Galerie foto Prim-ministrul interimar Mihai-Viorel Fifor a participat, in această dimineață, la Palatul Victoria, la deschiderea reuniunii de la București a Trio-ului de Președinții ale Consiliului Uniunii Europene din care Romania va face parte in cursul primului său mandat, incepand cu 1 ianuarie 2019, și care mai include Finlanda şi Croaţia. Premierul interimar Mihai-Viorel Fifor le-a transmis celor trei delegații, conduse de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, respectiv, secretarul de stat pentru Afaceri Europene in cadrul Cabinetului Premierului Finlandei, Kare Halonen, și secretarul de stat pentru Afaceri Europene in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Croația, Andreja Metelko-Zgombic, in prezența directorului Direcției Politică Generală din cadrul Secretariatului General al Consiliului, Gabor Ivan, angajamentul deplin al Guvernului Romaniei in ceea ce privește pregătirea exercitării mandatului din primul semestru al anului 2019 și colaborarea in cadrul Trio-ului de Preşedinţii cu Finlanda şi Croaţia. Vă asigur că Romania se pregătește cu seriozitate pentru preluarea primului său mandat la Președinția Consiliului UE și vom implica toate resursele necesare pentru a ne incadra in calendarul pe care ni l-am asumat pentru acest obiectiv și pentru o colaborare eficientă in cadrul Trio-ului de Președinții, a declarat prim-ministrul interimar Mihai-Viorel Fifor. La finalul reuniunii in care s-a convenit asupra calendarului Trio-ului Romania-Finlanda-Croația precum și asupra metodologiei de lucru, ministrul delegat Victor Negrescu s-a referit la pașii parcurși pană acum de Romania in ceea ce privește pregătirea programului comun in cadrul Trio-ului cu Finlanda și Croația și a documentului național cu prioritățile și agenda mandatului Romaniei la Președinția Consiliului UE. Referitor la agenda Trio-ului Romania-Finlanda-Croația, cei trei oficiali au declarat că dialogul lansat in septembrie anul trecut va contribui, in următoarele luni, la cristalizarea priorităților comune, ținand cont de rezultatul consultărilor publice care vor avea loc și de de faptul că in plan european există doleanţe comune ale cetățenilor in aproape toate statele membre. Ministrul delegat Victor Negrescu a precizat, totodată, că există subiecte de interes european care vor influența agenda de priorități a mandatului Romaniei, precum Brexit, viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, formarea următoarei Comisii Europene sau pregătirea următorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene - teme prezente inclusiv pe agenda dialogului pe care Romania il poartă cu Trio-ul actual. Nu in ultimul rand, agenda Romaniei la președinția Consiliului UE se va suprapune cu mandatul țării noastre la Președinția Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, astfel incat teme de interes pentru regiunea Dunării au șanse să devină teme de interes european. Intalnirea de astăzi dovedeşte că există continuitate in actul de pregătire a Preşedinţiei Consiliului UE și dorim să asigurăm că Romania este pregătită să gestioneze acest mandat, iar importanţa acestui moment a fost inţeleasă de toţi actorii instituționali și politici. Prioritatea Romaniei este să dea dovadă de profesionalism in exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, dar și să profite de acest moment pentru a-și imbunătăți imaginea și consolida poziția in plan european, a declarat Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. La randul lor, secretarul de stat pentru Afaceri Europene in cadrul Cabinetului Premierului Finlandei, Kare Halonen, și secretarul de stat pentru Afaceri Europene in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Croația, Andreja Metelko-Zgombic, au apreciat drept foarte bun stadiul actual al pregătirii Romaniei pentru exercitarea Președinției Consiliului UE. De asemenea, a fost subliniat angajamentul ferm al celor trei țări de a colabora in cadrul Trio-ului pentru atingerea obiectivelor comune, in beneficiul Uniunii Europene, al statelor membre, dar și al cetățenilor europeni, și pentru a-și reafirma angajamentul in proiectul european şi a-l imbunătăţi cu contribuţia specifică fiecărei țări. Conferință comună de presă susținută de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, impreună cu secretarul de stat pentru Afaceri Europene in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Finlandei, Kare Halonen, și secretarul de stat pentru Afaceri Europene in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Croația, Andreja Metelko-Zgombic [Check against delivery] Victor Negrescu: Bună ziua și bine v-am găsit! Astăzi, la sediul Guvernului Romaniei am organizat o reuniune a trioului de președinții a Consiliului Uniunii Europene, impreună omologii mei din Finlanda și Croația. Am avut ocazia să discutăm despre mecanismele de lucru, care vor caracteriza președinția Consiliului Uniunii Europene și felul in care cele trei țări vor colabora in formatul de trio. După cum probabil cunoașteți, trei țări, timp de 18 luni, lucrează impreună, pentru a pune pe agenda Uniunii Europene tematicile de interes pentru cetățenii europeni. Trebuie să lucrăm impreună pentru a ne asigura că, intr-adevăr, Uniunea Europeană caută cele mai bune soluții pentru cetățeni și, mai ales, că există o oarecare coordonare intre țările implicate. A fost o ocazie pentru noi să stabilim un format de lucru, să stabilim o metodologie și să discutăm intr-o fază inițială despre posibilele priorități la nivelul trioului nostru. Intalnirea de astăzi dovedește că există continuitate in actul de pregătire al președinției Consiliului Uniunii Europene, că, intr-adevăr, toate lucrurile merg așa cum se cuvine și că sunt parte a unui proces bine organizat, in sensul acesta am reușit, astăzi, să avem o intalnire scurtă cu premierul interimar, domnul Fifor, o să avem o intalnire la Palatul Parlamentului cu colegi parlamentari și o intalnire la Administrația Prezidențială, pentru a ne asigura că, intr-adevăr, această președinție a Consiliului Uniunii Europene este, așa cum am spus-o și cu alte ocazii, o președinție care nu este deținută de un ministru sau de un guvern, ci e deținută de intreaga Romanie și dorim să ne asigurăm in acest sens că toți actorii și toate instituțiile sunt implicate in acest proces. Doresc să le mulțumesc omologilor mei din Finlanda și din Croația pentru participarea la această intalnire și intalnirile care vor urma și că impreună reușim să avem un dialog constructiv, care se dovedește a fi eficient și, care, ușor-ușor, ne duce și mai aproape de această președinție importantă pentru Romania și pentru Uniunea Europeană. In minutele următoare o să dau cuvantul omologilor mei pentru scurte intervenții și o să luăm in ordinea președințiilor, o să-l invit pe domnul Kare Halonen, din Finlanda, pentru a lua cuvantul: Kare Halonen: Mulțumesc foarte mult, domnule Negrescu, mulțumesc foarte mult pentru invitația de a veni aici și de a avea această primă intalnire la nivelul nostru, pentru a pregăti cooperarea trioului pentru președinția noastră. Am avut o discuție foarte fructuoasă și vom vedea cum putem continua activitatea, munca. Pentru Finlanda este foarte important faptul că, atat Romania și Croația sunt bine pregătite pentru președinție și impreună vom putea continua aspectele importante pe agenda Uniunii Europene. Sunt mulțumit de faptul că am putut să ne intalnim cu prim-ministrul interimar. Vom avea o intalnire și cu reprezentanții Parlamentului și, bineințeles, și cu reprezentanții Președinției. Vă mulțumesc foarte mult! Victor Negrescu: O să ii dau cuvantul și colegului meu din Croația Andreja Metelko-Zgombić: Mulțumesc foarte mult! In primul rand, aș vrea să vă mulțumesc pentru organizarea acestei intalniri importante. Croația este o țară, care, impreună cu Romania și Finlanda, apreciază și ține cont de prioritățile președinției viitoare și credem că aceasta va fi șansa de a ne reafirma angajamentul in proiectul european și de a-l imbunătăți cu contribuția noastră specifică. Intalnirea de astăzi a fost extrem de folositoare, am convenit asupra calendarului, asupra metodologiei de lucru și am reafirmat angajamentul de a lucra impreună, indeaproape și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm impreună in perioada următoare. Vă mulțumesc foarte mult! Victor Negrescu: Dacă sunt intrebări... Reporter: Carmen Gavrilă, Radio Romania, bună ziua! - Două intrebări: Care este acest format de lucru pe care l-ați stabilit? Și dacă s-au prefigurat in discuții niște teme principale pentru președinția romană, priorități? Mulțumesc! Victor Negrescu: In primul rand, am folosit un format de lucru care a fost discutat in prealabil cu Secretariatul Consiliului. De fapt, și Secretariatul Consiliului a fost prezent la reuniune pentru a se asigura că, intr-adevăr, folosim un mod de lucru care a mai fost folosit și de alte președinții, in trecut. Ce inseamnă acest lucru? Inseamnă ca in prima parte a anului să avem o serie de discuții tehnice despre ceea ce inseamnă stabilirea unui document comun. Acest document comun urmează să aibă o primă formă, in iunie-iulie, urmand ca in a doua perioadă a anului să fie in final aprobat. După cum probabil cunoașteți, programul comun la nivel de trio este prezentat de abia in luna decembrie, cu o lună inainte de preluarea președinției și atunci, practic, o să avem o formă finală a acestui document. Intre timp, pe langă munca pe care o facem la realizarea unui document comun, lucrăm și la realizarea documentului național. In sensul acesta, anul trecut am avut trei consultări interne, la nivelul sistemului public, consultări in care am implicat, evident, și Parlamentul, și Administrația Prezidențială, și colegii din Parlamentul European, și membrii din Comitetul Regiunilor sau Comitetul Economic Social European și, evident, toate partidele politice şi, in momentul de față, avem un prim draft, acest prim draft care conține aproximativ patru idei generale și 100 de posibile dosare, urmează a fi supus dezbaterii publice chiar in această săptămană, pentru a defini, impreună cu societatea civilă, partenerii din mediul sindical și mediul patronal, dar și cu cei interesați de acest subiect, lista finală de priorități. După cum ați văzut, in ultimele luni, am căutat să transparentizăm acest proces. Cred sincer că nu trebuie ca aceste priorități să fie impuse de către un minister, ele trebuie să fie rezultatul unei consultări foarte deschise la care pot participa cat mai mulți actori. In sensul acesta, tot in această săptămană o să lansăm site-ul de pregătire al președinției care permite cetățenilor, atat din ţară, cat și din afara țării, să participe la acest proces, venind cu ideile lor, cu inputurile lor, pentru a clădi, in final, un document care să fie insușit de cat mai mulți cetățeni. Obiectivul nostru este acela de a ne asigura că această președinție este una cat mai transparentă, la care pot participa efectiv toţi cetățenii, oriunde se află ei. De aceea am luat două decizii importante, pe care le reiterez cu această ocazie: Prima decizie este de a organiza dezbateri și intalniri peste tot in ţară. Avem summit-ul care va fi organizat la Sibiu, pe 9 mai 2019, dar avem de asemenea reuniunile ministeriale, informale care sunt organizate la București, dar in fiecare județ din țară vom organiza cel puțin o reuniune pentru a da posibilitatea fiecărui cetățean, oriunde se află in țară, să participe efectiv la ce inseamnă dimensiunea europeană a Romaniei. A doua decizie pe care am luat-o, pentru a ne asigura că cetățenii participă efectiv și că - de ce nu? - contribuim și noi la dimensiunea europeană a viitorului Europei, este să incercăm să recentrăm lista noastră de priorități pe prioritățile cetățeanului și dacă ne uităm la sondajele de opinie, vedem că in plan european există doleanțe comune in mai toate statele membre. De fapt, acest subiect a reprezentat o temă de interes pentru toți trei, nevoia de a ne cum putem să aducem Europa mai aproape de cetățeni și cum putem participa la aceste discuții despre viitorul Europei, care urmează, sperăm noi, ca in perioada următoare să fie și mai intense. In plan național, am luat decizia chiar să participăm la inițiativa de a organiza dezbateri cetățenești la care să implicăm, evident, populația pentru a discuta despre viitorul Europei şi in perioada următoare impreună cu celelalte state membre care doresc să facă astfel de dezbateri, vom lansa acest ciclu de reuniuni. Reporter: Domnul secretar de stat din Finlanda a subliniat cat de important este și pentru țara domniei sale ca Romania și Croația să fie pregătite pentru preluarea președinției. Intrebarea mea este dacă nu cumva instabilitatea politică din Romania ar putea afecta acest nivel de pregătire pentru autoritățile romane? Nici despre dumneavoastră nu se știe dacă, după discuția de astăzi, rămaneți sau nu partenerul dumnealor de dialog. Victor Negrescu: Doriți să vă răspund eu, da? Reporter: Da. Victor Negrescu: Sau și danșii? Reporter: Și domniile sale. Victor Negrescu: Nicio problemă! Despre asta este vorba! Despre continuitate. Am spus-o și public, nu cred că este vorba despre un ministru aici. Este vorba despre capacitatea statului de a fi coerent. Astăzi, la intalnirea la care am participat, am participat alături de colegi din Ministerul Afacerilor Externe care au capacitatea de a duce lucrurile inainte, dacă acest lucru se va intampla. Pentru noi semnalul a fost unul important: de a da garanția cetățenilor că indiferent de aceste schimbări, noi suntem pregătiți să gestionăm această președinție. Și suntem pregătiți să o gestionăm! Prezenta premierului interimar la reuniunea noastră, pentru a ne saluta și a schimba cateva cuvinte, a fost exemplul clar, că, intr-adevăr, ințelegem importanța acestui moment. Și importanța acestui moment este ințeleasă de toată lumea, de toți actorii și de toate partidele. Chiar in intervenția pe care a avut-o premierul desemnat, am putut vedea că s-a referit, doamna Dăncilă, la această viitoare președinție așa cum s-a referit inclusiv președintele Romaniei. Iată că ințelegem cu toții miza și vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că pregătirile nu vor fi afectate de aceste schimbări politice. Menționez că există ţări care au deținut președinția, care, pe perioada președinției, au organizat alegeri, cum a fost cazul Maltei, recent. In consecință, nu este un lucru inedit faptul că există discuții politice inainte de o președinție, sau chiar pe perioada unei președinții şi aș vrea să punem lucrurile in context de fiecare dată cand face referire la aceste lucruri. O să invit, care dorește, să vorbească de aceste aspecte: Kare Halonen: Da, mulțumesc, trebuie să spun că am fost impresionat de pregătirea Romaniei, in această fază, in comparație cu țara mea. Bineințeles, noi avem mai mult timp, cu 6 luni mai mult, dar am fost impresionat de progresul pe care l-ați făcut in Romania. Legat de continuitate, vă pot spune că in Finlanda vom avea alegerile parlamentare cu două luni inainte de inceperea președinției și Finlanda va avea de o lună și jumătate nevoie să-și formeze noul guvern, dar nu suntem ingrijorați, pentru că și in Romania este un exercițiu care implică toate cercurile societății, cetățenii și toate parțile implicate. Vă mulțumesc. Andreja Metelko-Zgombić: Pot fi de acord cu colegul din Finlanda, am fost impresionați de pregătirea Romaniei in cadrul intalnirii de astăzi, și aceste probleme sunt probleme de importanța națională, care implică toți parlamentarii, toate partidele politice și sunt direcționate către interesul cetățenilor, dar suntem increzători că Romania va servi scopul președinției și a obiectivelor comune, la care lucrăm, pentru a servi mai bine Uniunea Europeană, dar și pentru in beneficiul fiecărui stat membru și in beneficiul cetățenilor țărilor noastre. Vă mulțumesc. Victor Negrescu: Aș vrea doar să menționez aspecte, /.../ președinția Consiliului Uniunii Europene, in consecință vor deține președinția unei instituții a Uniunii Europene și nu a Uniunii Europene in ansamblul său și este important de menționat acest lucru. Acest lucru presupune un efort tehnic extrem de important şi noi am ințeles acest lucru. De aceea, incă de anul trecut am căutat să identificăm viitorii președinți și vicepreședinți de grupuri de lucru care vor gestiona elementele tehnice in jurul acestei președinți. De fapt, ei vor juca rolul cel mai important. Aceste persoane sunt persoane din sistemul public, persoane care lucrează de mult timp in sistemul public, care au o pregătire tehnică şi au investit in ultima perioadă in formarea lor, in imbunătățirea performanței lor tehnice și vom continua acest proces inclusiv anul acesta. Acele persoane, vorbim in total de 1.500 de experți, sunt cele care vor permite ca această președinție să fie una de succes. Acele persoane sunt cele care vor asigura continuitatea şi care se vor asigura că statul roman va gestiona această președinție așa cum se cuvine şi este important de menționat acest lucru şi pe această cale doresc să le mulțumesc pentru efortul lor și contribuția pe care o vor aduce la reușita acestei președinții. Dacă nu mai sunt intrebări? Ultima. Reporter: Aş mai avea o intrebare pentru reprezentanții celor două ţări, Croația şi Finlanda, dacă guvernele lor şi-au schițat deja niște teme pe care vor să le susțină şi să le propună spre susținere pentru trioul format din Romania, Finlanda şi Croația. Kare Halonen: In cazul Finlandei, situația este următoarea: am convenit asupra aranjamentelor practice cu privire la recrutarea, am stabilit intalnirile care vor avea loc in Finlanda, asupra bugetului. Acum, săptămana viitoare, Guvernul va lansa și va lucra asupra substanței președinției. Deci, in acest moment, nu avem exact programul subiectelor. Aceste vor fi discutate in viitorul apropiat. Vă mulțumesc! Andreja Metelko-Zgombić: In pregătirea pentru președinția Croației, sunt in lucru, suntem a treia țară la rand, am avut discuții interesante astăzi referitoare la diferite idei și priorități. Croația nu a adoptat in mod formal niciuna, dar avem un dialog interguvernamental și in următoarele luni vom cristaliza aceste idei, pentru a putea contribui la prioritățile comune ale trioului și pentru a putea răspunde la adevăratele nevoi ale Uniunii Europene și ale intereselor membrilor Uniunii Europene pe durata președinției celor trei țări. Victor Negrescu: Pentru o mai bună claritate, trebuie menționat că este vorba de două documente. Un prim document se referă la prioritățile trioului, prioritățile noastre comune, acest document, evident, aprobat de cele trei state, va fi supus atenției celorlalte state membre și va fi, in final, aprobat in aceste structuri ale Consiliului. Suplimentar, avem un document național care prevede prioritățile naționale, acest document urmează să fie aprobat de către principalele instituții implicate in acest proces, de Guvernul Romaniei, Administrația Prezidențială şi Parlamentul Romaniei și acest lucru, cel mai probabil, se va intampla la finalul primei părți a anului, dacă nu, cel mai tarziu luna septembrie și este un document important. Evident, sunt subiecte care, oricum, ne vor influența agenda. De exemplu, Brexit - ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va intampla pe perioada, teoretic, a președinției noastre și, in consecință, acest lucru ne va afecta modul in care vom gestiona lucrurile de zi cu zi in plan european. Suplimentar, avem discuția despre viitorul buget european, viitorul cadru financiar multianual și această dezbatere este una extrem de importantă, pe care cu siguranță urmează să o tratăm intr-o manieră foarte coerentă și serioasă in plan european și Romania deja participă, alături de președinția bulgară și cea austriacă, in aceste negocieri importante. De fapt, rolul Romaniei va fi de a se asigura că există o oarecare continuitate intre trioul actual și trioul nostru. Suplimentar, mai există incă un subiect care va afecta activitatea noastră de zi cu zi. Ne referim aici la viitoarele alegeri europene și formarea viitoarei comisii și desemnarea viitorului președinte al Consiliului European. Aceste lucruri, evident, ne vor afecta modul in care vom gestiona președințiile pentru că, pe langă desemnarea de persoane, vorbim de redefinirea agendei strategice in plan european și aceste documente sunt extrem de importante. De fapt, inclusiv la summit-ul de la Sibiu vom vorbi despre strategia viitoare in perioada 2019-2024 și aceste documente pe care trebuie să le discutăm impreună și cu siguranță o să o facem, aceste documente sunt cele care vor defini foarte clar care sunt prioritățile noastre și ceea ce am reușit să realizăm. Cred că dincolo de intocmirea unui document amplu, ce este important pentru noi este să fixăm obiective care sunt tangibile, care pot fi realizate și care, la finalul zilei, pot aduce beneficii cetățenilor europeni. In consecință, dincolo de lucrurile comunicaționale, care sunt extrem de importante, o să ne concentrăm spre a ne face munca de zi cu zi, să ne asigurăm că intr-adevăr la finalul președinției noastre țările membre vor recunoaște pregătirea noastră profesională și capacitatea de a gestiona o astfel de președinție. Mai există și subiecte de pe agenda națională care riscă să devină subiecte europene, mă refer aici la faptul că, de exemplu, Romania va deține președinția Strategiei Dunării, incepand cu noiembrie anul acesta, pană in noiembrie 2019. Această președinție se va suprapune cu președinția Consiliului Uniunii Europene și, evident, este un subiect de interes pentru Romania. Cred că mai era o intrebare in spate. Dacă nu mai există, noi vă mulțumim!
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro