Prezentarea, de către premierul Viorica Dăncilă, a bilanțului guvernării la șase luni de mandat

Prezentarea bilanțului la șase luni de guvernare Galerie foto [Check against delivery] Viorica Dăncilă: Bună ziua! Inainte de a incepe prezentarea bilanţului primelor şase luni ale guvernului pe care il conduc, aş vrea să fac precizarea că, din raţiuni de timp, mă voi referi doar la cele mai relevante măsuri din programul de guvernare pe care le-am realizat in acest prim semestru din 2018. Voi incepe cu principalii indicatori macro-economici care au definit guvernarea in acest prim semestru din 2018. Total venituri bugetare: semestrul I 2017 - 117,2 miliarde lei; semestrul I, 2018 - 132 miliarde de lei. Se observă că veniturile la bugetul de stat au fost in primele şase luni din 2018 cu 12% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, deci in vistieria statului au intrat cu aproape 15 miliarde de lei in plus faţă de primul semestru al anului trecut. Lunar, acest lucru inseamnă o creştere de 2,5 miliarde de lei sau 530 de milioane euro. Acest surplus a fost folosit pentru a susţine creşterile de venituri ale populaţiei, precum şi creşterile cu investiţiile publice. In ceea ce priveşte structura veniturilor, am decis să vă prezint in acelaşi grafic sumele din impozitul pe venit, comparativ cu cele din contribuţii sociale. Aici se vede cel mai bine care au fost efectele reformei fiscale. Pe de-o parte, avem o scădere a sumelor din impozitul pe venit, de la 14,5 miliarde lei in semestrul I 2017, la 11,7 miliarde lei in semestrul I 2018. Ştiţi bine că acest lucru este datorat faptului că impozitul a fost redus de la 16 % la 10 %. Deci am avut, cum era şi firesc, o scădere de 3,1 miliarde lei. Pe de altă parte insă, transferul contribuţiilor sociale de la angajatori la angajat a adus la buget un plus de 12,6 miliarde lei, de la 34,2 miliarde lei in semestrul I 2017 la 46,8 miliarde lei in semestrul I 2018. Deci avem un plus de 36,8 % faţă de anul trecut. Dacă vom cumula plusul de 12,6 miliarde din contribuţii sociale cu minusul de 3,1 din impozitul pe venit, constatăm că avem un beneficiu net la buget de 9,5 miliarde lei, fără a-i afecta nici pe angajaţi şi nici pe angajatori. Reducerea deficitului la bugetul de pensii. Semestrul I 2017 - 6,3 miliarde lei, semestrul I 2018 - 3,2 miliarde lei. Deci avem 3,1 miliarde lei care au rămas disponibili in bugetul de stat. In ceea ce priveşte sumele primite de Romania de la Uniunea Europeană, am adăugat spre comparaţie şi primul semestru din 2016, pentru că tot am fost acuzaţi că nu atragem suficiente fonduri europene. Dar să ne uităm la cifre: semestrul I 2016 - 0,68 miliarde lei, semestrul I 2017 - 5,6 miliarde lei, semestrul I 2018-6,8 miliarde lei. Avem o creştere de 19,7 % faţă de anul trecut, dar o diferenţă de 10 ori mai mare faţă de primul trimestru din 2016. La fel de bine se văd diferenţele şi dacă vom compara procentele de absorbţie, cu precizarea că in 2018 avem rezultatul la jumătate de an. Decembrie 2016, gradul de absorbţie a fondurilor europene: 7 %, Romania era printre codaşele Uniunii Europene. Am reuşit să deblocăm programele UE şi am recuperat din decalaj, astfel incat in decembrie 2017 gradul de absorbţie al fondurilor europene era de 16%, iar in iunie 2018 gradul de absorbţie al fondurilor europene este de 19%, faţă de 20% cat este media europeană. Pentru finalul acestui an, ne-am propus să atingem nivelul de 25%. Investiţiile publice reprezintă un capitol vizat de critici. Dacă ne uităm in grafic, in semestrul I 2017 investiţiile publice erau de 6 miliarde de lei. In semestrul I 2018 investiţiile publice sunt de 9,1 miliarde de lei. Graficul de faţă ne arată cat de lipsite de temei au fost aceste critici. Investiţiile publice au crescut cu mai mult de jumătate din suma de anul trecut. Investiţii străine directe. Investiţiile străine directe ne arată că, din fericire, investitorii nu se lasă impresionaţi de ştirile false şi alarmiste lansate de criticii guvernului. Am adăugat aici şi anul 2016, pentru că aş vrea să vă reamintesc cum se spunea că vor pleca investitorii dacă vom mări salariul minim, aşa cum este prevăzut in programul de guvernare. Dar să ne uităm la cifre: semestrul I 2016 - 1,33 miliarde de euro; semestrul I 2017 - 1,93 de miliarde de euro; semestrul I 2018 - 2,21 miliarde de euro. Iată că investitorii nu au plecat, dimpotrivă, au venit şi investit cu incredere in Romania. Şomajul. Dacă vă amintiţi, ţinta noastră este ca, pană in anul 2020, să reducem şomajul la 3%. Dacă ne uităm la grafice, in decembrie 2016 şomajul era de 4,8%, in decembrie 2017 şomajul era de 4,02%, iar in iunie 2018 şomajul este de 3,48%, sub pragul de 3,5%. Eu vă asigur că vom continua pe acest drum şi vom direcţiona ajutoarele sociale astfel incat să-i stimulăm pe cei care vor să muncească şi nu pe cei care vor să stea acasă. Măsurile sociale care s-au luat in aceste şase luni. Una dintre cele mai importante măsuri sociale a fost majorarea punctului de pensie, la 1 iulie 2018, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, deci cu 10%, aşa cum era prevăzut in programul de guvernare. Anul viitor, punctul de pensie va creşte cu 15% şi va ajunge la 1.265 de lei. La fel, ne-am respectat promisiunea de a majora pensia minimă garantată, aşa cum era prevăzut in program, de la 520 de lei la 640 de lei, deci o creştere cu 23%. Pensia minimă garantată s-a majorat de la preluarea guvernării cu 60%, de la 400 de lei la 640 de lei. Aici sunt două dintre măsurile despre care vă vorbeam mai devreme, referitoare la incurajarea muncii. Pe de-o parte, acordăm o subvenţie lunară de 2.250 de lei angajatorului pentru fiecare persoană fără loc de muncă angajată, cel puţin un an de zile. Pe de altă parte, acordăm o primă de angajare de 1.000 de lei şomerilor care se angajează şi lucrează cel puţin trei luni de zile. O măsură deosebit de importantă pentru pensionari este creşterea plafonului de venit pentru cei care pot beneficia de medicamente compensate cu 90%. In contextul majorării pensiilor, la 1 iulie anul acesta, unii dintre pensionari depăşeau cu puţin pragul anterior de 900 de lei şi ajungeau in situaţia de a da mai mulţi bani pe medicamente decat creşterea primită in urma majorării. Astfel, am crescut plafonul de la 900 de lei la 990 de lei, deci cu 10%. Să nu uităm insă că, la preluarea guvernării, acest plafon era doar de 700 de lei. Creşterea indemnizaţiei pentru persoanele cu handicap am prezentat-o in euro, astfel incat să avem o imagine reală, care să nu fie influenţată de inflaţie. Dacă ne uităm la grafic, vedem că, in decembrie 2016, indemnizaţia pentru persoanele cu handicap era de 52 de euro, in decembrie 2017 - 73 de euro, in iulie 2018 - 108 euro. După cum se poate observa, avem o creştere cu 110% faţă de semestrul I 2016 şi o creştere cu 48% faţă de decembrie 2017. Debirocratizarea este o chestiune extrem de importantă pentru milioane de romani. Pentru persoanele cu venituri din activităţi independente avem două măsuri extrem de importante, care ii scutesc pe aceştia de zeci de ore petrecute pentru plata taxelor. In primul rand, am redus de la şapte declaraţii fiscale la o singură declaraţie şi, de asemenea, termenele scadente le-am redus de la cinci la unu: 15 martie in anul următor. Din 2019, toate plăţile se vor face online. In domeniul sănătăţii, cu certitudine cea mai importantă măsură a fost majorarea consistentă a salariilor medicilor. Am prezentat in acest grafic cel mai mic salariu al unui medic rezident, anul I, şi cel mai mare salariu din sistem, al medicului din unitatea de primiri urgenţe, gradul 5. După cum vedeţi, creşterile sunt mult peste 100%. Această guvernare este, cu certitudine, singura care a realizat creşteri atat de mari pentru cei care ne asigură sănătatea şi ne salvează viaţa. Dacă adăugăm şi celelalte sporuri şi gărzi, putem spune că veniturile medicilor din Romania incep să fie comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Astfel, s-a oprit in bună parte exodul medicilor tineri şi avem din ce in ce mai multe semnale despre intoarcerea in ţară a celor plecaţi. O altă direcţie pe care am avut-o in vedere a fost dotarea spitalelor cu echipamente de ultimă generaţie. Degeaba ai medici bine plătiţi şi bine pregătiţi, dacă aceştia nu au echipamente moderne pentru a putea stabili un diagnostic corect sau pentru a putea face intervenţiile medicale. Practic, in acest prim semestru din 2018, am achiziţionat 16 computere tomograf, 24 aparate de rezonanţă magnetică, opt unităţi de screening de cancer de col uterin, 21 de sisteme de arhivare a imaginilor medicale şi 51 de echipamente pentru terapie intensivă. Aşa cum am menţionat, ele sunt achiziţionate şi urmează să fie instalate. Educaţia. Şi aici am prezentat care a fost creşterea celui mai mic salariu net pe care il primeşte un dascăl, respectiv profesorul debutant preuniversitar, şi creşterea celui mai mare salariu pe care il regăsim la profesorul universitar cu peste 25 de ani de vechime. In primul caz, vedem o creştere de 23%, iar in al doilea caz vedem o creştere de 25%. Vedem, deci, aceste creşteri, la care se adaugă creşterile de salarii succesive care au avut loc anul trecut, după venirea la guvernare a actualei coaliţii. Practic, intr-un an şi jumătate, veniturile nete ale cadrelor didactice au crescut cu aproximativ 40%. In ceea ce priveşte infrastructura de educaţie, am prezentat aici obiectivele de investiţii finalizate in acest prim semestru din anul 2018. 145 de unităţi de invăţămant modernizate şi 45 de creşe şi grădiniţe construite de la zero. Pe langă acestea, sunt multe altele care se află in diferite faze de execuţie şi care se vor finaliza in cursul acestui an. Agricultura. Dacă vă amintiţi, in anii premergători venirii la guvernare a actualei coaliţii PSD-ALDE, in Romania era un fapt obişnuit să vedem proteste ale fermierilor, revoltaţi de intarzierea acordării subvenţiilor in agricultură. Acest lucru a incetat după venirea PSD la guvernare. Una din promisiunile majore din campanie a fost aceea că vom acorda subvenţiile la timp, astfel incat fermierii romani să poată să aibă şanse egale cu cei europeni. Ne-am respectat această promisiune: in semestrul I 2018 subvenţiile plătite către fermierii romani sunt de 1,7 miliarde de euro, din care subvenţiile plătite in avans pentru toamna anului 2018 se ridică la cifra de 1 miliard de euro. Unul dintre cele mai importante programe din agricultură este refacerea sistemului de irigaţii. Am promis in campanie că vom ajunge la o suprafaţă irigabilă de 2 milioane de hectare in anul 2020. Acum, după un an şi jumătate, am ajuns la 1,2 milioane de hectare, iar in acest semestru am aprobat incă 47 de obiective de investiţii. Avem 25.300 de contracte de irigaţii incheiate şi vă reamintesc că acest guvern a asigurat apa gratuită pană la staţia de pompare. Avem, de asemenea, puse in funcţiune 231 de staţii de pompare pentru irigaţii şi 470 pentru combaterea inundaţiilor. Programul de colectare a lanii. Vă reamintesc că inainte de venirea la guvernare a actualei coaliţii PSD-ALDE circa 70% din lana produsă in Romania se ardea, pentru că nu existau centre de colectare şi valorificare. In acest semestru sunt 32.328 de crescători de oi inscrişi in program, program care prevede acordarea unui leu pentru fiecare kg de lană colectată. Astfel, 8865 de tone de lană au fost colectate, din care 3444 de tone au fost exportate. In domeniul creşterii suinelor, acest guvern a făcut prima acţiune concretă de salvare a 2 rase pur romaneşti care sunt foarte apreciate de consumatori: rasele Bazna şi Mangaliţa. Este in primul rand o chestiune de mandrie naţională, dar, pe langă acest lucru, oferim un sprijin concret crescătorilor de porci pentru a fi competitivi pe piaţă. Pentru fiecare purcel livrat se acordă o subvenţie de 250 de lei. Programul antigrindină. Avem, in prezent, peste 60 de puncte de lansare de rachete antigrindină, din care 26 au fost realizate in acest prim semestru din 2018. In total, sunt peste 870.000 de hectare protejate impotriva grindinei. Pană in martie 2019 se vor finaliza alte 63 de puncte de lansare. Programul Tomate din fermele romaneşti este deja un succes cunoscut. Vă reamintesc situaţia din 2016 care ne-a determinat să introducem acest program. Atunci aveam circa 50.000 de tone de tomate importate, iar noi exportam doar 3.000 de tone. Astăzi, după implementarea acestui program, am ajuns să producem in Romania 65.544 de tone şi vom ajunge la 90.000 la finalul anului, aproape dublu faţă de valoarea importurilor. Dezvoltare locală. Aici ne-am rezumat să prezentăm o parte din obiectivele efectiv finalizate in primul semestru din 2018. Aceste proiecte au o importanţă foarte mare pentru comunităţile locale, mai ales in mediul rural. Avem finalizate 939 km de drumuri judeţene şi comunale, 608 km conducte de apă şi canal, 243 de locuinţe. Tot in domeniul investiţiilor finalizate la nivel local in acest semestru, regăsim terminalul multimodal Străuleşti, dar şi varianta ocolitoare pentru Caracal, stadionul Targu Jiu şi bazinul de inot de la Focşani. In acest bilanţ, am inceput un capitol distinct pentru măsurile pe care le-a luat guvernul in vederea stimulării economiei naţionale. O astfel de măsură importantă este reducerea accizelor la motorină cu 10% pentru transportatori, ceea ce reprezintă un sprijin important pentru comerţ, dar şi pentru transportul de materii prime necesare in activitatea de producţie. O altă măsură este programul Investeşte in tine, care oferă un sprijin mai ales tinerilor, avand drept condiţie esenţială ca beneficiarul să fie incadrat intr-un program de studiu sau de formare profesională. Din perspectiva beneficiarului, dobanda este zero, pentru că este suportată integral de stat. In plus, accesarea creditelor va fi uşoară şi pentru că statul va garanta 80% din valoarea lor. Astfel, prin acest program se acordă un credit de 40.000 de lei pentru tinerii cu varsta cuprinsă intre 16 şi 26 de ani şi un credit de 35.000 de lei pentru cei care au varsta cuprinsă intre 26 şi 55 de ani. Bineinţeles, condiţiile sunt aceleaşi: incadrarea intr-un program de studiu sau de formare profesională. Valoarea creditului poate fi suplimentată cu 20.000 de lei pentru tinerii care işi găsesc un loc de muncă. Acest credit poate fi folosit pentru plata studiilor, cărţilor, participarea la evenimente culturale, ştiinţifice, plata medicamentelor şi a tratamentelor medicale sau stomatologice, echipament sportiv, plata parţială privind achiziţia unei locuinţe, toate acestea pentru persoana care a accesat creditul dar şi pentru familia sa. Programul Start-up nation reprezintă un stimulent pentru dezvoltarea de noi afaceri, dar şi o alternativă oferită tinerilor de a rămane in ţară pentru a-şi face propria afacere. Doar in acest semestru au fost 5.834 de beneficiari, care au incasat fondurile nerambursabile fie direct de la agenţiile regionale, fie sub forma creditelor bancare care vor fi rambursate de către guvern. Dincolo de beneficiile economice, aş vrea să subliniez impactul social pozitiv: aceste firme aduc un plus de circa 21.000 de noi locuri de muncă in economie. Un program despre care s-a vorbit mai puţin este ajutorul de stat care se acordă pentru producţiile de film realizate in Romania. Au fost discuţii foarte ample cu casele de film de la Hollywood, care s-au arătat interesate de acest program şi vor să vină in Romania pentru a realiza aici producţiile. Guvernul va suporta din cheltuielile de producţie şi personal 35 % pentru producţia realizată in Romania, plus 10 % dacă promovează Romania in film. Ca şi condiţii, avem faptul că suma totală a ajutorului poate fi de 10 milioane de euro pentru un film, cel puţin 20% din producţie să fie făcute in Romania, dar şi menţiunea că filmul a fost realizat cu sprijinul Guvernului Romaniei. Este un mod foarte eficient de promovare a Romaniei, dar şi un sprijin important pentru renaşterea industriei cinematografice din Romania. O altă măsură de stimulare a economiei este ajutorul de stat acordat investiţiilor mai mari de trei milioane de euro. Firmele beneficiază de un ajutor de stat cuprins intre 25 şi 50% din valoarea investiţiei, in funcţie de judeţul in care se realizează investiţia. Incercăm astfel să reducem decalajele economice şi să direcţionăm investitorii către zonele in care există un disponibil mai mare de forţă de muncă. Un capitol important este cel al investiţiilor strategice. După cum ştiţi, motivul principal pentru care nu s-au realizat investiţii semnificative in ultimele decenii nu a fost atat lipsa banilor, cat mai ales legislaţia foarte stufoasă, cu proceduri greoaie, care intarzia nepermis de mult proiectele majore de investiţii. Am acţionat, in primul rand, asupra cauzelor şi am modificat Legea achiziţiilor publice şi Legea parteneriatului public-privat, s-a infiinţat o unitate de achiziţii centralizată in cadrul Ministerului Finanţelor Publice, iar in cadrul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză funcţionează acum o unitate centralizată de achiziţii, care va implementa şi va monitoriza indeaproape parteneriatele public-privat. Nu in ultimul rand, a fost reglementat regimul metalelor preţioase, care poate relansa activitatea in acest domeniu, cu beneficii importante pentru statul roman. Au fost deja aprobate 13 proiecte majore de investiţii strategice, dintre care patru sunt in domeniul infrastructurii de transport. Primul, şi poate cel mai important proiect dintre ele, este Autostrada Ploieşti - Comarnic - Braşov, al cărui studiu de fundamentare a intrat deja in prima lectură, chiar in ultima şedinţă de guvern şi avem toate şansele ca pană in septembrie să organizăm licitaţia de atribuire. Celelalte două autostrăzi, respectiv Autostrada Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj şi Autostrada Targu Neamţ - Iaşi - Ungheni, vor avea finalizate studiile de fundamentare pană la sfarşitul acestui an, cand va demara şi selecţia competitivă pentru desemnarea constructorului. In ceea ce priveşte construcţia Aeroportului Bucureşti Sud, aici termenul de finalizare a studiului de fundamentare este sfarşitul semestrului I din anul 2019. In domeniul sănătăţii, avem cinci proiecte aprobate pentru parteneriat public-privat. Primul - operarea de servicii in parteneriat public-privat in domeniul sănătăţii, in cadrul unui pachet compus din spitale CFR. Noutatea este că acest regim, al parteneriatului public-privat, putem acum să il incredinţăm către firme private şi pentru operarea unor servicii publice, aşa cum este cazul in administrarea reţelei de spitale CFR. Asta insă nu exclude ca prin parteneriat public-privat să construim şi noi spitale şi am prevăzut, in acest sens, construcţia a două spitale regionale: Spitalul Regional Timişoara şi Spitalul Regional Brăila-Galaţi. Cel mai important proiect este Complexul medical Carol Davila, care va include şi Spitalul Republican şi care va deveni cel mai important centru medical din sud-estul Europei. Un alt proiect in parteneriat public-privat este construirea şi operarea unei bănci naţionale de sange, plasmă umană şi celule stem. Vreau să menţionez faptul că toate cele cinci proiecte vor avea studiile de fundamentare finalizate pană la sfarşitul acestui an. Tot in parteneriat public-privat vom amenaja pentru navigaţie circa 100 km pe raurile Argeş şi Damboviţa. Cea mai mare parte este pe raul Argeş, unde avem 75 km şi unde stadiul de execuţie al lucrărilor este de 75%. De asemenea, in acelaşi regim al parteneriatului public-privat se vor construi 140 km din cei 190 km ai Canalului Siret-Bărăgan, cu scopul de a asigura irigaţiile in acestă regiune. Diferenţa de pană la 190 km, respectiv 50 km, va fi finalizată de către ANIF pană la sfarşitul anului 2020. Mai avem, de asemenea, in plan construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice, dar şi amenajarea unui complex turistic pentru schi in Masivul Făgăraş. Ambele, aşa cum am menţionat, se vor realiza in parteneriat public-privat. Dacă vorbim de investiţii strategice finalizate in primul semestru din 2018, avem, pe de o parte, achiziţia operatorului de gaze naturale din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz. Vreau să menţionez că este pentru prima oară cand Romania are o abordare ofensivă in domeniul energiei şi cand incepe să-şi creeze condiţiile pentru a deveni un adevărat centru regional in furnizarea de gaze naturale. Tot in acest domeniu, s-au finalizat procedurile care ne permit să incepem efectiv construcţia gazoductului BRUA 1; am primit deja 180 de milioane de euro de la UE şi putem demara efectiv acest proiect, care va insemna investiţii totale de 530 de milioane de euro. La fel ne propunem şi in domeniul energiei electrice. In acest semestru, au fost finalizaţi 192 de km de linii electrice, care ne permit interconectarea cu statele vecine - mă refer aici la Ungaria şi Serbia. De asemenea, au fost achiziţionate 2 aeronave pentru Tarom şi am semnat contractul de achiziţie pentru alte 5 aeronave. Tot in primul trimestru, avem finalizarea negocierilor prin care statul redevine acţionar majoritar la Şantierul Naval Mangalia şi vreau să anunţ că, practic, astăzi am finalizat tranzacţia. Acesta a fost, pe scurt, bilanţul primelor şase luni de activitate ale guvernului pe care il conduc. Deci, cetăţenii romani pot face acum comparaţia intre ceea ce am făcut şi ceea ce facem noi şi ceea ce au făcut celelalte formaţiuni politice care au fost la guvernare. Cu siguranţă, mai sunt foarte multe lucruri de făcut şi le vom face, aşa cum am promis in campania electorală, in ciuda tuturor obstacolelor care apar zi de zi, tocmai pentru a ne impiedica să ducem la bun sfarşit ceea ce avem in programul de guvernare. Aceasta a fost o prezentare concentrată pe realizările economico-sociale şi pe investiţii. In perioada următoare, miniştrii vor expune pe larg ceea ce au făcut in domeniile pe care le coordonează. Vă mulţumesc!