in trimestrul II al acestui an. In aceeaşi perioadă, investiţiile publice au crescut cu peste 15% şi aş sublinia, in special, creşterile investiţiilor cu infrastructura care, faţă de anul trecut, au crescut cu 22% cheltuielile de capital, pentru primele şase luni ale anului. Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investiţii, care includ atat cheltuieli de capital, cat şi programele cu finanţare internă şi externă, au fost de 12,8 miliarde lei - 1,7% din PIB pe primele şapte luni ale anului, deci bani care s-au dus in economie şi care se văd pe teren prin investiţii. Investiţiile străine directe, de asemenea, au crescut in acest prim semestru cu 2,3 miliarde, ceea ce inseamnă o creştere cu peste 25%, aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi toate aceste investiţii, dincolo de faptul că susţin o creştere economică durabilă, inseamnă şi creare de locuri de muncă. Legat de export şi de balanţa comercială, aici exporturile au crescut in acest prim semestru cu 4,2%. Sigur, balanţa comercială este negativă pentru că importurile au crescut cu 11%, date fiind şi disponibilităţile de consum in urma mobilizărilor de finanţare şi prin creşterea veniturilor. Dar, chiar dacă această creştere a exporturilor e doar de 4,2%, ea oricum se situează la un nivel net superior față de media comunitară europeană, unde, la nivel european, exporturile au scăzut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%. Deci, asta inseamnă că această creştere de 4,2% se traduce şi printr-o caştigare de pieţe noi de către Romania. Insă, această creştere a importurilor nu se concentrează cu precădere pe importuri pentru consum, pentru că abia 22% din bunurile importate sunt bunuri de consum. Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare şi de capital, deci care se duc şi in investiţii care se dezvoltă, apoi, in Romania. Pe de altă parte, această creştere masivă a importurilor de bunuri intermediare şi de capital ne arată că avem nevoie să stimulăm in Romania producţia acestor bunuri şi avem nevoie de cea mai bună utilizare a resurselor pe care le avem in Romania, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori, pentru intreprinderile care fac investiţii mari in Romania. Şi, de aceea, am lansat mai multe programe in acest an, pentru a stimula şi IMM-urile şi o să revin asupra acestui lucru. In primele opt luni ale anului 2016, incasările Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la bugetul statului au ajuns la 132,4 miliarde lei. Nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 miliarde lei faţă de perioada similară a anului trecut, o creştere cu 1,2% şi asta, in condiţiile măsurilor de relaxare fiscală, in primul rand, a reducerii cotelor de impunere a TVA-ului. Datoria publică a Romaniei se situează, cu toate acestea, la un nivel sustenabil de 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht de 60%. Datoria guvernamentală estimată pentru 2016 este de 39,1%. Deficitul bugetar după primele șapte luni ale anului este, in continuare, la o valoare redusă de 0,23% din PIB sau 1,73 miliarde lei, dar, sigur, acest deficit va creşte pe măsură ce vor creşte şi cheltuielile şi mai ales cheltuielile cu investiţiile spre sfarşitul acestui an. Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat rămane de 2,8% din PIB in cash şi de 2,95%, potrivit metodologiei europene. Deci, de sub 3% nivelul pe care ni l-am asumat şi prin buget. In aceste limite am putut, in acest an, şi datorită creşterii economice şi a colectării, conform planului pe care ni l-am făcut, am putut să orientăm peste două miliarde de lei spre educaţie şi spre sănătate, cu precădere pentru a echilibra nivelul salariilor in aceste sectoare. Aceasta este, deci, situaţia economică a ţării, o situație stabilă, cu un buget care işi urmează cursul planificat la inceputul anului şi care ne-a permis să aplicăm obiectivele pe care le-am prevăzut in programul de guvernare. Insă cum facem pentru ca această creștere sustenabilă să se mențină şi in viitor? Vă spuneam, in primul rand din punctul nostru de vedere, trebuie să ne concentrăm atenţia pe crearea unui mediu favorabil investiţiilor, pentru că, in acest fel, creăm şi locuri de muncă. Investiţii şi, in același timp, stimularea exportului pentru a echilibra balanţa comercială. Dezvoltarea investițiilor, pe de altă parte, e important ca ea să fie integrată teritorial, nu este suficient de acum inainte din punctul nostru de vedere pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrată a ţării să vorbim doar de creşterea investiţiilor, ci şi de unde creştem investiţiile, cum echilibrăm din punct de vedere teritorial şi din punct de vedere sectorial orientarea acestor investiţii. E important să concentrăm investiţiile şi in zonele care in mod natural atrag mai puţin investiţii şi datorită calificării forţei de muncă sau datorită infrastructurii. Şi aici ne-am dat ca obiectiv şi, pană la sfarşitul anului vom veni cu un dispozitiv care să sprijine in mod specific astfel de zone mai puţin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Munţilor Apuseni sau regiunea Moldovei unde dorim să canalizăm in mod integrat atat finanțări naţionale, cat şi finanţări europene pentru a finanţa proiecte de dezvoltare. Ne gandim totodată la un program de mobilitate a forţei de muncă pentru a stimula deplasarea forţei de muncă acolo unde este de lucru. Dar intenționăm in următoarele săptămani să venim cu un act normativ şi pentru a legifera formarea profesională duală care să stimuleze nu doar reforma sistemului de invăţămant in formare profesională dar şi implicarea sectorului economic in această formare profesională. Şi aici, in paralel, intenționăm să venim şi cu anumite facilități fiscale pentru acele companii care investesc bani in formarea profesională pentru ca acestea să poată să fie deduse. Dar dincolo de această dezvoltare echilibrată a teritoriului e important să punem accentul şi pe industrii cu valoare adăugată care creează valoarea adăugată. Şi aici obiectivul nostru este să asigurăm o mai bună corelare intre dezvoltarea sectorului IT, unde Romania are un potenţial important şi dezvoltarea sectorului industrial din ce in ce mai multe industrii, cum e şi industria automobile, se concentrează şi pe conlucrarea cu sectorul IT pentru a creşte valoarea adăugată. Şi totodată vrem să punem accentul şi pe cercetare- dezvoltare in stimularea dezvoltării industriale, de aceea am venit cu acea măsură fiscală de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucrează in cercetare-dezvoltare aplicată. Insă ne gandim nu doar la investiţii in sectorul privat ci şi la investiţii in sectorul public unde, de altfel, ne gandim la sistem parteneriat public-privat in infrastructura spitalicească, de exemplu unde pregătim pe langă cele trei spitale regionale şi construcția unor altor spitale doar pe partea de infrastructură in parteneriat public privat. In acest sens, am mobilizat deja din fondul Juncker un milion de euro pentru asistență tehnică care să pregătească aceste proiecte de investiţii pentru anul viitor, chiar dacă pană acum, din păcate, investițiile in infrastructura de sănătate au fost făcute haotic, fără existența unui plan de investiţii, vrem să lăsăm la sfarşitul acestui mandat o abordare coerentă şi cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investițiilor in infrastructura spitalicească. Totodată, investițiile in educaţie, in infrastructura din Educaţie răman pentru noi o prioritate. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală venim cu un proiect care pană in 2018 să asigure reabilitarea imobilelor care in continuare nu au autorizații de funcționare, mai ales in mediul rural, in sistemul de educaţie. Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atenția şi care alături de investiţii este la fel de important pentru predictibilitatea in dezvoltarea economică, e vorba de debirocratizare. Reducerea birocrației este din punctul nostru de vedere la fel de importantă ca şi investițiile pe care le-am realiza in infrastructură, de exemplu. Şi aici am luat mai multe măsuri prin care incet, incet să reducem această povară birocratică atat pentru sectorul privat, pentru mediul economic cat şi pentru cetățeni, pentru plătitorii de taxe. Astfel am oferit contribuabililor posibilitatea de a-şi plăti taxele şi impozitele la ghişeu cu ajutorul cardului şi cel tarziu luna viitoare acest lucru va fi posibil fără deplasarea la ghișeu, taxele, impozitele vor putea fi plătite direct din fața calculatorului prin intermediul site-ului ghişeu.ro. Totodată, din această toamnă, deci cel mult intr-o lună, o lună şi jumătate adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală nu vor mai trebui ridicate de la ghişeu, deci vom elimina peste cinci milioane de deplasări la ghişeele ANAF pentru a ridica aceste certificate şi adeverinţe. Ele vor putea fi transmise instituţiilor publice beneficiare direct prin sistemul informatic. Deci vom reduce nu numai peste cinci milioane de hartii, dar şi cinci milioane de deplasări la ghişee. Pentru că tot vorbim de simplificări pentru mediul de afaceri şi pentru că s-a vorbit in spaţiul public de ceea ce intenţionează acest guvern, să crească taxe, vreau să spun clar, aşa cum am mai spus-o şi public: nu intenţionăm pană la sfarşitul acestui mandat să creştem nicio taxă, nu intenţionăm să creştem niciun impozit, nu intenţionăm să modificăm nicio indemnizaţie aşa cum s-a spus. Dimpotrivă, in acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole şi pentru imputurile consumate in agricultură şi tot pentru a veni in sprijinul sectorului agricol, mai ales a micilor producători, a persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate intenţionăm să venim cu modificări in sensul simplificării in Codul Fiscal prin care să propunem un regim TVA special pentru mici agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate in sensul in care aceşti mici producători să nu aibă nevoie de toată această birocraţie şi documentaţie privind inregistrarea TVA-ului. Deci am găsit o formulă prin care producătorii agricoli persoane fizice şi persoane fizice autorizate, chiar dacă depăşesc 220 de mii de lei de activitate economică să nu fie obligaţi in inregistrarea TVA-ului, pentru că este pe de-o parte o sarcină administrativă in plus, pe de altă parte acest TVA poate să fie colectat pe restul lanţului de la producător in sus. Ne-am focalizat atenţia şi pe stimularea capitalului autohton, pentru că, sigur, importante sunt investiţiile in general, dar suntem conştienţi de faptul că, dincolo de rolul pe care il joacă investiţiile străine, care in general se focalizează pe proiecte mari de investiţii e important să concentrăm şi să creştem prezenţa in mediul investiţional şi a capitalului autohton. Capitalul autohton, care in momentul de faţă se concentrează mai ales la nivelul intreprinderilor mici şi mijlocii, de aceea pe langă ajutorul de stat, care este deschis tuturor, şi companiilor mari, şi companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut in acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schemă de ajutor de stat specifică pentru IMM-uri, pentru investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro, o schemă de ajutor de stat pe care o pregătim acum şi care va fi gata pană la sfarşitul anului şi care va concentra, pentru perioada 2017-2020, 900 de milioane de lei, care, sperăm noi, se vor orienta cu precădere spre intreprinderile cu capital autohton. Totodată, intreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult şi de schema privind crearea de noi locuri de muncă pentru care am concentrat 250 de milioane de lei in acest an. Şi vreau să mai amintesc şi faptul că ne interesează să stimulăm intoarcerea romanilor din străinătate acasă şi să investească acasă. De aceea am lansat programul - Diaspora Start-Up pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene. Apropo de fonduri europene, a fost un alt subiect mult dezbătut in această perioadă. Vreau să fiu foarte clar cu cateva cifre din nou. Rata de absorbţie curentă pentru perioada 2007-2013 a fost crescută in timpul mandatului acestui guvern. Sigur, au fost multe dintre ele proiecte care au fost incepute şi finalizate in acest an, dar pe care le-am accelerat, a căror finalizare am accelerat-o in acest an şi am putut să creştem rata de absorbţie de la 58% la sfarşitul anului trecut, la 78% in acest moment, ceea ce inseamnă circa trei miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeană pentru această perioadă bugetară. Pentru perioada 2014-2020, suntem la fel ca şi practic toate statele membre intr-o fază de pregătire a implementării acestor noi programe. Şi aici am lansat deja ghiduri care insumează peste 13 miliarde de euro de proiecte care pot fi depuse in perioada următoare, proiecte care işi vor arăta rezultatele incepand de anul viitor, pentru că in acest an facem licitaţiile de proiecte, semnăm contractele şi ele vor incepe să fie implementate incepand cu anul viitor. Dar şi aici, in paralel cu pregătirea ghidurilor - şi aş vrea să subliniez nu doar faptul că am pregătit ghiduri pentru 13 miliarde de euro, dar cred, pentru prima dată, am asigurat o corelare intre fondurile europene şi bugetul naţional, atat pe programele de investiţii, cat şi pe programele care finanţează politici sociale. Pentru că am avut multe situaţii in care, la ministere, din bugetul naţional se finanţau anumite lucruri care erau in completă opoziţie cu ceea ce finanţam prin fonduri europene. Deci, am venit şi cu o abordare coerentă din acest punct de vedere. Dar, sigur, a trebuit să surmontăm anumite intarzieri, mai ales legate de pregătirea procedurilor de lucru şi a sistemului informatic. Vreau, tot aici, legat de fondurile europene, să clarific cateva lucruri legate de plăţile in agricultură. Din păcate, acest subiect a fost speculat inclusiv electoral in acest an, fără să se explice oamenilor ceea ce foarte mulţi din cei care au asigurat administrarea ţării in trecut ştiau foarte bine. Acest an a fost primul an in care s-a aplicat noua politică agricolă comună, cu noi scheme de plată, care n-au existat in trecut. Pe de altă parte, Romania a decis din tot meniul oferit de noua politică agricolă comună, care prevedea măsuri de finanţare care puteau fi adaptate şi la nevoile Romaniei, a decis să aleagă un număr foarte mare de scheme de plată pentru a acomoda aşteptările diferitelor categorii de agricultori. Un număr mare de scheme de plată a insemnat şi un sistem procedural şi administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex, care din aceste motive a fost şi pregătit cu intarziere şi toate acestea s-au repercutat in intarzieri de plată in acest prim an in care au fost făcute plăţi pentru acest nou sistem de susţinere a agriculturii. Deci, de aici au venit acele intarzieri, care n-au avut nici o legătură cu modul in care lucrurile au fost administrate in acest an, ci mai ales cu decizii care, in mod subiectiv sau obiectiv, au fost luate cu intarziere in anii trecuţi. Pană la acest moment, totuşi, plăţile au fost făcute in mare parte, peste 90% din sumele alocate plăţilor directe pentru acest an şi peste 90% din beneficiari şi-au primit subvenţiile. Cei care incă mai au subvenţii să le primească in perioada următoare sunt cu precădere cei care au avut probleme in urma controlului şi care mai au de clarificat anumite lucruri. Legat de programul de dezvoltare rurală, şi aici, in 2016 au fost lansate 23 de linii de finanţare in valoare de 1,3 miliarde de euro, care se adaugă la cele lansate in anul trecut, in valoare de 1,5 miliarde de euro. Cateva lucruri vreau să mai spun legat de transporturi şi de infrastructură, pentru că, spuneam, acesta este un domeniu pe care ne-am concentrat atenţia. In noiembrie, anul trecut, la preluarea guvernării am găsit aproape toate şantierele de infrastructură blocate din diferite motive, mai ales administrative. Sigur, mă refer, in primul rand, la proiectele de autostrăzi. Am reuşit să deblocăm toate aceste proiecte şi prin simplificări administrative, decizii de simplificare legislativ-administrative pe care le-am luat, dar şi prin accelerarea unor acorduri de mediu, unor decizii de exproprieri, avize, in aşa fel incat, in momentul de faţă se lucrează, practic, pe toate marile proiecte, pe toate şantierele. Sigur, n-o să inaugurăm foarte mulţi kilometri de autostradă in acest an, pentru că nici n-aveam de unde, atata timp cat proiectele au fost blocate la sfarşitul anului trecut, dar cel puţin vom pleca cu satisfacţia că se lucrează pe toate şantierele şi că lăsăm in urma noastră un sistem administrativ care e mai clar şi mai simplu din acest punct de vedere. Cateva exemple doar, pe Autostrada Sebeş-Turda se lucrează acum pe 66 din cei 70 de kilometri, pe Austostrada Orăştie-Sibiu, ştiţi că a fost acea surpare pe o suprafaţă a autostrăzii pe care, in cele din urmă, pentru a evita intarzierile, CNADNR-ul a decis să o realizeze in regie proprie şi, sper eu, să fie primul exemplu in care CNADNR-ul demonstrează că poate să-şi asume responsabilitatea pentru executarea unor lucrări in regie proprie şi lucrări de calitate. Obiectivul este să redeschidem circulaţia pe acest tronson pană la sfarşitul acestei luni. La fel, pe Autostrada Lugoj-Deva se lucrează intens. Am găsit şi aici, printre altele, o problemă cu un acord de mediu lipsă, care a blocat anumite părţi din această autostradă. Tot in toamna aceasta, vom scoate la licitaţie şi cele două tuneluri care, pană acum, au fost blocate şi fără de care nu se poate finaliza autostrada şi nu se pot face legăturile intre diferitele tronsoane. Pe Austostrada Piteşti-Sibiu, la fel, am găsit un studiu de fezabilitate foarte slab, caietul de sarcini pentru acest studiu de fezabilitate foarte slab pregătit, pe care, din păcate, a trebuit să-l renegociem. In momentul de faţă se lucrează serios la acest studiu de fezabilitate şi va fi, probabil, cel mai complex şi mai serios studiu geotehnic al unei autostrăzi care s-a realizat vreodată in Romania, cu obiectivul de a finaliza aceste SF-uri pentru primele două secţiuni din această autostrada, pentru care anul viitor să putem lansa şi proiectul tehnic şi partea de execuţie. Pentru Autostrada Piteşti-Craiova, ne vom concentra atenţia pe segmentul de 30 de kilometri, reprezentat de centurile ocolitoare la Craiova şi la Balş, pentru care, in această toamnă, vom lansa licitaţia pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Aş semnala aici, totodată, şi reforma pe care o avem in vedere la compania, la CNADNR, unde vrem să venim cu o structură administrativă profesionistă, care să se concentreze, pe de-o parte, pe investiţiile in infrastructura mare de transport rutier şi o altă parte, o altă companie, care să se concentreze pe partea de administrare a infrastructurii, un proiect pe care-l vom lansa in acest an şi care sigur va trebui continuat de guvernele care vin. O să mă opresc aici şi cu voia dumneavoastră, in măsura in care veţi avea intrebări, o să revin cu anumite clarificări. Vă mulţumesc! Intervenția premierului Dacian Cioloș la Ora Premierului [Check against delivery] Mulțumesc, dle președinte. O să fiu scurt, să răspund la cateva din intervențiile dumeavoastră. In primul rand, dl Dragnea imi spune că nu ințelege romana pe care o vorbesc. Nu știu, probabil, eu nici nu vorbesc, nici nuv reau să invăț limba romană a demagogiei, a populismului, a spune lucruri doar de dragul de a da bine. Mi-ați cerut cifre, am venit și v-am adus cifre. Dincolo de cifre, v-am mai spus ce-am făcut noi, fără să ne arogăm rezultatele acestea care vin din măsurile care au fost luate nu doar in ultimii 2 ani, ci din 2009-2010 incoace. Și v-am spus ce am făcut noi pentru ca aceste cifre să nu rămană doar cifre. Sigur, spuneați că această creștere economică nu se vede in buzunarele oamenilor.poate nu se vede incă in buzenarele oamenilor, chiar dacă, vă spuneam, de o creștere a veniturilor cu 12%. Deci poate că incă nu se vede in buzunarele oamenilor, v-am spus ce considerăm noi că trebuie făcut și ce-am făcut anul acesta ca să se vadă in buzunarele oamenilor. Dar poate problema este că această creștere, anul acesta, nu s-a văzut nici in buzunarele clientelei politicice și probabil că afectează mai mult și limba aceasta romană probabil că n-o știu și nici nu vreau s-o invăț. Limba romană pe care eu o vorbesc e una directă, e una clară, a spune lucrurilor pe nume, și spuneați că guvernul tehnocrat n-a comunicat suficient. Probabil că n-a comunicat suficient, dar eu am preferat să facem lucruri decat să vorbim prea multe și, sper eu, să se vadă rezultatele. Legat de Codul fiscal, haideți să fiu foarte clar. Am cerut Ministerului de Finanțe să vină cu propuneri de simplificare, deci in cadrul angajamentelor de simplificare a administrației și a funcționării administrației pe care le-am luat, știți că am mai venit cu modificări ale Codului fiscal in care a trebuit să corectăm erori care au fost făcute in trecut, erori de formulare, cum a fost și cea cu veteranii, cu plata impozitului grădinilor din curțile oamenilor, unde, după ce a fost adoptat Codul fiscal, ați venit la noi, la guvernul acesta tehnocrat să ne cereți să modificăm, prin ordonanțe de urgență, aceste lucruri și să le corectăm. Și asta am făcut, le-am corectat. Am spus-o de la inceput și o repet aici: nu intenționăm să creștem nicio taxă, nu intenționăm să creștem niciun impozit, nu intenționăm să scădem pensii sau să scădem salarii. Orice modificări pe acre le-am făcut la Codul fiscal au fost in acest sens, al simplificării. Și am cerut Ministerului de Finanțe, după discuții cu operatori economici, cu agenți economici, cu cei care lucrează in mediul privat, să vină cu propuneri de modificare care merg in acest sens, al simplificării și au fost mai multe propuneri la Ministerul de Finanțe, din care unele au vizat anumite modificări care ar fi putut avea un impact asupra taxelor, impozitelor și așa mai departe. Am știut de ele și am spus foarte clar Ministerului de Finanțe că nu susțin astfel de modificări și că nici măcar nu vreau ca ele să fie puse in dezbatere publică. Acolo a fost un secretar de stat care, in ciuda semnalului pe care eu l-am dat, a pus in dezbatere publică acel text și i-am cerut să pelce. Punct. Atat. Deci n-a fost nicio intenție de a modifica Codul fiscal in sensul a ceea ce spuneți dumneavoastră și o să vedeți măsurile pe care o să le punem in dezbatere publică, care sunt pur de simplificare și v-am dat un exemplu, cel cu TVA-ul pentru agricultori, doar acelea sunt cele pe care ni le asumăm să le punem in dezbatere publică inainte de a lua orice decizie. Ne-ați reproșat că importăm uraniu și că n-am deschis o nouă mină. Păi dacă mina respectivă care trebuia deschisă era pregătită de acum 2-3 ani, cand ar fi trebui investiți niște bani, astăzi puteam deschide mina. Noi ne-am trezit cu o mină care iși finalizează exploatarea in cursul acestui an și care trebuie inchisă și cu alt zăcămant care nu era pregătit pentru exploatare. Investim fondurile necesare ca să pregătim exploatarea acestui zăcămant și de anul viitor cred că el va putea fi exploatat și pană atunci, ca nu intrerupem ciclul la Cernavodă,a trebuit să găsim soluții intermediare. Dar asta, incă o dată, e rezultatul faptului că unele lucruri n-au fost pregătite din timp. La fel și cu spitalele, unde ne reproșați cu infecțiile nocosomiale, cu gărzile medicilor. Păi dacă gărzile medicilor, care se acumulează din 2004, de cand n-au fost plătite, și noi decidem să le plătim in acest an, și tot noi suntem acuzați - de ce n-au fost plătite din 2004? Sau infecțiile nocosomiale, care au fost puse sub preș, pană anii trecuți, o serie de alte crize care au explodat in acest an și pe care a trebuit să le rezolvăm cu soluții pe termen scurt, dar să incepem să gandim și perspectiva. Deci atunci cand acest guvern este acuzat că nu face destul și că nu vorbește destul, cred c-ar trebui să ne uităm un pic să vedem dacă nu cumva in trecut s-a vorbit prea mult și s-a făcut prea puțin. Cama cestea erau lucrurile pe care vroiam să le spun. Legat de fondurile europene, spuneați de 17 miliarde absorbite in 2015, dacă am ințeles bine. Din cifrele pe care le-am văzut eu, au fost vreo 3 sau 4 miliarde de euro absorbite in 2015, anul acesta au fost plătite 3,3 miliarde. Sigur, multe din ele, proiecte care au fost incepute in anii trecuți nu mi-am arogat rezultatul acesta, dar a trebuit să grăbim aceste proiecte, a trebuit să le accelerăm ca să nu pierdem banii respectivi. Absorbția zero, n-o să mai repet, pentru că cine vrea să repete o cifră care-i place și care nu știu in ce măsură il rerpezintă, fără să știe ce e in spate, această cifră zero, v-am spus, pentru perioada 2014-2020, există deja absorbție, suntem la 1% absorbție și suntem la media europeană. Dacă am fi avut proiecte pregătite in anii trecuți, am fi avut o absorbție mai bună. Noi v-am spus că pregătim deja proiecte, avem apeluri de proiecte lansate pentru 13 miliarde de euro, incepand de anul viitor o să se vadă aceste rezultate. Proiecte pentru fondul Juncker: da, Guvernul Ponta a trimis o listă cu 200 de proiecte din care niciunul n-a fost aprobat pentru că niciunul n-a fost pregătit bine. Noi avem, probabil, pană acum citeva zeci de proiecte din care unele deja dau semne că vor fi aprobate și ne-am dus și ne ducem pe proiecte de dimensiuni mai mici, dar proiecte concrete pe care le putem face. Și urmărim să pregătim și un cadru care să ne permită să pregătim pe viitor proiecte consistente și pentru fondul Juncker. Sigur, s-au folosit aici cuvinte mari, incusiv legat de patriotism, apropo de acest guvern tehnocrat acre e vandut strănătății, care lucrează impotriva Romaniei, care nu dă socoteală in fața Parlamentului. Sunt prezent astăzi in fața Parlamentului să dau socoteală, la cateva zile după ce mi s-a solicitat, cu ceea ce am făcut. Dacă asta inseamnă un guvern fără responsabilitate și fără să respecte Parlamentul, vă las pe dumneavoastră să judecați. Niciodată n-am refuzat o solicitare de a veni in fața dumneavoastră să vă spun ceea ce am făcut. Știți foarte bine, pe proiectele mari, pe proiectele legislative importante, am avut sistematic discuții cu liderii de partide politice și asta am să fac pană la sfarșit. Dar pentru mine, incă o dată, patriotismul nu inseamnă discursuri sforăitoare și nu inseamnă in primul rand declarații. Pentru mine, om care sunt crescut la țară, patriotismul inseamnă in primul rand bun simț, inseamnă a nu minți, inseamnă a-ți ține cuvantul și inseamnă să iți asumi ceea ce știi că poți să faci și nu mai mult. Nu să faci promisiuni, ci să fii lăsat, să fii judecat după fapte. Pentru mine asta inseamnă patriorismul și n-am nevoie de lecții legat de patriotism, nici eu nu dau lecții altora legat de acest lucru, pentru mine patriotismul și țara sunt lucruri care sunt mult prea profunde pentru a veni cu ele să le expun in piața publică pentru a caștiga niște voturi. Nu asta mă interesează, mă interesează să pot să privesc in ochi, cu fruntea sus, orice roman pentru perioada pe care mi-am asumat-o la guvernare impreună cu ceilalți. Sigur, ați spus că am schimbat miniștri. De fiecare dată cand am considerat că e cazul să fac această schimbare, tocmai pentru ca acest guvern să-și facă treaba pană la capăt, mi-am asumat. Mi-am asumat inclusiv greșeli pe care probabil că le-am făcut, dar cred că primul lucru, pentru a corecta o greșeală, este să ne asumăm greșeala respectivă, și nu să incercăm s-o prezentăm intr-un alt fel. Și bine ar fi dacă, cu toții, in viitor măcar, ne-am asuma greșeli pe care le-am făcut in trecut, să spunem lucrurilor pe nume pentru ca lucrurile să meargă un pic altfel in țara asta și pentru ca oamenii să aibă incredere cat mai mare in stat, in politică, in Parlament și-n oricine iși asumă guvernarea acestei țări. Vă mulțumesc!