Galerie foto Realizator: Bună ziua şi bun găsit tuturor! Rezultatele referedumului din Marea Britanie, care au trimis o undă de şoc in intreaga Uniune Europeană, ne privesc pe noi ca ţară, pentru că Uniunea Europeană inseamnă piaţă liberă şi inseamnă, de asemenea, liberă circulaţie a forţei de muncă. Ce efecte vor interveni? Cum se pregăteşte Romania? Discutăm in ediţia specială de astăzi. Invitat in studio, ii spun bun venit primului-ministru, domnul Dacian Cioloş. Bună ziua! Dacian Cioloş: Bună ziua şi bine v-am găsit! Realizator: Vă mulţumim, in numele ascultătorilor Radio Romania Actualităţi. Discutăm insă, in această ediţie, şi despre sistemul de pensii şi efectele introducerii pensiilor speciale, dar şi despre suferinţele pe care le provoacă birocrația in Romania. Emisiunea este transmisă in format video şi pe site-urile noastre romania-actualitati.ro şi politicaromaneasca.ro Domnule prim-ministru, imediat după votul acesta pro Brexit, cele şase ţări fondatoare ale UE s-a intalnit şi au lansat un mesaj comun: să fie incepute negocierile cat mai repede pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. S-au consultat, in primă instanţă, numai membrii fondatori. In Ungaria avem alt tip de reacţie, premierul Orban spune că jocul in Europa se schimbă; primul-ministru al Cehiei invită Bruxelles-ul să fie mai flexibil şi mai puţin birocratic; domnul Tsipras, in Grecia, dă vina, ca de obicei, pe austeritate. Cum va arăta Uniunea Europeană după acest referendum? Dacian Cioloş: Cu siguranţă, Uniunea Europeană va arăta altfel, pentru că are nevoie să evolueze, şi asta - eu am mai spus-o săptămanile trecute - indiferent de rezultatul acestui referendum. O astfel de dezbatere privind modul in care Uniunea Europeană trebuie să evolueze ar fi fost necesară. Din punctul meu de vedere, după extinderea de la 15 la 28 de state membre, Uniunea Europeană ar fi avut nevoie de o astfel de dezbtere, pentru că e clar, din punct de vedere instituţional, nu poate să funcţioneze o structură cu 15 state in acelaşi fel cu o structură cu 28 de state membre. Din păcate, crizele succesive - criza financiară economică, problemele din Grecia, apoi migraţia, alegerile in diferite state membre importante - au tot amanat această dezbatere. Acum, suntem in faţa acestui proces pe care nu numai că nu o să-l mai putem ocoli, dar nu mai trebuie să fie ocolit. Deci, rezultatul acestui referendum, faptul că acest referendum a avut loc - incă o dată, dincolo de rezultatele lui - faptul că acest referendum a avut loc arată că avem nevoie de această dezbatere, pe de o parte, să vedem cum putem ameliora funcţionarea UE cu 28, sau, acum, cu 27 de state membre, pentru a reduce birocraţia, pentru a eficientiza procesul de decizii, pentru a clarifica şi mai mult ce inseamnă suveranitatea statelor membre, care parte din suveranitate este delegată instituţiilor europene şi in ce fel instituţiile europene folosesc această suveranitate delegată de către statele membre; şi, pe de altă parte, ce măsuri luăm pentru ca deciziile europene să fie mai apropiate de aşteptările şi de interesele cetăţenilor. Realizator: Vedeţi o construcţie europeană mai solidă acum, după această dezbatere in interiorul Uniunii? Dacian Cioloş: In primul rand, pornesc de la ideea că nu putem trăi mai bine in afara UE. Eu am convingerea asta şi cred că şi britanicii se vor convinge foarte repede de acest lucru. Intr-o lume globalizată, intr-o lume multipolară, care se rearanjează, se reorganizează, cu cat eşti mai singur, cu atat eşti mai slab. Deci asta este clar. Pe de altă parte, nu putem să tot mergem inainte cu construcţia europeană fără să clarificăm anumite lucruri şi, mai ales, nu putem lua decizii privind evoluţia UE doar in conclavuri, la nivel de leadership, fără să ascultăm mai bine şi mai mult care sunt problemele nerezolvate, care răman pe drum nerezolvate, ale cetăţenilor şi pe care nu le putem da deoparte. Acest lucru eu l-am simţit şi cand am fost comisar european, cand am avut de reformat politica agricolă comună, cand multe lume spunea că este prea complexă, prea birocratică şi că trebuie să abandonăm o politică agricolă comună. Dar, foarte repede, am ajuns la concluzia - cu toţii, nu doar eu, şi agricultorii, şi ceilalţi - că, atata timp cat avem o piaţă comună, este greu să nu avem şi reguli comune, doar că acele reguli trebuie să fie mai clare şi mai simple. Cred că, intr-un anumit fel, aceste idei şi principii se pot extrapola şi la alte politici comunitare, iar ceea ce se intamplă in momentul de faţă cu siguranţă va crea această oportunitate. Realizator: Ce poate să insemne, in aceste condiţii, dezbaterea asupra rolului Romaniei in Uniunea Europeană? Dacian Cioloş: Poate să insemne foarte mult pentru că noi. După ce am aderat la Uniunea Europeană, nu prea am mai avut un cap, o direcţie foarte clară, şi cu atat mai puţin o direcţie legată de statutul de membru al UE. Am trăit multă vreme cu sentimentul acesta al periferiei UE, al faptului că nu suntem luaţi in seamă. Dar, ca să fii luat in seamă la nivel european, trebuie să ştii ce vrei, in primul rand. Și cred că, intr-un fel sau altul - incă o dată, cu sau fără acest Brexit - Romania avea nevoie şi are nevoie de a-şi defini in primul rand priorităţile interne, dincolo de cicluri electorale şi dincolo de ideologia unui partid sau altul, să ne fixăm nişte obiective, nişte priorităti pentru Romania. Iar, in condiţiile in care Romania este parte a UE, este clar că aceste priorităţi trebuie apoi extrapolate la nivel european şi văzut in ce fel Romania se poate regăsi, cu priorităţile şi obiectivele sale, in aceste structuri europene. Ei, acum, cu atat mai mult cu cat se vor pune astfel de intrebări şi se vor pune cărţile pe masă şi la nivel european, cu atat mai mult avem nevoie de acest lucru. Realizator: Dar, cat timp poate să ia dezbaterea aceasta asupra, spre exemplu, cat de mult din suveranitate delegăm Bruxelles-ului? Dvs. aţi vorbit despre acest aspect ca unul dintre cele esenţiale pentru viitor. Dacian Cioloş: Eu cred că, in primul rand, discuţia in perioada imediat următoare se va concentra asupra modului in care Bruxelles utilizează eficient suveranitatea deja delegată de către statele membre, pentru că multă lume contestă - şi pe bună dreptate - că această suveranitate s-a transformat in mai multă birocraţie, iar cetăţenii vor să vadă mai multă eficienţă la nivelul instituţiilor europene şi eu cred că este marjă de ameliorare, din acest punct de vedere. Realizator: Cu toate acestea, tabloul pe care l-am zugrăvit la inceput părea cumva centrifug mai degrabă decat centripet, cu premierul Ungariei spunand un lucru, premierul Cehiei cerand şi el altceva şi nucleul iniţial al UE reunindu-se in avanpremiera Consiliului European de maine. Există riscul unei Europe sau posibilitatea unei Europe cu mai multe viteze? Dacian Cioloş: Faptul că sunt mai multe grupuri de state membre care se consultă, ca să pregătească reuniunile formale decizionale, nu inseamnă neapărat un proces centrifug. Pur şi simplu 27, 28, 27 de state membre, ca să ajungă la un acord - pentru că, mai ales la nivelul şefilor de stat şi de guvern in Consiliul European, deciziile se iau prin consens - trebuie să ajungem la un punct de vedere, la un numitor comun al tuturor statelor membre, or un astfel de proces decizional presupune o pregătire. Deci, in faptul că există consultări intre diferite grupuri de state membre, atata timp cat acest proces nu este unul secret, ci este unul transparent, eu nu văd o problemă şi asta nu inseamnă neapărat că Europa va funcţiona cu mai multe viteze. Pentru că aceste grupuri pot să fie modulabile: astăzi se intalnesc cele şase state membre, pe de o parte, eu ştiu, alte state membre in Europa de Est, in Europa de Sud, de Nord ş.a.m.d. In funcţie de subiect, aceste grupuri pot să evolueze. Pe de altă parte, asta arată cată nevoie de dezbatere şi de consultare avem, inainte de a impune sau de a avea tendinţa să impunem anumite decizii. Şi aici trebuie să invăţăm. Nu am trăit, nimeni nu a trăit experienţa aceasta a UE, deci o invăţăm pe parcurs. UE are, pe de o parte, nevoie de decizii rapide imediate, cum era cazul in perioada problemelor cu migraţia. Pe de altă parte, pentru a putea lua decizii, are nevoie de consultări. Deci, orice forme de ameliorare, de armonizare a punctelor de vedere, incă o dată, atata timp cat ele sunt transparente, sunt utile. Realizator: Dar va fi oare un prim test asupra felului in care poate să funcţioneze UE cu 27 de membri, răspunsul unitar dat Marii Britanii in chestiunea Brexit? Dacian Cioloş: Da, cred că este esenţial să existe un răspuns unitar şi pentru a avea claritate vizavi de procesul care urmează, pentru că tratatul european este destul de vag (...;) legat de acest proces de ieşire a unui stat membru din UE. Acel faimos articol 50 din Tratatul de la Lisabona dă foarte puţine elemente, deci in perioada imediat următoare Comisia Europeană va trebui să detalieze acest proces pe baza unui mandat dat de Consiliul European, adică de şefii de stat şi de guvern. Şi primul aspect, inainte de a incepe să discutăm despre aceste lucruri: trebuie să fie foarte clar, la nivelul celor 27 de state membre, ce vor in relaţia dintre UE şi Regatul Unit. Insă, mai inainte de asta, insuşi Regatul Unit trebuie să formalizeze rezultatul acestui referendum. Pentru că, in momentul in care Regatul Unit trimite formal UE solicitarea de ieşire din UE, abia din acel moment incepe formal procesul de ieşire, care va dura minimum doi ani de zile, perioadă in care toate drepturile şi obligaţiile care derivă din regulamentele europene se aplică şi Regatului Unit. Și, in consecinţă - aici vreau să mai repet ceea ce am spus şi săptămana trecută - cetăţenii romani care locuiesc şi muncesc in Regatul Unit, cel puţin in următorii doi ani, nu vor avea de suferit sau de integrat anumite schimbări. Realizator: Cu toate acestea, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, vedeţi, a fost o intreagă discuţie fie şi asupra felului in care Marea Britanie va notifica in Consiliul European cererea de retragere. Erau unii care spuneau că este suficientă şi o simplă declaraţie din partea prim-ministrului, alţii spun că trebuie o hartie, ceva, o decizie formală, după decizia Parlamentului. Este un tumult, este o experienţă care nu a mai existat şi despre care nimeni nu ştie cum se va petrece totuşi, dar ne intreabă un ascultător: in acest context de multe necunoscute, poate Romania transforma in oportunitate situaţia asta creată de Brexit? Dacian Cioloş: Cu siguranţă. Momente de criză, cum este acesta, sunt şi momente de noi oportunităţi. Deci, in astfel de momente este important să poţi să iei decizii foarte clare, ferme şi de asta intalnirea pe care am avut-o la sfarşitul săptămanii trecute la preşedinţie cu liderii partidelor politice mi s-a părut semnificativă, pentru că această intalnire poate să fie premisa unui nou proiect de ţară chiar in an electoral fiind sau oricum a unor principii, valori şi măsuri pe care să ne punem de acord preşedintele ţării, guvernul actual, partidele politice care vor urma să participe la alegeri şi să guverneze imediat după alegeri, tocmai pentru a transforma acest moment in oportunitate. Şi sunt mai multe oportunităţi. Sunt oportunităţi economice pentru Romania. Economia Romaniei se poartă relativ bine in momentul de faţă prin faptul că avem o creştere economică relativ consistentă comparativ cu alte state membre ale UE, faptul că avem o datorie publică printre cele mai scăzute din UE, avem o datorie privată care este in scădere, pe o tendinţă de scădere in ultima perioadă, există un interes din partea investitorilor de a continua să investească in Romania şi acest interes ar putea creşte acum, odată cu ieşirea Marii Britanii din UE, şi datorită unor facilităţi fiscale şi de investiţii care există in Romania, dar este important să consolidăm această imagine pozitivă, din punctul meu de vedere, printr-un bun control al bugetului, deci să dăm clar sentimentul că ţinem in mană bugetul public şi că in felul acesta ţinem in mană şi potențialul de dezvoltare economică. Vor trebui luate măsuri in perioada imediat următoare pentru ca această creştere economică să nu mai fie atat bazată pe consum, să o mutăm spre producţie, dar asta presupune investiţii, atat ameliorarea investiţiilor publice, dar şi stimularea investiţiilor private. Trebuie luate măsuri pentru a consoida şi capitalul romanesc, pentru că o dezvoltare durabilă a economiei şi a creşterii economice nu se poate baza doar pe investiţii străine - şi aici clar avem nevoie de măsuri care să consolideze şi prezenţa capitalului romanesc pe piaţă mai consistent. Deci toate aceste lucruri inseamnă oportunităţi economice. Există şi oportunităţi politice şi geostrategice, să spun, pentru că in acest fel, de regandire al funcţionării UE, Romania, care de multe ori şi inainte, dar mai ales după aderare, s-a tot plans că punctele de vedere pe care le are nu sunt suficient integrate şi ascultate la Bruxelles, acum vom avea oportunitatea, dacă avem un proiect de ţară, dacă ştim ce vrem acasă să putem să susţinem aceste puncte de vedere şi la Bruxelles, cu atat mai mult cu cat Romania va asigura Preşedinţia UE in 2019 şi, aproape sigur, incă in momentul in care Romania va asigura preşedinţia tot acest proces de ieşire al Marii Britanii şi de consecinţe instituţionale a ieşirii Marii Britanii din UE nu va fi finalizat şi, deci, Romania va putea juca şi un rol formal instituţional in redefenirea UE. Realizator: Aceste aspecte legate de impactul economic al Brexitului asupra economiei romaneşti, dvs spuneţi, aveţi in vedere mai multe măsuri pe plan intern. Pe de altă parte, Marea Britanie era a cincea destinaţie de export pentru Romania, pentru produsele romaneşti. Multă lume se intreabă: ce se va intampla, vor fi taxe vamale, ce se va intampla cu aceste exporturi? Dacian Cioloş: Acest lucru il vom şti abia după ce aceşti doi ani de discuţii şi negocieri se vor fi finalizat şi problema aceasta se va pune mai acut pentru alte state membre. Pentru Romania, Marea Britanie nu este in momentul de faţă unul din partenerii consistenţi economic. Importurile şi exporturile romaneşti spre Marea Britanie şi invers nu au o pondere foarte mare in exporturile romaneşti sau in importuri. Nu avem investiţii de capital britanic, să zicem, in sistemul bancar din Romania. Deci, pe termen scurt, impactul economic al acestui proces este gestionabil. Pe termen mediu şi pe termen lung va depinde cum se va negocia această ieşire a Marii Britanii din UE şi eu sunt convins că, indiferent cum se va derula acest proces, şi Marea Britanie va avea interesul să rămană conectată intr-un fel sau altul la piaţa comună, pentru că oricat de puternică ar fi Marea Britanie, nu văd cum ar putea să-şi menţină trendul de dezvoltare economică fără o conectare la piaţa comună, care este una din cele mai mari din lume şi la fel şi UE şi multe state membre din UE vor fi interesate să se găsească forme de continuare a cooperării economice şi comerciale cu Marea Britanie. Realizator: Am văzut că aţi insistat asupra faptului că trebuie să ţineţi in mană bugetul public. Eu v-aş intreba acum ce faceţi cu bugetul de pensii? Au fost votate noi pensii speciale pentru aleşii locali. Aveţi un calcul asupra impactului? Ministrul Muncii deja s-a pronunţat impotriva acestui proiect. Aveţi un calcul asupra impactului in bugetul de pensii a acestei legi? Dacian Cioloş: Da. Problema acestor pensii speciale este faptul că, in primul rand, ele nu respectă principiul contributivității. Adică, pensii speciale inseamnă că dai ca şi pensie mai mult decat categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii. Deci cineva trebuie să suporte acest surplus. A fost şi motivul pentru care noi am şi contestat la Curtea Constituţională. Unul din motivele pentru care.... Realizator: Cand aţi contestat la CC? Dacian Cioloş: L-am contestat atunci, imediat după ce parlamentul luase această decizie. Au fost făcute anumite modificări, dar care n-au integrat elementele contestate la CC şi acceptate de CC şi, de aceea am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituţională. Chiar astăzi am semnat acest document, pentru că in continuare din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele continuă, aşa cum este prevăzută legea acum, să aibă impact asupra bugetului de stat, pentru că şi bugetele locale, in mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat şi, pe de altă parte, cum spuneam, nu se respectă principiul contributivităţii. Legea aceasta ar urma să se aplice retroactiv. Deci am cerut din nou Curţii Constituţionale să clarifice dacă aceste elemente care in continuare sunt menţinute in lege sunt constituţionale. Dincolo de aceasta, ideea de pensii speciale, dacă avem multe astfel de categorii care acumulează pensii speciale, ele riscă să afecteze insăşi consolidarea ideii de pensii şi a sistemului de pensii din Romania. Deci Guvernul consideră că a merge in continuare pe această idee de pensii speciale riscă să afecteze pe termen mediu şi pe termen lung sistemul de pensii din Romania şi sustenabilitatea sa. Pe de altă parte, vreau să fie foarte clar, Guvernul acesta, in acest mandat, nu are intenţia să propună reforme ale sistemului de pensii sau să taie pensiile, aşa cum am mai auzit, şi nici nu există pericolul de a nu plăti pensiile aşa cum sunt ele in momentul de faţă. Sistemul de pensii publice este in aşa fel construit incat, atunci cand prin colectarea fondurilor asigurărilor la sistemul de pensii există probleme, bugetul de stat completează necesarul pentru ca pensiile să poată să fie plătite la timp. Deci toate aceste mesaje pe care unii le transmit şi, am văzut, unele media le transmit, că Guvernul nu o să mai plătească pensiile sau o să fie tăiate pensiile sunt doar petarde pe care eu le consider, nu ştiu, cu interes electoral sau cu obiectivul de a destabiliza şi de a crea ingrijorare in randul pensionarilor. Eu am spus-o foarte clar de la inceputul mandatului acestui Guvern: nu ne vom atinge de sistemul de pensii, nu cred că un guvern independent, intr-un an electoral, trebuie să pună in discuţie sistemul de pensii, insă vrem să luăm măsurile necesare pentru ca acest sistem de pensii să fie credibil şi să putem să-l menţinem, să nu-l aruncăm in aer, prin decizii care riscă să-l destabilizeze. Va fi nevoie probabil şi de o dezbatere vizavi de modul cum integrăm aceste sisteme specifice, speciale de finanţare a pensiilor cu sistemul general de pensii, dar cred că acest lucru poate să-l facă un guvern care să aibă legitimitatea politică in urma alegerilor şi nu un guvern cum este cel pe care il conduc. Realizator: Aşadar, Guvernul a contestat, astăzi, la Curtea Constituţională legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali, de la primari la preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Aţi trimis această contestaţie la Curtea Constituţională şi, in acelaşi timp, aţi spus că pensiile aflate in plată acum nu vor suferi deloc. Aş vrea să revenim, domnule prim-ministru... Dacian Cioloş: M-aţi intrebat de impactul acestor pensii ale aleşilor locali. După calculele noastre, sunt in jur de 400 de milioane de lei pe an - impactul asupra bugetului, deci aproape o jumătate de miliard de lei, dacă legea se aplică aşa cum ea a fost votată de Parlament. Realizator: Aş reveni, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, la cateva aspecte practice legate de Brexit, pentru că spuneaţi mai devreme, in deschiderea acestei emisiuni, că cetăţenii romani care sunt stabiliţi in Marea Britanie cel puţin pentru doi ani de zile nu vor avea de suferit in ceea ce priveşte drepturile lor. Acum sunt păreri diferite in Marea Britanie, spre exemplu cel mai proeminent lider al campaniei Brexit, fostul primar al Londrei Boris Johnson, spunea intr-un editorial astăzi că cetăţenii europeni care trăiesc in Marea Britanie vor avea drepturile pe deplin protejate... Dacian Cioloş: La Londra, spunea dansul. Realizator: La Londra, spunea, (...;) promisiunile nu strică niciodată. Pe de altă parte, o profesoară de drept de la o universitate londoneză şi expert in drept comunitar, citată de site-ul Euractiv, spunea că nu există garanţii ferme pentru drepturile dobandite de cetăţenii europeni stabiliţi in Regatul Unit şi nici pentru cetăţenii britanici stabiliţi in Europa. Cine va negocia pentru cetăţenii romani stabiliţi in Marea Britanie? Dacian Cioloş: Eu vreau să fiu foarte clar, dincolo de orice speculaţii ale unui expert sau politician sau altul, atata timp cat procesul de ieşire al Marii Britanii din UE nu este finalizat printr-o decizie formală a Consiliului European, Marea Britanie işi păstrează in totalitate şi drepturile şi obligaţiile de stat membru al UE, deci inclusiv obligaţiile vizavi de statutul cetăţenilor europeni in Marea Britanie. Şi vreau să mai adaug faptul că acele flexibilităţi pe care Marea Britanie le negociase cu celelalte state membre, in cazul in care ar fi decis să rămană in UE, deci acele flexibilităţi nu se mai aplică. Realizator: In februarie. Dacian Cioloş: Atata timp cat la referendum s-a decis ieşirea Marii Britanii din UE, acele flexibilităţi pe care Marea Britanie le-a negociat in urmă cu cateva luni cu restul UE nu se mai aplică. Deci in momentul de faţă şi in perioada următoare, pană cand nu se finalizează procesul de negociere, care noi estimăm că va dura minimum doi ani de zile, cetăţenii romani, la fel ca orice alţi cetăţeni europeni, işi păstrează toate drepturile şi obligaţiile de cetăţeni europeni in Marea Britanie. Orice ar spune orice expert britanic sau de altă naţionalitate. Realizator: E adevărat, dar se va negocia de la Bruxelles sau de la Bucureşti pentru drepturile lor pe viitor? Dacian Cioloş: Nu, negocierile nu le face fiecare stat membru separat cu Marea Britanie, negocierile se fac la nivelul UE. Şi Romania, vă spuneam, işi va juca pe deplin rolul şi işi va asuma statutul de stat membru al UE pentru a participa in mod activ la acest proces de negociere şi cu siguranţă vom avea in vedere in primul rand protejarea şi susţinerea drepturilor cetăţenilor romani, inclusiv cei care locuiesc in Marea Britanie, Romania nu va fi singura in această situaţie. Sunt foarte mulţi polonezi, sunt foarte mulţi cetăţeni ai altor state membre din UE. Citeam astăzi că Franţa consideră Londra al şaselea oraş francez din punct de vedere al numărului de cetăţeni francezi care locuiesc şi lucrează in Marea Britanie, deci sunt multe alte state membre care au aceeaşi problemă. La fel, sunt cetăţeni britanici care locuiesc şi muncesc in alte state membre. Toate aceste lucruri vor fi discutate in perioada imediat următoare, dar mesajul important este că, pană atunci, toate drepturile şi obligaţiile se menţin. Realizator: Inclusiv, spre exemplu, in ceea ce priveşte studenţii? Acelaşi Boris Johnson le spunea studenţilor britanici că, pe mai departe, vor putea să studieze in Europa ca şi pană acum. Despre studenţii romani care studiază in Marea Britanie ce ne puteţi spune? Dacian Cioloş: Orice drepturi şi obligaţii instituţionale formale care ţin de statul britanic, ele nu au cum să fie modificate, pentru că, vă spuneam, Marea Britanie se supune regulamentelor europene. Apoi, orice drepturi sau facilităţi care sunt acordate de universităţi britanice in sistem privat sau acolo unde universităţile işi folosesc autonomia universitară, acestea ţin de deciziile respective, dar eu cred că universităţile britanice vor fi in continuare interesate să atragă cat mai mulţi studenţi şi din statele membre din UE. Realizator: Va insemna Brexit şi o renegociere a bugetului european, o redistribuire a fondurilor europene? Dacian Cioloş: Cu siguranţă că Brexitul va avea un impact şi asupra bugetului in momentul in care el se va materializa şi, repet aceasta, pentru că, pană cand nu se va formaliza această ieşire printr-o decizie la nivel european după aceste negocieri, pană atunci Marea Britanie va fi obligată să continue să contribuie la bugetul european, conform reglementărilor actuale. Deci, pe termen mediu, cu siguranţă bugetul european va trebui să fie regandit şi din această perspectivă, dar şi din alte perspective. Oricum, la nivelul Comisiei Europene ştiu că se pregăteau deja diferite scenarii care să fie discutate cu statele membre şi cu parlamentul şi in perspectiva evaluării de parcurs a bugetului european, a ceea ce numim in engleză midterm review, deci evaluarea la jumătatea de parcurs a bugetului, care ar trebui să aibă loc in 2017 (...). Și această decizie de Brexit va fi luată in considerare cel mai probabil, sigur, imediat ce această decizie va fi luată, dar ce mai probabil in perspectiva deciziilor privind noul buget al UE vor exista rearanjări şi din acest punct de vedere. Realizator: Dar ca prim-ministru, sunteţi in momentul de faţă mulţumit de stadiul in care se află absorbţia fondurilor europene? Dacian Cioloş: Cu siguranţă că avem nevoie să ameliorăm acest proces şi mai ales din punct de vedere al pregătirii instituţionale, pentru că au fost intărzieri in modul in care Romania s-a pregătit pentru execuţia bugetară pe perioada 2014-2020, au fost intarzieri inclusiv cu recuperarea absorbţiei pe perioada 2007-2013. In cateva luni după instalarea acestui guvern această absorbţie a crescut cu 10% prin măsurile pe care le-am luat, sigur şi cu sprijinul Comisiei Europene, care ne-a permis să decontăm din fonduri europene şi anumite proiecte care fuseseră finanţate parţial din bugetul de stat, deci acolo am reuşit să recuperăm pe ultima sută incă ceva şi să trecem absorbţia peste 70-75%. In momentul de faţă atenţia noastră este concentrată spre a publica cat mai multe ghiduri ale beneficiarului şi a lansa cererile de proiecte pe cat mai multe din programe operaţionale, obiectivul nostru ar fi să lansăm pe practic toate programele operationale cererile de proiecte pană la terminarea mandatului acestui guvern şi să incepem in acelaşi timp şi plăţile pentru anumite proiecte care au fost deja contractate. Realizator: Cu toate acestea, există, spre exemplu, proiecte - pasajul de la Piaţa Sudului - care nu vor fi finalizate la timp, datează din vechiul exerciţiu bugetar, cu toate prelungirile. Ce se intamplă cu banii? Dacian Cioloş: Sigur, acolo o să vedem, va trebui acolo unde proiectele care erau contractate cu finanţări din fonduri europene şi nu vor putea fi finalizate, ele vor trebui finalizate din bugetul de stat. Lucrul acesta s-a mai intamplat şi in trecut, o ştim, din păcate, incă o dată: plătim preţul balbaielilor care vin de ani de zile. E greu să se recupereze tot ceea ce nu s-a făcut in ani de zile, in cateva luni. Important este pentru mine să pregătim această perioadă 2014-2020 cat mai bine, intr-un mod cat mai transparent, să eliminăm pe cat posibil toate sursele de corupţie sau de birocratizare sau de blocare a implementării acestor proiecte, pentru că de asta va depinde nu doar capacitatea de absorbţie, dar şi calitatea acestei absorbţii şi calitatea proiectelor pe care le finanţăm. Realizator: Dar vorbim despre birocraţie, am vorbit in deschiderea emisiunii despre birocraţia de la Bruxelles pe care şi dumneavoastră o consideraţi prea stufoasă. Ce faceţi cu birocraţia din Romania? Cred că in februarie aţi lansat un proiect pentru o platformă on line cu invitaţii către cetăţeni prin care, să spunem, care aspect ar putea fi simplificat? Pe unde aţi ajuns cu acest proiect? Dacian Cioloş: Aşa este. Acum cinci luni de zile am lansat acest proiect care a fost foarte eficient incă din start, in sensul că am avut foarte multe idei şi propuneri. Aşa cum am mai anunţat in urmă cu ceva vreme, am făcut o sinteză a acestor idei şi propuneri şi in ultimele luni am lucrat in a identifica modalitătile legislative şi juridice de aplicare a acestor idei şi acum sunt in măsură să spun că chiar maine, in şedinţa de guvern, avem pe ordinea de zi un proiect de ordonanţă de urgenţă care va veni cu un pachet consistent de simplificare, de debirocratizare, de reducere a acestei birocraţii, mai ales bazată pe sugestiile care au fost făcute de către cetăţeni şi contribuabili. Şi aici mă gandesc, in primul rand, la - o să vă prezint aceste măsuri, mi le-am notat, ca să nu le uit - cazierul judiciar se va solicita doar intre instituţii. Deci circa 2,5 milioane de drumuri la poliţie pentru a ridica un cazier judiciar vor fi eliminate, pentru că instituţiile care vor avea nevoie de cazier judiciar vor putea să solicite direct la poliţie, fără să ceară cetăţeanul să treacă de la un ghişeu la altul şi să ia o hartie să o ducă la alt ghişeu. Apoi, copiile după buletin, care trebuiau depuse la diferite dosare vor putea fi solicitate şi trimise electronic, prin email, prin scanare, fără să mai fie nevoie de acele documente şi hartii deplasate la o instituţie sau alta. Se vor elimina copiile legalizate pentru furnizarea serviciilor publice. Instituţiile care vor cere astfel de copii după anumite documente vor putea să le legalizeze conform cu originalul pe loc. La ridicarea buletinului şi a paşaportului, cetăţenii vor plăti o singură taxă şi intr-un singur loc. Nu vor mai trebui să plătească diferite taxe la diferite instituţii şi celebrele adeverinţe de venit pentru inscrierea la şomaj vor fi eliminate. Acestea sunt doar cateva din măsurile pe care le prevedem in această ordonanţă. Realizator: Astea vizează cetăţenii. Investitorii? Dacian Cioloş: Şi pentru investitori sunt deja două formulare de la ANAF care au fost simplificate şi pe baza propunerilor venite din partea mediului de afaceri şi deja am anunţat faptul că la ANAF diferitele taxe, impozite vor putea fi plătite şi cu cardul şi nu doar cash sau prin transfer bancar. Realizator: Foarte scurt, ne apropiem de finalul emisiunii. Nu puteţi emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare? Dacian Cioloş: Ba da, putem. Realizator: De urgenţă. Dacian Cioloş: Nu, dar pe perioada vacanţei parlamentare prin definiţie, conform Constituţiei, nu se emit ordonanţe de urgenţă, ci se emit ordonanţe simple, in baza legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe, care a fost votată de parlament. Realizator: Vă mulţumesc foarte mult!
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro