Premierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu omologul său din Polonia, doamna Beata Szydło, la Suceava

Galerie foto Primirea, de către premierul Dacian Cioloş, a prim-ministrului Republicii Polone, doamna Beata Szydło, convorbiri in plenul celor două delegaţii Conferinţă de presă comună susţinută de premierii Romaniei şi Poloniei, Dacian Cioloş şi Beata Maria Szydło, la Gura Humorului [Check against delivery] Dacian Cioloş: Doresc in primul rand să-i mulţumesc doamnei prim-ministru pentru că a acceptat invitația pentru această intalnire la Gura Humorului, in Suceava. Dansa probabil o să vă spună că nu este prima vizită a dansei in Suceava, pentru că a mai fost şi cunoaște aceste locuri. De aceea, am propus să avem această intalnire aici. Am abordat subiecte de interes comun care se află pe agenda europeană. In primul rand, am trecut in revistă subiecte pe care practic am ajuns la concluzia la sfarșit că avem foarte multe puncte de vedere care sau coincid, sau sunt foarte apropiate, şi, acolo unde există anumite diferențe de abordare foarte mici ne-am exprimat punctele de vedere şi cred că această intalnire este o premisă pentru o foarte bună colaborare intre Polonia şi Romania, in perspectiva discuțiilor care au inceput şi vor continua la nivel european. Am abordat in primul rand subiectul legat de ieșirea Marii Britanii din UE şi pregătirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Temele de interes comun in cadrul acestor negocieri, pe care am convenit să ne armonizăm punctele de vedere şi chiar să lucrăm impreună la formularea unei poziții comune, cu atat mai mult cu cat avem interese comune, considerăm, şi Romania, şi Polonia, că subiectul privind libera circulație a persoanelor şi a lucrătorilor va trebui să fie un punct important pe agenda europeană. Şi Polonia, şi Romania avem cetățeni care locuiesc şi lucrează in Marea Britanie şi credem că, in cadrul acestor negocieri, va trebui să găsim soluțiile cele mai adaptate pentru ca aceștia să poată să-şi continue activitatea şi profesională şi să continue să-şi menţină drepturile pe care le au in momentul de faţă in Marea Britanie. Am discutat totodată de impactul bugetar, impactul asupra bugetului european a ieşirii Marii Britanii din UE şi soluțiile care se pot prefigura din acest punct de vedere. Suntem interesați, şi Polonia, şi Romania, ca bugetul european să rămană unul consistent şi să putem continua să finanțăm politici comunitare importante. Am discutat şi despre modalitățile de negociere şi pregătire a acestor negocieri. Sigur, negocierile nu vor putea incepe decat in momentul in care Marea Britanie va decide să notifice formal, oficial ieșirea din UE. Este importantă predictibilitatea pentru noi, să ştim care va fi acel moment şi cum se vor organiza lucrurile. Este important, sigur, ca Marea Britanie să aibă timp să se pregătească, dar, pe de altă parte, pentru noi, pentru Romania cel puţin, este important ca acest moment să nu fie prea indepărtat in timp, pentru că orice incertitudine care poate să fie legată de conținutul acestor negocieri poate să afecteze şi să aibă impact asupra evoluţiei economiei din UE şi, după cum ştiţi, in momentul de faţă, şi Polonia, şi Romania sunt două state membre cu creştere economică importantă, deci care contribuie la creşterea PIB european. Este important să menținem acest trend pozitiv al evoluţiei economice şi deci să eliminăm orice element de incertitudine care ar putea afecta evoluția economiei, inclusiv incertitudini legate de aceste negocieri. Am discutat şi despre viitorul UE. In mod clar, chiar dacă ieșirea Marii Britanii din UE va avea in conținutul negocierilor anumite teme foarte precise, care sunt legate de acest proces, cu siguranță UE nu va mai fi aceeași după ce Marea Britanie va ieşi din UE. Este, din punctul nostru de vedere, un moment de cotitură pentru UE. Suntem la caţiva ani de zile după o lărgire consistentă, o extindere consistentă a UE. Credem că trebuie să profităm de acest moment de cotitură şi să discutăm măsuri care pot fi luate şi pe termen scurt, şi pe termen lung, pentru a imbunătăți funcționarea UE şi pentru a face mai credibilă UE in ochii cetăţenilor. E foarte important să evităm forțe şi fenomene centrifuge europene, să rămanem uniți cei 27, şi aici suntem de acord şi Polonia, şi Romania că trebuie să găsim modalitățile de a discuta viitorul UE pornind in primul rand de la principiul că trebuie să rămanem uniţi şi să ne gandim la un viitor al UE care să se construiască in jurul punctelor comune, in jurul subiectelor care ne unesc, şi nu cele care ne despart. Deci continuitatea proiectului european este un element esențial şi, pe de altă parte, trebuie să avem o abordare care să fie mai mult decat in trecut legată de așteptările cetăţenilor privind UE. Trebuie să ne concentrăm pe modalitățile de lucru, de pregătire a deciziilor şi de aplicare a unor politici care să țină cont in primul rand de așteptările cetăţenilor europeni şi de decizii care să ducă la imbunătățirea condițiilor de viață din UE. Pacea este foarte importantă şi in mod clar UE este un factor de menținere a păcii şi de stabilitate, nu doar in UE, ci şi in restul lumii, dar, dincolo de aceasta, trebuie să construim şi instrumente care să ducă la prosperitate, la creșterea prosperității in UE şi care să ne permită să facem faţă provocărilor care stau in fața UE. Am discutat despre combaterea terorismului, despre migrație, sunt subiecte care nu vor putea fi ocolite in discuțiile privind viitorul UE. Şi aici, cum spuneam, credem că sunt măsuri care pot fi luate in perioada imediat următoare fără modificarea tratatelor europene, măsuri care să ducă atat o la imbunătățire a funcționării instituţiilor europene şi să aducă procesul decizional, instituţional european mai aproape de cetățenii europeni, dar şi măsuri care să ducă chiar la o regandire a unor politici comunitare, politici europene, care să ţină mai bine cont de realitățile actuale. Şi aici am concluzionat că şi Romania şi Polonia suntem interesați ca in viitor să existe in continuare o politică de coeziune, o politică agricolă comună, sunt două politici care acoperă o parte consistentă a bugetului european. Credem că trebuie să incepem să ne gandim de-acum in ce fel redefinim aceste politici pentru ca ele să răspundă mai bune realităților de astăzi şi din punct de vedere al nevoilor pe teren, de investiţii pe teren, dar şi din punct de vedere al utilizării mai eficiente a bugetului. Şi aici, aşa cum eu am mai spus-o, ne dorim ca Romania şi Polonia să fim mult mai proactivi in pregătirea unor idei noi, idei novatoare in privința evoluției acestor politici, a acestor instrumente europene, nu mai trebuie să fim doar receptori de idei şi de propuneri, ci să fim şi noi promotori de idei noi şi propuneri şi am convenit aici să lucrăm impreună, să venim cu o abordare generatoare de soluții pentru provocările care stau in fața noastră. Am discutat apoi despre Parteneriatul Estic. Şi pentru Romania şi pentru Polonia menținerea Parteneriatului Estic pe agenda europeană este un subiect important. Aici, sigur am abordat şi chestiunea legată de securitate, de politica de apărare, am mulțumit Poloniei pentru modul in care a pregătit ultimul summit al NATO, cand am putut aborda subiecte importante pentru flancul estic al UE şi pentru măsuri de descurajare in această parte a Europei. Am discutat in mod mai detaliat despre relațiile noastre cu Ucraina, cu Republica Moldova. Şi Romania, şi Polonia este interesată ca UE să mențină pe agendă cooperarea cu aceste ţări şi reformele să fie sprijinite in continuare. Sigur, in Ucraina, aplicarea şi ducerea la indeplinire a deciziilor luate la Minsk sunt importante. In ambele ţări este importantă menţinerea trendului privind reformele şi UE trebuie să susțină in continuare aceste reforme. Dar am inceput să discutăm şi cateva idei noi prin care am putea intări Parteneriatul Estic prin care am putea reincărca cu cateva teme noi de interes şi pentru UE, şi pentru aceste ţări, Parteneriatul Estic. Tot la acest subiect am salutat rezultatele vizitei recente pe care miniștrii de externe din Polonia şi din Romania au efectuat-o la Ankara, in Turcia, credem că este important să se mențină dialogul intre UE şi Turcia. Şi pentru noi evoluția din Turcia este foarte importantă, nu doar in perspectiva relației pe care Turcia o are cu UE, a rolului pe care Turcia il joacă in menţinerea securităţii şi stabilității la Marea Neagră, dar şi angajamentele pe care Turcia le-a luat legat de gestiunea migrației ilegale spre UE. Din această perspectivă sau şi din această perspectivă menţinerea relației cu Turcia este importantă. Am discutat apoi despre modul de lucru in continuare şi am convenit să constituim grupe de lucru pe temele pe care le-am abordat astăzi in discuţie, in aşa fel incat să ne putem armoniza pozițiile in discuțiile care or să aibă loc la nivel european sau chiar să putem formula poziții şi puncte de vedere comune pe unele subiecte pe care părerile noastre coincid. Şi vom pregăti astfel de grupe de lucru, cel puţin pe două mari subiecte, aşa cum am spus, pe negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE, pe reforma UE sau pe evoluția instituțională a UE. Sigur că ne dorim - şi Romania şi Polonia - ca aceste negocieri să fie conduse in mod coordonat, coerent, transparent, la nivel european. Şi aici Consiliul European trebuie să joace un rol foarte important, dar credem că este important să ne armonizăm pe cat posibil punctele de vedere in perspectiva acestor negocieri, pentru a reflecta mai bine așteptările pe care le avem de la aceste negocieri şi chiar soluții comune pentru finalizarea acestor negocieri. Vă mulţumesc. Beata Szydło: Mulţumesc foarte mult domnului premier pentru invitație şi pentru că putem să ne intalnim in această frumoasă regiune pe care am avut candva ocazia să o vizitez, să o cunosc. Este pentru mine o vizită care imi aduce multe amintiri, vă mulțumesc foarte mult domnule premier. Stimați domni, stimate doamne, aşa cum s-a menționat, in prima parte a intalnirii noastre s-a discutat despre ceea ce urmează să aibă loc in Europa, să se ia foarte multe decizii care vor influența viitorul UE, viitorul Europei şi al europenilor. Polonia şi Romania trebuie să fie foarte active in această discuţie. Avem propuneri de prezentat şi anumite schimbări care vor avea loc in UE. UE trebuie să țină cont de interesele europenilor, astfel incat ca UE să devină un loc sigur, in care cetățenii ei să se simtă siguri şi să se simtă gazde, ca acasă. Au avut loc evenimente deosebite, Brexit-ul este un efect al faptului că elitele europene s-au detașat de problemele europenilor obișnuiți şi aici vreau să menționez că colaborarea cu Marea Britanie trebuie să fie benefică pentru ambele părți după părăsirea de către Marea Britanie a UE şi aici trebuie să asigurăm interesele cetăţenilor UE, in special ale cetăţenilor polonezi şi romani. Pentru Polonia, Marea Britanie rămane un partener strategic, atat in privința problemelor economice, cat şi a politicii de apărare. Dorim ca relațiile Marii Britanii cu UE să rămană foarte bune, pe bază de reciprocitate. Iar această temă va fi preocuparea principală a politicienilor UE, pentru ca in următoarea perioadă să fie stabilit cadrul viitoarelor relații dintre noi şi e important ceea ce Marea Britanie va face in continuare. Aşa cum a spus şi domnul prim-ministru, am stabilit ca Romania şi Polonia să stabilească impreună propunerile pe care le vom face la Forumul UE. A doua temă s-a referit la reformele UE, pentru că intr-adevăr ieşirea Marii Britanii este o temă, dar importantă este munca pentru reforma UE, consecința Brexit-ului şi trebuie să ne punem intrebarea de ce cetățenii britanici au luat această decizie şi trebuie să facem totul ca in alte ţări ale UE să nu aibă loc astfel de fenomene. Responsabilitatea oamenilor politici este foarte importantă, in principal de prevenire, cand astfel de fenomene au loc. Cele 27 de state membre trebuie să formeze un organism stabil european, care se va dezvolta şi care va asigura securitatea cetăţenilor săi. Pentru acest lucru UE trebuie să fie reformată. Polonia dorește să se intărească rolul Parlamentului European, să fie cat mai clare şi transparente relațiile dintre diferite instituții europene, pentru a acționa mai bine in direcția așteptărilor manifestate de către cetățeni. Reformele şi schimbările trebuie să aibă loc. Vă aduc la cunoștință că in Polonia au inceput discuţiile privind schimbarea Tratatului European, este unul dintre elementele principale ale discuţiei care trebuie să aibă loc in UE, in toate ţările membre, pentru ca aceste reforme să ducă la transformarea UE intr-o instituție mai eficientă, mai sigură şi o dezvoltare echilibrată a tuturor statelor membre. Am stabilit de asemenea că vom inființa comisii de experți, care vor face propuneri in cadrul dezbaterilor viitoare. O altă temă pe care am discutat-o este Parteneriatul Estic şi suntem de acord că acesta trebuie dezvoltat. Polonia şi Romania trebuie să fie ambasadori ai ţărilor care sunt in Parteneriatul Estic, cele şase ţări. Importantă este situație din Ucraina, vom face eforturi ca in Parteneriatul Estic să aibă loc noi inițiative, vedem posibilitatea de dezvoltare a inițiativelor in domeniul infrastructurii, mai ales. Polonia şi Romania au foarte multe teme comune de prezentat in arena internaţională, in UE, şi dorim de asemenea să intărim colaborarea noastră bilaterală şi cred că astăzi vom lua decizii importante şi concrete privind comisiile comune de experți pentru stabilirea unor poziții comune in UE, astfel incat vom acționa real şi efectiv in UE. Vă mulţumesc incă o dată domnule prim ministru pentru primire. Reporter: Aş dori să vă intreb care sunt cele mai importante trei sau patru reforme care trebuie să aibă loc in UE şi cel puţin trei puncte in care Polonia şi Romania vor acționa impreună. Şi dacă Romania este, de asemenea, de acord cu schimbarea tratatului european? Intrebare pentru premierul Romaniei: dacă Romania dorește să colaboreze mai strans cu Grupul V4 şi să acționeze impreună cu acest grup? Şi dacă doamna premier polonez vede acest lucru posibil? Beata Szydło: Domnule redactor, Polonia se pregătește pentru summit-ul de la Bratislava, dar trebuie să ținem cont de faptul că e deschiderea discuțiilor privind viitorul UE. Noi dorim in primul rand să prezentăm chestiunile conform cărora nu putem să ne concentrăm doar asupra discuţiilor despre Brexit, doar asupra ieşirii Marii Britanii, ci trebuie să fie două dezbateri: prima, bineinţeles, părăsirea UE de către Mare Britanie şi a doua are ca temă in principal pentru britanici, ei fiind obligați să prezinte o cerere formală de ieşire din UE, dar in al doilea rand e vorba despre viitorul european. Cum va arăta UE, care reforme sunt absolut necesare şi prioritare? Polonia, aşa cum am menţionat, intenționează chiar să ducă discuția pană la modificarea tratatului european. Trebuie să analizăm acum situația şi să găsim instrumentele şi domeniile principale in care trebuie să aibă loc modificări. Considerăm că trebuie intărit rolul Parlamentului European şi rolul statelor naționale, trebuie din nou definit rolul instituţiilor europene şi al Comisiei Europene, in special, conform estimării noastre a devenit prea politică, mai mult politică decat rolul pe care il are desemnat in tratat. Dorim ca să fie susținute interesele tuturor statelor membre, in acest context s-a făcut propunerea pentru o armata comună europeană, frontiere comune, discuția este importantă şi la inceput, cu siguranţă la Bratislava se va iniția această discuţie şi Polonia, consider că se va pregăti foarte bine pentru acest summit. Şi unul dintre partenerii cu care vom discuta despre detalii şi amănunte va fi Romania, am stabilit acest lucru. Vom avea comisii de experţi şi, in cadrul lucrărilor acestora, se vor lua inițiative comune. De asemenea, aşa cum a menţionat domnul prim-ministru, pentru noi este foarte important ca ieșirea Marii Britanii din UE să nu ducă la demolarea sau distrugerea unor realizări pe care le-am avut impreună in politica de coeziune şi in cea agricolă comună. Nu putem permite ca bugetul pentru următoarea perspectivă să fie micșorat, astfel că teme pentru comisiile comune de lucru sunt foarte multe. Polonia consideră de asemenea ca in cadrul acestor discuţii despre schimbările din UE să se stabilească, să se definească din nou domenii comune de acțiune europene. O astfel de acțiune comună europeană politică este cea a profamiliei, cea demografică. Pregătim poziția comună a ţărilor noastre. In ceea ce priveşte colaborarea cu Grupul V4, Grupul Visegrad este deschis la diferite forme de colaborare. Suntem un cadru deschis şi putem colabora pentru a găsi soluții mai bune deschise şi, cu siguranță, dacă domnul prim-ministru işi va manifesta dorința, o astfel de intalnire va fi organizată. Dacian Cioloş: Din ceea ce a reieșit şi din discuţiile pe care le-am avut astăzi, sunt cateva subiecte pe care cu siguranță vom putea lucra impreună, pentru că sunt teme de interes comun. In ceea ce privește ieșirea Marii Britanii din UE, evident, şi pentru Romania Marea Britanie rămane un partener strategic, dincolo de această decizie a cetăţenilor britanici de a ieşi din UE, noi suntem interesați ca aceste negocieri de ieșire a Marii Britanii din UE să nu elimine, să nu scoată Marea Britanie din anumite proiecte de colaborare in interiorul UE, cum ar fi politica de securitate comună şi de apărare. Credem că trebuie găsite modalităţi pentru ca Marea Britanie să continue o relație stransă, privilegiată cu UE. Pe acest subiect suntem de acord că in perspectiva reflecțiilor care or să aibă loc la nivel european privind intărirea politicii europene de apărare şi securitate comună sunt discuții, după cum aţi văzut, chiar pentru constituirea unei armate comune europene. Credem că această reflecție, această analiză trebuie să meargă dincolo de apărare militară, să ne gandim cum putem lucra impreună mai eficient la nivel european, pentru a interveni pe subiecte mai largi legate de securitate, cum ar fi terorismul, cum ar fi apărarea impotriva unor dezastre naturale, capacitate/forţă de reacţie rapidă a UE chiar in interiorul UE in astfel de situaţii. Şi aici credem că şi un parteneriat cu Marea Britanie trebuie să fie clar definit. Pe de altă parte, tot legat de ieşirea Marii Britanii din UE, este evident că un subiect comun, de interes comun şi pentru Polonia, şi pentru Romania este modul in care se va defini aplicarea liberei circulații a persoanelor, mai ales. Sigur, cele patru libertăți europene, modul cum le definim in aceste negocieri cu Marea Britanie şi in ceea ce se va decide după ieșirea Marii Britanii din UE, dar evident libera circulație a persoanelor şi a lucrătorilor din UE in Marea Britanie este un subiect important in contextul discuțiilor şi al accesului Marii Britanii la piața comună europeană. Deci pe acest subiect am decis să lucrăm impreună şi să ne armonizăm punctele de vedere şi argumentele cu care vom veni in negocieri. Pe de altă parte, pe subiectul privind viitorul UE şi imbunătățirea modului de funcționare a UE, e un alt subiect pe care putem discuta şi am convenit să discutăm şi să venim cu propuneri comune. Considerăm că dincolo de ieșirea Marii Britanii din UE, aceasta va avea un impact clar asupra modului cum va fi gandit bugetul european. In bugetul european in momentul de faţă politica de coeziune şi politica agricolă comună reprezintă o parte importantă şi consistentă a acestui buget şi credem că trebuie să ne gandim la modalitatea in care să facem in aşa fel incat aceste politici comunitare să rămană, ele să fie definite pornind de la o mai bună analiză a realităților actuale din UE, să vedem cum combinăm diferite mecanisme de finanțare care să ducă la indeplinirea obiectivelor privind coeziunea regiunilor europene, să continuăm programele de investiţii ținand cont şi de realitatea că există in continuare decalaje de nivel de dezvoltare intre diferite regiuni europene, dar cu siguranță va trebui să fim mai inovativi in privința acestor mecanisme pentru a elimina birocrația acestor politici, pentru a face in aşa fel incat aceste politici să fie mai eficiente şi mai bine țintite spre obiective mai precis definite. Şi pe acest subiect am convenit să lucrăm impreună şi să venim cu propuneri, de ce nu chiar comune in discuţiile care or să aibă loc. Şi apoi cu siguranță bugetul european va fi regandit şi din această perspectivă a ieşirii Marii Britanii din UE. Considerăm că UE trebuie să continue să aibă un buget consistent pentru a finanța politici comunitare şi că va trebui impreună să găsim soluții pentru ca acest buget să rămană consistent, aici la fel avem cateva idei pe care o să le discutăm impreună. Aşa cum spunea şi Beata, există o analiză privind modul in care putem imbunătăți funcționarea instituţiilor europene, mai ales pentru ca acestea să ţină mai bine cont de așteptările cetăţenilor europeni, statele membre să găsească așteptările lor privind prioritățile europene mai bine reflectate in deciziile care se iau la nivel european. Noi considerăm că sunt unele lucruri care pot fi ameliorate chiar in cadrul tratatelor actuale şi o să venim cu cateva propuneri in acest sens, deci propuneri care să ducă la o mai bună, şi mai directă, şi mai democratică implicare a diferitelor actori naționali, inclusiv a parlamentelor naționale, in procesul de definire a priorităților europene atat multianuale, cat şi anuale. Este important să arătăm că suntem in măsură să construim aceste priorități nu doar prin discuții care să aibă loc la nivelul elitelor europene, ci implicand mai mult structuri democratice şi la nivel naţional. Deci noi credem că in primul rand sunt unele posibilități de ameliorare a funcționării instituţiilor europene şi a Comisiei in raport cu Consiliul, a Parlamentului European, a implicării cum am spus a parlamentelor naționale in acest proces. Deci sunt marje de manevră in limitele tratatului actual şi considerăm că pe termen scurt, pe termen mediu, trebuie să lucrăm in primul rand pe marjele pe care ni le lasă Tratatul in momentul de faţă. Cu siguranță in perspectiva următorilor ani va trebui să ne gandim apoi şi cum traducem anumite progrese ale funcționării instituțiilor europene şi ale unor politici comunitare şi in tratate, deci să ne gandim şi la modalitățile de a modifica aceste tratate, dar noi am prefera să ne concentrăm in perioada imediat următoare pe marjele pe care Tratatul ni le permite pentru a arăta că putem lua decizii de imbunătățire a modului de funcționare a UE chiar şi in aceste limite pe termen scurt şi pe termen mediu. Reporter: Mulţumim. Dacian Cioloş: Legat de participarea la consultări cu Grupul de la Vişegrad, am mai avut loc astfel de consultări şi cu siguranță o să aibă loc şi in continuare pe anumite subiecte de interes comun. Romania şi-a arătat disponibilitatea să participe la un astfel de dialog, pe de altă parte noi suntem interesați cum am spus de dialog şi cu alte state membre. Este foarte important să demonstrăm că prin aceste consultări nu contribuim la adancirea faliilor care există in momentul de faţă intre diferite grupuri de state membre din UE şi că folosim, dimpotrivă, aceste consultări pentru a identifica mai bine zonele de interes comun, punctele de interes comun şi pentru a face in aşa fel incat procesul decizional european, intre cele 28 şi in viitor 27 state membre să funcționeze cat mai bine. Deci pornind de la această abordare, evident că Romania este deschisă să continue colaborarea cu Grupul de la Vişegrad şi cu siguranţă cu atat mai mult cu cat sunt teme de interes comun pe care vom lucra impreună la diferite nivele de consultare. Reporter: Spuneaţi că trebuie găsită o soluţie viabilă in criza refugiaţilor. Ce va face Polonia concret in acest caz? Iar pentru domnul Cioloş: aşa cum ştim, summit-ul NATO de la Varşovia a stabilit ca in Romania să participe o forţă, un batalion multinațional, o brigadă multinațională, intre 1.000 şi 5.000 de militari din Bulgaria, Polonia, Cehia şi SUA, bineințeles şi Romania. Dacă aţi făcut paşi alături de omologul dvs. polonez in această direcție? Vă mulţumesc. Dacian Cioloş: Legat de summitul NATO de la Varşovia, după cum am spus suntem in continuare in contact strans cu Polonia pentru a duce la indeplinire deciziile care au fost luate acolo. Şi Polonia, ca ţară gazdă a acestui summit, este foarte interesată ca aceste decizii să fie puse in practică, şi Romania, ca ţară care a făcut propuneri care au fost acceptate, de principiu este intesată să le punem in aplicare. Aşa cum am mai spus deja, am stabilit in guvern ca Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării să urmărească un plan de măsuri şi un calendar de măsuri in perioada următoare pană la sfarşitul anului, in aşa fel incat acele decizii să fie materializate. Acest subiect a fost discutat şi in CSAT, există deci o astfel de agendă şi pe baza acestei agende ministrul apărării, ministrul de externe răman şi sunt in contact permanent cu ţările partenere pentru ca aceste decizii să se materializeze. Şi au inceput pregătirile atat din punct de vedere al infrastructurii necesare pentru găzduirea acestei brigade multinaționale, avem deja confirmări, inclusiv Polonia a confirmat menţinerea angajamentului pe care l-a luat pentru această prezenț. Am evocat şi acest subiect cu doamna prim-ministru, dar pot să vă spun că acest subiect este pe agenda permanentă a miniștrilor apărării şi miniștrilor de externe şi din Polonia, şi din Romania, care ştiu că sunt in contact permanent. V-am spus că miniștrii de externe au organizat impreună o vizită in Turcia şi pentru a discuta urmările deciziei summit-ului NATO de la Varşovia şi pentru a discuta alte aspecte de interes regional. Domnul ministru al apărării Motoc a fost şi el in Polonia şi a avut deja intalniri cu omologul polonez, a discutat, ştiu şi acum recent in Ucraina cu ocazia unui eveniment la care au participat acolo, deci din punctul acesta de vedere aş putea să spun că relațiile noastre de colaborare şi pe partea externă, şi pe partea de apărare militară, sunt chiar excelente intre Romania şi Polonia. Este un subiect care a fost şi pe agenda președinților Poloniei şi Romaniei, deci din punctul acesta de vedere lucrăm foarte bine. Beata Szydło: Polonia are punctul de vedere că in acest moment in Europa, UE, trebuie să aibă loc o discuţie privind viitorul UE. După ieşirea Marii Britanii, la fel ca şi inainte, trebuie să răspundem la intrebarea de ce a avut loc această ieşire? Elitele europene au subestimat tendințele centrifuge din UE. Una din aceste crize importante este criza migrației şi trebuie să răspundem la intrebarea: de ce a avut loc referendumul britanic şi de ce a avut succes? Dacă vom accepta fără să luăm măsuri, situația va continua. Este posibil ca aceste sentimente pesimiste privind funcționarea UE să se adancească şi vor crește voturile care pun la indoială viitorul comun al UE. Au dreptul ca cetățeni europeni să pună intrebări. Evenimentele care au avut loc in ultimele luni in Europa au născut ingrijorări şi neliniști. Aceasta este principala cerere la adresa clasei politice, să tragă concluzii din evenimentele care au avut loc şi mă refer in primul rand la criza migrației. Trebuie să găsim ceea ce pe noi ne unește, nu ceea ce ne desparte. Trebuie să avem inițiative şi să aibă loc acțiuni care vor găsi sprijin in toate ţările membre ale UE. Pană acum, politica de migraţie şi antiimigraţie de pană acum nu a avut efecte pozitive. Polonia stă pe poziția că această problemă trebuie să se rezolve acolo de unde a apărut. Polonia va crește sprijinul financiar pentru ajutorul umanitar şi vom avea şi alte inițiative in această direcție. Acordul dintre UE şi Turcia trebuie să funcționeze mai eficient şi trebuie monitorizată permanent această situație. Poziția ţărilor noastre este foarte asemănătoare. Ieri a avut loc o intalnire la Varșovia cu doamna Merkel şi Grupul Visegrad şi am avut intalniri atat bilaterale, cat şi in cadru general. Am militat in ambele pentru un compromis, pentru schimbarea politicii migrației, pentru a merge in direcția schimbării de optică, prin creșterea ajutorului umanitar in afara granițelor noastre şi nu vom mai fi de acord pentru mecanisme de alocare şi obligare a statelor membre de a primi cu forța, chiar şi fără consultări, indicații superioare. Această politică de migrație trebuie să fie schimbată. Va fi mai ușor dacă ținem cont de aceste lucruri pentru a găsi o poziție comună şi pentru a fi tuturor mai bine. UE, statele UE trebuie să răspundă la intrebarea dacă vor să găsească un compromis şi să discute despre problemele care nu permit reforma UE. Compromisul va invinge, sper şi cred, pentru că UE necesită intărirea acestor instituții, nu slăbirea lor. Sunt necesare in continuare reformele pentru viitorul UE şi al instituţiilor sale. Multumesc. Vizita premierului Dacian Cioloş şi a omologului său polonez Beata Szydło la Mănăstirea Voroneț Intalnire cu reprezentanţi ai comunității poloneze Declarații de presă ale premierului Dacian Cioloș [Check against delivery] Dacian Cioloş: Am avut, deci, partea a doua a vizitei, vizita la Mănăstirea Voroneţ, unde am avut şi un pranz de lucru cu doamna ministru şi cu delegaţia poloneză, şi am discutat cu precădere chestiuni legate de cooperarea bilaterală, care merge bine, schimburile comerciale sunt in creştere in ultimii ani, şi avem potenţial de dezvoltare incă şi mai mare. Am convenit să lucrăm impreună şi pe proiecte care să ne ajute să mergem din punct de vedere comercial cu exporturile spre zona asiatică şi eurasiatică. Atat Polonia, cat şi Romania au interes in această zonă şi, chiar cu fonduri europene, putem pregăti cateva proiecte in comun, şi am convenit să organizăm in perioada imediat următoare o reuniune a Comisiei mixte economice romano-poloneze. In rest, am discutat şi cu autorităţile locale legat de proiecte de infrastructură locală. Am confirmat faptul că Ministerul Transporturilor pregăteşte finalizarea şoselei ocolitoare a Sucevei, care mai are circa 15% din lungine să fie finalizată. Din păcate, un proiect care a fost dus pană la 85% apoi a fost intrerupt timp de trei-patru ani de zile. Avem resursele financiare să il finalizăm, şi Ministerul Transporturilor lucrează la organizarea licitaţiei, pentru ca pană la sfarşitul anului viitor acesta este obiectivul, să putem finaliza acest proiect. Am discutat şi cu autorităţile locale de aici şi cu prietenii polonezi anumite proiecte de infrastructură care să inceapă să construiască şi să consolideze axa Nord-Sud Europeană. Pană acum s-a investit mult şi sunt proiecte europene pentru legătura europeană Est-Vest. Pe proiectele frontaliere sunt ceva mijloace financiare pentru a incepe să construim interconectări şi la nivel de transport rutier şi de transport energetic intre Romania, Ucraina şi, apoi, Polonia. Impreună cu Polonia vom milita pentru ca in anii următori să putem obţine fonduri europene şi pentru a concentra resurse pe această axă Nord-Sud, care să nu ocolească nici ţările vecine Uniunii Europene - Ucraina şi, evident, Republica Moldova. Aș vrea să vă mai spun cateva cuvinte legat de situația din Italia. E un subiect care ne preocupă de cateva zile, pentru că, din păcate, după cum ați văzut, există și victime romanești, există o comunitate romanească in acea zonă afectată de cutremur. Am avut deja contacte cu autoritățile italiene și le-am propus chiar sprijin logistic de intervenție in caz de nevoie. Ministerul de Interne și Inspectoratul pentru Situații de Urgență este gata să dea o mană de ajutor, dacă e nevoie. Deocamdată, autoritățile italiene au spus că nu este cazul, dar suntem pe poziție, in caz de nevoie să putem da o mană de ajutor. Dincolo de aceasta, Ministerul de Externe a mobilizat două echipe consulare de urgență, care acționează deja pe teren pentru a-i sprijini pe romanii care sunt acolo sau rude ale celor care au fost afectați de cutremur, impreună cu reprezentanții ambasadei noastre, sunt pe teren. I-am cerut doamnei ministru Maria Ligor, luni, să meargă pe teren să vadă cum stau lucrurile și, apoi, să vină să ne facă o informare in guvern, miercuri. Luni vom discuta deja in guvern, pentru că am solicitat Ministerului de Externe și Ministerului Muncii să vină cu o analiză a posibilităților de sprijin financiar pe care il putem acorda cetățenilor romani care lucrează acolo și care au fost afectați sau rudelor celor care s-au deplasat acolo să vadă cum stau lucrurile. Avem deja mijloacele pregătite pentru repatrierea celor care au decedat acolo, in caz de nevoie, Ministerul de Externe a anunțat deja acest lucru. Și vom veni, așa cum am spus, și cu măsuri de sprijin pentru cei care sunt acolo spitalizați, care doresc să se repatrieze sau care au avut pierderi materiale și pentru care ne gandim la un ajutor tranzitoriu, pană cand iși vor clarifica situația. Deci, este un subiect care ne preocupă și rămane in atenția noastră pentru perioada imediat următoare, vom vedea și cum evoluează lucrurile. Reporter: Romanii din Italia vă așteaptă chiar acolo pe dumneavoastră. Veți convoca vreo ședință de guvern de urgență privind această situație? Dacian Cioloș: Avem deja convocată o ședință de guvern in afara programului normal pentru luni, cand vom discuta și acest subiect, și, apoi, sigur, miercuri avem ședință de guvern. Deci, avem cadru, să spun așa, instituțional pentru a putea lua decizii imediat ce vom avea date precise. Deci, luni deja vom avea o informare din partea Ministerului de Externe și Ministerului Muncii legat de instrumentele pe care le avem la dispoziție. Am cerut și o informare la zi a situației de acolo, de pe teren. După cum știți, procesul de salvare incă nu este finalizat. Imediat ce vom avea toate datele clarificate, finalizate, vom lua și decizii. O să văd și in ce măsură prezența mea acolo va fi utilă. I-am transmis premierului Renzi, sigur, condoleanțe pentru pierderile avute. Suntem in contact şi cu guvernul italian. Pană cand voi decide dacă este util să merg şi eu acolo, doamna ministru Ligor va fi deja acolo luni şi, cum am spus, rămanem in contact şi cu autorităţile italiene şi cu comunitatea romanească de acolo. Important este să putem noi lua deciziile aici care să ii ajute pe cei de acolo. Reporter: Ce se va intampla in Romania in eventualitatea unui dezastru similar? Dacian Cioloş: Păi, in Romania, Doamne fereşte, să spun! Sper să nu fim in aceasta situaţie, dar, după cum probabil aţi observat, după cazul Colectiv, cand au fost identificate anumite disfuncţionalităţi in modul de acţiune in astfel de situații de urgenţă, au fost deja luate şi măsuri legislative, şi măsuri de ordin organizațional, care să amelioreze funcționarea instituțiilor noastre in caz de intervenţie. Aici este vorba de intervenţie. Sigur, avem alte probleme care trenează de ani de zile, legate de consolidarea unor clădiri. Sunt lucruri pe care guvernul, in limitele pe care le are la dispoziţie, le face, insă aici avem nevoie şi de participarea autorităţilor locale, a primăriei. Sunt foarte mulţi oameni, mai ales proprietari privaţi, care sunt reticenţi in a accepta eliberarea temporară a clădirilor, pentru ca ele să fie consolidate. Ne gandim inclusiv la proiecte legislative care să ne permită să facem lucrul acesta. Mulţumesc. Reporter: Ce inseamnă interesul dumneavoastră pentru exporturi in Asia? Am inţeles, zilele trecute au fost şi din Kuweit, şi din Qatar, inclusiv in Suceava au fost exporturi de oi, un proiect pe Suceava. Dacian Cioloş: Da, există un potențial important acolo, de-asta am fost şi in vizită in Vietnam, in Mongolia. Ințeleg că urmează un membru al Guvernului din Coreea de Sud să vină in vizită aici, pentru că sunt interesați. Uniunea Europeană are acorduri comerciale sau negociază acorduri comerciale de liber schimb cu multe din aceste ţări asiatice care au un potenţial important de creştere conomică, deci şi de consum. Romania are anumite relaţii tradiţionale care facilitează acum contactele comerciale. Pe sectorul agroalimentar există cerere. După cum ştiţi, deja de caţiva ani de zile Romania este exportator net de cereale. Există cerere şi de carne de vită, de carne de oaie. Am discutat şi cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean aici, impreună cu Ministerul Agriculturii incercăm să organizăm un lanţ al producţiei şi procesării de carne de oaie care apoi să fie exportată. Există cerere, cum v-am spus, in ţări din zona Golfului, chiar şi in Europa de Sud cred că va exista potenţial de export. I-am spus domnului preşedinte că va avea tot sprijinul din partea Ministerului Agriculturii, a Guvernului, dar e foarte important ca aici producătorii şi procesatorii, cei din sectorul abatorizării să fie foarte bine organizaţi, pentru că problema nu e să incepi să exporţi, problema e să asiguri continuitatea și să dovedești seriozitate din acest punct de vedere. Piețele se pot caștiga ușor, dar se pot pierde la fel de ușor dacă nu există seriozitate. Insă cred că există, in momentul de față, premizele pentru ca in sectorul cărnii de oaie să putem să dezvoltăm această filieră și am sugerat să ne gandim și la sectorul lactatelor, unde zona aceasta a Dornelor, Bucovina, are un potențial important, nu numai de producție, dar și de consum, pentru că, după cum vedeți, există o cerere pentru turism rural foarte importantă și asta inseamnă și un consum local. Și asta poate să ajute o zonă cum este Bucovina, zona Dornelor, să iși creeze un brand care să fie valorificat apoi și la export. Reporter: Deci, puteți confirma că există fonduri pentru șoseaua de centură a Sucevei și că există premiza pentru sfarșitul anului 2016! Dacian Cioloș: Da, sigur. Pentru șoseaua de centură este deja, cum v-am spus, bugetul este asigurat. Ministerul Transporturilor lucrează și chiar am prezentat un calendar al autorităților locale aici, lucrează pentru a putea finaliza partea de licitație, de acordare a lucrării și in calendarul actual, undeva pană la sfarșitul anului viitor, lucrarea ar urma să fie finalizată. Este prinsă in Master Plan și șoseaua cu patru benzi care pleacă de aici, din nord, pană spre București, unde, la fel, avem intenția să incepem lucrările anul viitor. Reporter: Autostradă, mai incolo. Reporter: La ce proiect comun vă refereaţi Romania-Polonia pe infrastructură rutieră? Dacian Cioloș: Păi, pe infrastructură există, in primul rand, posibilitatea cu finanțări pentru proiecte transfrontaliere cu Ucraina și, la fel, Polonia, in relații foarte stranse cu Ucraina, lucrează pe partea lor. Deci, pot să fie văzute ca și capete, ca și bucăți dintr-un astfel de proiect, dar este foarte important să incepem, cu resursele pe care le avem acum la dispoziție, și odată incepute aceste proiecte putem mai ușor să susținem impreună, și ăsta este obiectivul nostru, ca aceste proiecte să fie recunoscute ca prioritare la nivel european, pentru a consolida această axă de transport Nord-Sud. Reporter: Deci este vorba despre o autostradă intre Polonia și Romania? Dacian Cioloș: O să vedem. Deocamdată, chiar și la nivel de drum național refăcut și consolidat este bine să existe și apoi o să vedem dacă va fi vorba de autostradă. Deocamdată este important să asigurăm conectarea ca și la acest nivel de șosea. Reporter: Ce se va intampla cu opera Cumințenia Pămantului? Dacian Cioloș: Păi, ce să se intample? Continuă colectările, procesul de subscriție publică incă nu este finalizat și vom intensifica activitatea, avem cateva acțiuni prevăzute pentru perioada imediat următoare. După cum probabil știți, există un secretar de stat la Ministerul Culturii care se ocupă doar de acest domeniu și care are in spate un calendar de acțiune. *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Dacian Cioloş se va afla maine, 27 august, in județul Suceava, cu ocazia vizitei de lucru pe care omologul său polonez, doamna Beata Szydło, o efectuează in Romania. Din delegația care il va insoți la Suceava pe premierul Dacian Cioloș fac parte șeful Cancelariei Prim-ministrului, Dragoș Tudorache, și secretarul de stat pentru afaceri europene in Cancelaria Prim-ministrului, Cristian Bădescu. Cei doi premieri vor aborda aspecte legate de dezvoltarea relațiilor bilaterale, in contextul Parteneriatul Strategic existent intre cele două ţări. De asemenea, vor avea un schimb de vederi cu privire la principalele teme de actualitate ale agendei europene: viitorul Europei in contextul votului in favoarea Brexit, bugetul UE şi procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual la jumătatea perioadei, cooperarea in domeniul securității și interesul ambelor țări pentru consolidarea relaţiei transatlantice, evoluțiile din vecinătatea estică a Uniunii. La finalul intrevederii, vor avea loc declarații de presă ale celor doi prim-miniștri. De asemenea, cei doi oficiali se vor deplasa la Solonețul Nou, comuna Cacica, unde se vor intalni cu reprezentanți ai comunității poloneze din Romania, vor avea un dejun de lucru și vor vizita Mănăstirea Voroneț. PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOŞ LA SUCEAVA Sambătă, 27 august 2016 11.45 Sosirea prim-ministrului Republicii Polone, doamna Beata Szydło Locație: Hotel Best Western Gura Humorului 12.00 Convorbiri in plenul celor două delegaţii (Oportunități foto/video oficiali) 13.45 Declarații comune de presă Locație: Best Western Hotel, sala Tisa 14.30 Dejun de lucru 15.40 Vizitarea Mănăstirii Voroneț (Presa va avea acces doar in exteriorul bisericii) 16.55 Intalnire cu reprezentanţi ai comunității poloneze Locație: Dom Polski (Casa Polonă) din Solonețul Nou, com. Cacica - (Acces presa)