Premierul Viorica Dăncilă a participat la lucrările Adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România – ACoR

Galerie foto Alocuțiunea premierului Viorica Dăncilă la lucrările Adunării generale a Asociației Comunelor din Romania - ACoR [Check against delivery] Stimate domnule preşedinte Emil Drăghici, Stimate doamne primar, Stimați domni primari, Doamnelor și domnilor, Vă mulţumesc pentru invitația de a participa la lucrările celei de-a 21-a sesiuni a Adunării Generale a Comunelor din Romania şi vă felicit că de peste 20 de ani reușiți să mobilizați in acest eveniment unic toate forțele din administrația publică locală, pentru ca impreună să identificăm soluțiile pentru problemele cetăţenilor, pe care, cu onoare, dumneavoastră le reprezentați. Cu toate că mă aflu in premieră la acest eveniment, constat cu mare bucurie că printre dumneavoastră se află mulţi colegi de-ai mei pe care ii apreciez in mod deosebit. Totodată, doresc să vă mulţumesc pentru munca depusă in susținerea comunităţilor pe care le reprezentați şi să vă reamintesc că unul din principalele mele obiective, conform programului de guvernare, este acela de a reduce decalajele dintre mediul urban şi mediul rural cu cel puţin 15% pană in 2020. Ştiu că nu este timp pentru felicitări şi, din acest motiv, astăzi, am venit insoțită de o echipă de miniştri, pentru a prelua din dialogul cu dumneavoastră problemele pe care le intampinați. Misiunea mea, aşa cum am afirmat in plenul Parlamentului, cand guvernul pe care il conduc a primit votul de investitură, este ca in 2020 Romania să urce in prima jumătate a clasamentului celor mai puternice economii din Uniunea Europeană, astfel incat tinerii să nu mai plece din Romania, iar cei care deja au plecat să işi dorească să se intoarcă acasă. Pentru a realiza acest obiectiv am in vedere trei direcții principale: creșterea investițiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea creșterii veniturilor populației, reformarea administrației şi reducerea birocrației. Guvernul PSD-ALDE a reuşit in anul 2017 să inițieze şi să finalizeze a doua etapă a celui mai important program destinat infrastructurii publice de la nivelul autorităților locale, PNDL 2, cu suma de 30 de miliarde lei. Viabilitatea programului PNDL 1, introdus de Ministerul Dezvoltării de la acea vreme, de domnul Liviu Dragnea, ne-a dat certitudinea că acesta trebuie continuat şi de aceea vorbim de PNDL 2 ca despre un program de care depind șansele de dezvoltare a multor comunități. Peste 80% din finanţarea atat din PNDL 1, cat şi din PNDL 2 este indreptată către comune, pentru că am vrut să demonstrăm că modernizarea satului romanesc nu mai reprezintă o frază la nivel declarativ, ci o măsură concretă şi pusă in practică. Astfel, in anul 2017 au fost emise pentru PDNL 2 ordinele de finanţare a peste 6.800 de obiective, in valoare de aproximativ 30 miliarde lei, din care la nivelul comunelor sunt 5.431 obiective, in valoare de aproximativ 20,6 miliarde lei. De asemenea, in paralel, s-au finanțat in continuare tot pentru comune peste 3.900 obiective in cadrul PNDL 1, in valoare de 12,1 miliarde lei. Corelarea sumelor de finanţare pentru realizarea pachetului minim de servicii publice, denumit generic 10S, atat din PNDL, cat şi din fonduri europene sau prin programe de la Compania Naţională de Investiţii şi Agenția Naţională pentru Locuințe va reprezenta in continuare o prioritate pentru Guvern, astfel incat la finalul mandatului nostru, in 2020, să evaluăm impreună dacă țintele pe care le-am propus au şi fost atinse şi, aici, vorbim despre: creșterea procentului de racordare la serviciile de apă de la 65,2% - in 2016 la 87% - in 2020; creșterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 49,1% - in 2016 la 60% - in 2020; creșterea procentului de drumuri modernizate de la 39,4% - in 2016 la 61% in anul 2020; creșterea procentului de proprietăți cadastrate și inregistrate: de la 40% in 2016 la 80% locuințe și 100% la terenuri agricole in 2020; 100% școli cu autorizație de funcționare pană in 2020, asta pentru că, deși suntem in secolul XXI, cand ar trebui să ne preocupe probleme precum digitalizarea și aplicarea unor metode performante de predare in invățămant, astăzi incă ne confruntăm cu problema școlilor cu grupuri sanitare in curte. Sunt 4.238 de astfel de școli, dintre care 2.356 au grupurile sanitare aflate in curte, fără apă curentă și fără canalizare. O altă prioritate va fi susținerea alocării in continuare a fondurilor europene pentru dezvoltare rurală, dar și pentru agricultură, și mă refer la plățile directe, in cadrul viitoarei Politici Agricole Comune. Cei nouă ani de zile in care am activat in Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European mi-au dat posibilitatea să cunosc bine parghiile prin care putem acționa, astfel incat viitorul exercițiu financiar să fie unul mai bun prin intermediul fondurilor europene și să putem să susținem mult mai bine dezvoltarea satului romanesc și a agriculturii. Nu aș vrea să trec peste capitolul dedicat fondurilor europene pentru dezvoltarea rurală fără să vă spun că, in actualul exercițiu financiar, PNDR a alocat 8,1 miliarde euro, din care am reușit să atragem pană in prezent 2,7 miliarde euro, reprezentand 32% din total. Corelarea surselor de finanțare concomitent cu măsurile de creștere a autonomiei financiare a autorităților locale sunt și vor rămane o prioritate a mandatului meu. După cum bine știți, ne-am asumat adoptarea Codului finanțelor publice locale pană la finalul anului 2018, astfel incat să reușim imbunătățirea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, prin creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit de la 73% la 100%. Asigurarea unui buget minim de funcționare și dezvoltare in fiecare an, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială; pentru anul 2018, nivelul minim a fost stabilit la 750 de lei aferent fiecărui locuitor, dar nu mai puțin de un milion de lei per comună. De cand am preluat mandatul de prim-ministru, m-am documentat foarte serios cu privire la finanțarea autorităților locale și am aprofundat mecanismul de echilibrare a bugetelor locale așa cum acesta este prevăzut in actuala Lege a finanțelor publice locale, mă refer la Legea 273/2006, și in Legea Nr. 2/2018, a bugetului de stat pe acest an. Avand experiența de fost consilier local, dar și de consilier județean, sunt familiarizată cu activitatea administrațiilor locale și, de aceea, am ințeles și nemulțumirea UAT-urilor cu privire la regulile impuse in anul 2018, in special cele referitoare la luarea in calcul la stabilirea sumelor defalcate a excedentului bugetar inregistrat la 31.12.2016. Impreună cu viceprim-ministrul Paul Stănescu și cu ministrul Eugen Teodorovici voi urmări implementarea măsurilor inscrise in Legea bugetului pe anul 2018, respectiv, regularizarea sumelor de echilibrare pentru fiecare UAT, in conformitate cu execuția bugetară de la 31.12.2017. Altfel spus, ne vom asigura că veniturile anului 2018 nu vor fi sub nivelul celor din 2017. Mai mult, in perioada următoare vom introduce posibilitatea utilizării excedentului bugetar și pentru finanțarea cheltuielilor de personal - plata arieratelor, a corecțiilor financiare sau a sentințelor judecătorești definitive. Dar, aşa cum guvernul incearcă să identifice soluții pentru toate problemele pe care le intampinați, am aceeaşi rugăminte şi către dvs. După cum bine ştiţi, legea salarizării unitare, Legea 153/2017, a permis autorităților locale să-şi stabilească salariile, in baza unui regulament adoptat de Consiliul Local, singura limită impusă fiind ca niciun salariu al unui funcționar public să nu depăşească nivelul salariului viceprimarului. In același timp, știm cu toții că legea responsabilității fiscale impune incadrarea in limitele bugetare. Consider, așadar, că fiecare trebuie să acționeze cu responsabilitate şi, in acest sens, cheltuielile de personal trebuie să fie incadrate in limitele generate de capacitatea proprie a fiecărei colectivități de a le finanța. Nu in ultimul rand, doresc să apreciez toate eforturile pe care le-aţi depus in elaborarea Codului administrativ, aflat in prezent in dezbaterea comisiilor parlamentare. Prin adoptarea acestui cod, vom aduce o reglementare mai bună şi mai clară la nivelul administrației publice, concomitent cu o clarificare a competențelor şi a răspunderii aleșilor locali şi a funcționarilor publici din subordinea acestora. Dragi primari, am făcut o foarte scurtă trecere in revistă a două mari domenii de interes, infrastructura şi sursele de finanţare, dar aş vrea să vă aduc in atenție un obiectiv foarte important al anului 2018, respectiv, aniversarea Centenarului Marii Uniri. Impreună cu Ministerul Culturii, am făcut o radiografie a tuturor acțiunilor şi proiectelor propuse pentru a fi incluse in Programul Centenar şi am avut o mare satisfacție să constat că foarte mulţi dintre dvs, fie cu resursele de care dispuneți, fie cu resurse alocate din diverse programe, v-aţi propus acțiuni in cinstea acestui eveniment. Mesajul meu, astăzi, la 100 de ani de la Marea Unire, este acela de a continua dialogul, pentru că numai uniți vom reuși să fim o voce puternică atat in Europa, cat şi in lume. M-au emoționat profund cuvintele frumoase pe care le-a rostit domnul academician, am ascultat cu mare atenție declarația şi solicitările pe care le-au făcut domnul preşedinte Drăghici şi vreau să vă spun că şi inima mea şi sunt convinsă că inima tuturor romanilor vibrează atunci cand auzim vorbindu-se de Republica Moldova. In Parlamentul European am susținut cu tărie intărirea relaţiilor dintre noi, dar in același timp, am susținut şi susțin parcursul european al Republicii Moldova. Sunt convinsă că aşa gandim toţi şi că sunt necesari pași importanți pentru a pune in practică această dorință. Vreau să vă asigur, domnule preşedinte că, la nicio lună de cand am preluat mandatul de prim-ministru, prima mea deplasare va fi, după ce merg la instituțiile europene, va fi in Republica Moldova. Astfel, pe 27 februarie voi merge la Chişinău şi voi avea prima discuţie cu domnul prim-ministru Filip, vom vedea cum putem intări cooperarea dintre Guvernul Romaniei şi al Republicii Moldova şi sunt convinsă că acest lucru va fi un pas important in intărirea relaţiilor dintre cele două ţări. Incă o dată vă mulţumesc, in incheiere vă urez succes tuturor, urez succes desfășurării acestei acțiuni, activități şi acestui mod de dialog şi vă mulţumesc incă o dată pentru invitație. Declarații de presă susţinute de premierul Viorica Dăncilă după lucrările Adunării generale a Asociației Comunelor din Romania - ACoR Reporter: Ce ar trebui să facă domnul ministru Tudorel Toader avand in vedere declaraţiile și și mincinoase ale doamnei Laura Codruța Kovesi? Viorica Dăncilă: Ceea ce am spus și pană acum, ministrul trebuie să facă o evaluare, să facă un raport, să vină in spațiul public să prezinte acest raport și cred că trebuie să lăsăm justiția să iși spună cuvantul. Reporter: Ați discutat cu domnule ministru despre...; Viorica Dăncilă: Știți foarte bine că l-am chemat pe domnul ministru in țară și, aici, aș vrea să risipesc unele indoieli și unele acuze din spațiul public cum că aș fi anulat intalnirile pe care le avea domnul ministru cu ministrul justiției din Japonia. Nu, domnul ministru s-a intalnit cu ministrul justiției din Japoniei, s-a intalnit cu preşedintele Băncii Europene de Investiții, mai avea cateva vizite de făcut, a venit in țară. Am văzut ce este in spațiul public și singura mea discuție a fost referitoare la ceea ce a apărut in spațiul public, la raportul pe care dansul trebuie să il prezinte și să facă corect ceea ce trebuie să facă de fapt un ministru al justiției. Reporter: De ce a amanat acest moment, de ce nu a prezentat săptămana trecută acest raport, cand ați cerut dumneavoastră? Viorica Dăncilă: Nu putea...; Deci, săptămana trecută abia au apărut in spațiul public aceste informații. Nu putea să vină din Japonia fără să analizeze, fără să vadă ce s-a intamplat, ce este real din acest raport, care e situația reală. Cred că nu era un raport care să fie pliat pe realitate și consistent. A trebuit o săptămană să preia toate informațiile legate de ceea ce a apărut in spațiul public. Reporter: Dar o să cereți demisia doamnei Laura Codruța Kovesi? Viorica Dăncilă: Nu, nu. Nu, deci cred că nici măcar primul-ministru nu trebuie să se amestece in justiție. Reporter: Cum comentați Legea salarizării? Sunt atatea probleme, profesori care acuză că vor ieși să picheteze Ministerul Muncii. Toți salariații au o problemă, este Legea salarizării problematică? Cum ar trebui rezolvată problema? Viorica Dăncilă: Nu, eu nu consider. Eu consider că cele patru elemente care au stat la baza Legii salarizării au fost indeplinite. Și aici mă refer pentru muncă egală, plată egală și cred că ministrul muncii a dat exemplul unor consilieri care la un minister aveau 18.000 de lei, același consilier, cu aceeași muncă, avea 4.000 de lei. Deci, este normal, e un principiu European, ca la muncă egală să avem plată egală. Al doilea: să ne gandim la ramuri strategice, la domenii strategice precum sănătatea și educația, și acolo să avem o creștere salarială, la creșterea diferenei de la 1 la 15 la 1 la 12 intre cel mai mare și cel mai mic salariu și, de asemenea, un principiu foarte corect, sustenabilitatea, tot ce este prevăzut in Legea salarizării să putem să susținem financiar. Au existat unele probleme, așa cum ați văzut, incă din prima ședință de guvern au existat ordonanțe care să regleze, acolo unde s-au produs, așa, să zicem, defecțiuni, și vor urma. Vom avea in următoarea ședință incă o ordonanță de urgență, să reglăm pentru mămici, pentru concediile medicale, unde avem deficiențele, le vom regla. Legat de invățămant, vreau să vă spun că am vorbit cu ministrul invățămantului, sumele pentru salarii au fost trimise de pe 31 ianuarie către teritoriu. 90% din plata salariilor a fost făcută, 10% a intarziat un pic, pentru că a trebuit să ia in considerare Ordonanța 3, care prevedea acel part-time care trebuia plătit intr-un anumit mod. Deci... Reporter: Tocmai ce a fost trimis un comunicat de presă din partea sindicaliștilor din invățămant, urmand proteste miercuri și joi. Viorica Dăncilă: Trebuie să vedem ce solicită, ce este real din ceea ce solicită. Eu sunt un om al dialogului, am să văd care sunt problemele. Dacă mai sunt probleme, le vom regla, așa cum am făcut-o. Deci, eu cred că dialogul este cel mai bun și cred că trebuie să avem o altă abordare. Cred că trebuie discutat, trebuie un dialog mai bun intre sindicate și guvern, intre toți cei care pot aduce plus-valoare. Nu trebuie să ne grăbim imediat cu acțiuni extreme. Reporter: Ați avut o discuție cu preşedintele Klaus Iohannis. I-ați cerut să accepte revocarea șefei DNA in cazul in care ministrul justiției va propune acest lucru? Viorica Dăncilă: Nu puteam... Deci, domnul preşedinte a ieșit singur și a spus că dacă vor exista motive temeinice va face revocarea. Nu puteam să ii cer eu acest lucru. Discuțiile pe justiție au fost două-trei cuvinte, nu s-a discutat mult despre justiție. Reporter: Ce anume ați discutat pe justiție? Viorica Dăncilă: Intalnirea a avut ca obiectiv principal Centenarul și preluarea președinției Uniunii Europene. Pe justiție, dansul... a fost discuția legată de ceea ce a apărut in ultima perioadă in spațiul public. A fost o discuție de cateva...; Reporter: Veți avea o nouă intalnire? Viorica Dăncilă: Nu ştiu, incă nu a fost solicitată o altă intalnire cu domnul preşedinte. Reporter: La CNCD veți merge sau veți solicita o amanare? Viorica Dăncilă: Să văd cand este 20. 20...; N-am primit incă o invitație de la CNCD. Nu ştiu dacă voi merge. Aş vrea să merg. După cum ştiţi, mi-am cerut scuze public. Nu am vrut să fac nicio referire la acest aspect. Ba mai mult, vineri voi avea o intalnire cu asociațiile de părinți, cu ONG-urile din domeniu pentru a căuta soluții pentru acești copii şi nu numai pentru cei care au această problemă, dar şi pentru alte domenii: copiii cu sindrom Down, pentru copii cu boli rare. Vom incerca chiar să ajutăm, ținand cont că eu chiar şi atunci cand am fost europarlamentar, am căutat să ajut copii sau oameni care au probleme. Declarația pe care am avut-o in Parlamentul European şi pe care am susținut-o şi care a trecut, obținand mai mult de jumătate din semnături, era o declaraţie pentru ajutorul copiilor cu sindrom Down, deci nu a vrut să fie nicio referire, nu-mi stă in caracter să fac astfel de lucruri, dar pentru că acest lucru s-a intamplat chiar vreau să am o intalnire, să văd problemele dincolo ce v-a hotări CNCD. Reporter: In luna ianuarie am avut o inflație de 4,3%. Nu vă ingrijorează? Viorica Dăncilă: Vom discuta şi despre inflație. După cum ştiţi, politica bugetară şi fiscală este a Guvernului, politica monetară este legată de Banca Naţională, deci eu cred că putem ţine lucrurile sub control şi cred că putem să vorbim şi despre acest lucru /...;/. Reporter: Veți avea o discuţie cu domnule guvernator? Viorica Dăncilă: Vom avea. Da, voi avea o discuţie cu domnul guvernator. Vă mulţumesc mult. Reporter: Avem o situaţie pe Valea Jiului, in Defileul Jiului nişte hidrocentrale scoase ilegal in afara legii... Proiectul de acolo a inghițit 150 de milioane de euro. Ce putem face să nu se mai repete? Viorica Dăncilă: Ştiu despre această problemă. Căutăm o soluţie pentru această problemă, am şi convocat la minister miniștrii de resort, am discutat acum cu doamna ministru de la mediu şi vom căuta o soluţie in primul rand să vedem ce se intamplă cu cele două hidrocentrale şi pentru ca pe viitor să nu se mai intample, dar să vedem ce soluții găsim legat de acest lucru. Reporter: Lucrările sunt aproape finalizate...; Viorica Dăncilă: Știu, 90% chiar.