Premierul Dacian Cioloş, invitat al emisiunii ”Apel Matinal”, la Radio România Actualităţi

Realizator: Gabriel Basarabescu - Noi avem sărbători foarte importante. 100 de ani de la intrarea Romaniei in Primul Război Mondial, 25 de ani de la independența Republicii Moldova și, nu in ultimul rand, o sărbătoare la fel de dragă tuturor romanilor: 100 de ani implinește, pe 31 august, profesorul Neagu Djuvara. In toată această perioadă specială au avut loc două intalniri importante. Aflăm cum s-au desfășurat ele și, sper eu, mult mai multe amănunte decat au fost pană acum lansate in presă, direct de la primul ministru al Romaniei, de la domnul Dacian Cioloș. Bună dimineața! Dacian Cioloș: Bună dimineaţa! Realizator: Cum a fost in Moldova? Știm bine că este o relație specială, vorbim deseori de frații noștri de peste Prut, in calitate de comisar european ați fost deseori acolo, ați aplanat multe conflicte. Cum a fost această vizită? Dacian Cioloș: A fost o vizită foarte intensă, aș spune, sub auspiciile unui mod de abordare pragmatic, pe care l-am dorit, de fapt, incă de la inceputul mandatului, orientat spre rezultate. Obiectivul nostru a fost să folosim mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a-i ajuta pe frații noștri de peste Prut, dar in a-i ajuta și să se ajute singuri. Adică să impingem inainte impreună reforme pe care Republica Moldova are nevoie indiferent cine este la guvernare și indiferent ce ajutor financiar poate să vină dintr-o parte sau din alta. In felul acesta am abordat și acel imprumut rambursabil pe care l-am acordat Republicii Moldova, de aceea l-am legat de anumite măsuri pe care le-am convenit impreună cu guvernul moldovean și care au reieșit inclusiv din solicitările celor care la inceputul anului au ieșit in stradă și au cerut reforme guvernului. Dincolo de aceasta, am vrut să avem un contact nu doar cu autoritățile oficiale moldovene, dar și cu autoritățile locale, pentru că gandim un program de sprijin financiar care să ajute și la capacitatea de a elabora și de a implementa proiecte și la nivel local. Realizator: Aici vroiam să ajung, domnule prim-ministru. Pană una, alta, 60 de milioane au fost deblocate. S-a vorbit de o parte a baricadei, să spunem așa, de anumite condiționalități, dar, de fapt, greșesc dacă spun că este vorba despre o abordare pragmatică, ce va da in viitor, in momentul in care, sigur, se merge pe linia cea dreaptă, incredere pentru un fel de vector de credibilitate? Deci noi dăm aceste milioane, se fac anumite reforme și șansa ca Republica Moldova să acceseze fonduri, pe o anumită atmosferă de incredere crește. Dacian Cioloș: Eu nu le-aș spune condiționalități, in primul rand pentru că... Realizator: Nu, am spus cu rea-credință au spus asta, era in ghilimele. Dacian Cioloș: Sigur. Nu, dar este important să clarificăm lucrurile acestea. Nu condiționalități, pentru că ele au fost convenite cu autoritățile moldovene. Le-am discutat in mai multe randuri inainte de a le formaliza intr-un schimb de scrisori și autoritățile moldovene au ințeles acest lucru, obiectivul era nu doar de a putea elibera acea primă tranșă de 60 de milioane de euro către Republica Moldova, dar și de a deschide calea prin acest lucru a unui acord cu Fondul Monetar Internațional. La vremea aceea, la inceputul anului, Fondul nu era deloc convins să incheie acel acord cu Republica Moldova, pentru că era o anumită rezervă față de voința și capacitatea guvernului de a implementa reforme și totodată de a deschide calea și unor fonduri care urmau să vină de la Comisia Europeană. Am avut in mai multe randuri discuții cu cei de la Comisia Europeană pentru a-i convinge să mergem impreună, la pachet cu acest program de susținere. Sigur, am avut discuții in Republica Moldova nu numai cu partidele de la putere, cu Guvernul, dar și cu partidele din opoziție. Există incă la partidele din opoziție un anumit scepticism legat de modul in care aceste fonduri vor fi utilizate sau de voința de a aduce pană la capăt reformele. Mesajul pe care eu l-am transmis este că interesul in primul rand de a duce pană la capăt reformele este al cetățenilor Republicii Moldova, și nu al Guvernului Romaniei sau mai știu eu ce altă autoritate externă. Realizator: V-ați intalnit cu lideri ai opoziției atat parlamentare, cat și neparlamentare și tototdată cu societatea civilă. Cum a fost? Dacian Cioloș: Cred că a fost o premieră, cel puțin așa am ințeles de la partidele politice, cand un prim-ministru care vine in vizită in Republica Moldova se intalnește nu doar cu autoritățile guvernamentale, dar și cu partidele din opoziție. Am vrut o abordare complet deschisă din partea Guverului Romaniei, am vrut să demostrăm că acest sprijin nu se duce spre un partid sau altul, sau pentru un guvern sau altul, ci merge pentru cetățenii Republicii Moldova. Acesta este obiectivul, interesul nostru, am vrut să explicăm demersurile pe care le-am făcut pană acum și obiectivele pe care le avem. Din punctul meu de vedere, au fost intalniri foarte utile și cu partidele politice, pentru că am putut să-i ascultăm și să le explicăm abordarea noastră pragmatică, dar și cu societatea civilă, pentru că am putut avea puncte de vedere a celor care doresc modernizarea proeuropeană a societății din Republica Moldova și au ințeles că au in Romania și in Guvernul Romaniei un sprijin total și, practic, necondiționat. Am convenit chiar să rămanem in contact și, probabil, chiar vom organiza un forum, o intalnire la București, in care vom pune impreună reprezentanți ai societății civile din Romania cu cei din Republica Moldova, pentru a incerca să impărtășim din experiența noastră, inclusiv de transparență guvernamentală, de consultare publică intre guvern și societatea civilă, poate că incet, incet transferăm nu doar bani, dar și un mod de a face lucrurile mai transparent și mai eficient și in Republica Moldova. Realizator: Absolut. Ați avut o delegație foarte interesantă. L-aţi avut alături pe viceprim-ministrul Vasile Dincu, i-aţi avut alături pe miniştrii, pe Cristian Ghinea, pe doamna Prună, pe doamna Ligor. Fiecare in parte au avut pe domeniile danşilor intalniri? Dacian Cioloş: Da, l-am avut in delegaţie pe vicepremierul Dincu, care s-a intalnit cu ministrul dezvoltării de acolo şi a discutat despre poriectele de dezvoltare locală. Am avut-o pe Anca Dragu, ministrul finanţelor, care a discutat cu ministrul finanţelor de acolo despre paşii de urmat pentru următoarele tranşe ale creditului şi pentru alt sprijin tehnic pentru Ministerul Finanţelor, pentru Banca Naţională din Republica Moldova. Ministrul energiei, domnul Victor Grigorescu, a fost acolo, chiar a stat două zile pentru discuţii. A fost insoţit şi de reprezentanţi ai Transgaz şi Transelectrica, pentru a incepe discuţiile pentru o implicare, inclusiv investiţională in Republica Moldova, in domeniul energiei. Am avut-o pe Raluca Prună, aşa cum aţi spus, pe domeniul justiţiei şi lupta impotriva corupţiei există o cooperare. Urmează şi aici să se organizeze intalniri, nu doar la nivelul Ministerelor de Justiţie, dar şi al Procuraturilor şi al Curţilor Supreme din cele două ţări, pentru a impărtăşi din experienţa pe care o avem, şi Maria Ligor, care are responsabilitatea romanilor de pretutindeni. Realizator: Da, domnule prim-ministru, aşa cum am vorbit de acele condiţionalităţi, pentru că sunt şi persoane care, evident, nu privesc cu ochi buni această apropiere dintre noi de o parte şi de cealaltă a Prutului. Pe de altă parte, sunt tot aceleaşi voci care vin şi spun, sunt multe vorbe, a fost podul de flori, dar este nevoie de lucruri concrete şi acestea nu prea se văd. Cum le răspundeţi concret? Dacian Cioloş: Păi, nu au fost deloc doar vorbe. Au fost cele 60 de milioane de euro care au intrat in conturile Republicii Molodva şi care vor ajuta la echilibrarea bugetului şi vor permite guvernului nu doar să plăteacă salarii şi pensii, cum au făcut pană acum, ci şi să demareze unele proiecte de investiţii care nu se puteau face, pentru că nu existau bani in conturi. Am mers cu continuarea programului de investiţii in grădiniţe şi in şcoli. Realizator: Aţi şi ianugurat o grădiniţă acolo, alături de premierul Filip. Dacian Cioloş: Da, e un pic exagerat să spun inaugurat, mă rog, mie nu prea imi plac lucrurile astea. Realizator: Mai festivist aşa. Dacian Cioloş: Da, am vrut să vizităm totuşi o grădiniţă finanţată din aceste fonduri. Ea este deja funcţională de cateva luni. Continuăm acest program. Am mai pus la bătaie două milioane de euro, care vor finanţa proiecte de cateva zeci de mii de euro fiecare, la nivelul colectivităţilor locale, proiecte care vor fi identificate de către colectivităţile locale direct şi care vor fi gestioate de un fond de investiţii sociale independent din Republica Molodva, care are deja experienţă in implementarea de proiecte, deci, asta este pe partea de asistenţă financiară, rambursabilă şi nerambursabilă. Am avut discuţii foarte aplicate legate de continuarea gazoductului Iaşi - Ungheni, care să meargă pană la Chişinău. Transgaz este gata să se implice in elaborarea proiectului tehnic, nu doar cu experienţa pe care o are, dar inclusiv cu o contribuţie financiară. Transgaz, mai mult, este gata să se implice inclusiv intr-un proces de investiţii acolo pentru acest gazoduct - şi aici au inceput deja discuţiile cu autorităţile moldoveneşti pentru a identifica forma juridică cea mai adaptată pentru această implicare a Transgazului. Realizator: Am inţeles că ar fi fost discuţii despre o formulă IMM-uri şi pentru Moldova, o adaptare, garanţii poate de stat, poate private. Ce ne-aţi putea spune? Dacian Cioloş: Da, ceea ce vă spuneam, pe energie, vizează implicarea unor companii de stat cu putere financiară, cum sunt Transgaz, Transelectrica, dar am discutat şi despre oportunităţi de a stimula investiţii private, prin constituirea unui fond de garantare a invetsiţiilor romaneşti in Republica Molodva şi deschiderea unei filiale a Fondului de garantare pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii din Romania, acolo in Republica Moldova. Realizator: Pe de altă parte, domnule prim-ministru, in februarie, asistăm la un lucru excepțional. Patru sute de primari din Republica Moldova se infrățeau cu localități din Romania. Declarați atunci că acele localități infrățite, din punctul de vedere al guvernului, au o relație specială. Ştiu că acum puneţi un proiect pe picioare din aceste relaţii directe cu autoritățile locale, deci să nu mai daţi bani doar la centru. Cum? Ce ne spuneţi? Dacian Cioloş: Da, exact ceea ce vă spuneam inainte, in acest an finanțăm deja cu două milioane de euro. Vor fi circa 100 de proiecte, care vor fi elaborate şi implementate direct de autorităţile locale, şi unul din criteriile de selecţie pentru aceste proiecte este existenţa unui program de infrăţire cu o localitate din Romania. Ideea este de a implica şi primării performante din Romania in implementarea de proiecte cu fonduri europene sau cu fonduri din bugetul public, pentru a sprijini frații de peste Prut să implementeze proiecte şi să işi dezvolte capacitatea aceasta de a elabora şi finaliza proiecte. Realizator: Consider că a fost o vizită cu spor. Dea Domnul cat de curand să simțim concret toate aceste lucruri şi să ne ţineţi la curent! Aţi revenit vineri din această vizită şi iată că sambătă aţi plecat in judeţul Suceava, la Gura Humorului, la o intalnire la nivel inalt, cu premierul Poloniei. Dacian Cioloş: Da, această intalnire fusese deja prevăzută, cu ocazia participării mele la Summitul Asia - Uniunea Europeană din Ulan Bator, unde am avut o intalnire informală cu doamna prim-ministru al Poloniei. Am invitat-o atunci in Romania şi am convenit impreună să organizăm această vizită in judeţul Suceava. Obiectivul a fost să discutăm subiecte de pe agenda europeană unde Polonia şi Romania se pot coordona. In primul rand, pregătirea Summit-ului Consiliului European, care va avea loc la Bratislava, la mijlocul lunii septembrie. Şi a ne coordona in pregătirea inceperii negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, unde Polonia şi Romania au interese comune. Dincolo de asta, am discutat şi despre modul in care putem redinamiza impreună, in Uniunea Europeană, Parteneriatul Estic. Avem interese ca Ucraina, Republica Moldova, celelalte ţări din Parteneriatul Estic să rămană conectate la agenda europeană, şi invers, dar am discutat şi despre relațiile bilaterale, despre intensificarea schimburilor comerciale, a cooperării economice, care este intr-o perioadă foarte dinamică şi foarte intensă. Sunt două ţări din Uniunea Europeană cu o creştere economică importantă şi cu un potenţial de dezvoltare a relaţiilor economice bilaterale. Am discutat chiar despre măsuri pentru a promova in comun turismul in cele două ţări. Dansa imi spunea că sunt mulţi polonezi din ce in ce mai interesaţi să revină in Romania. Romania era la modă in Polonia in anii 70-80 şi am putea relansa acțiuni de promovare a turismului romanesc in Polonia şi, de ce nu, şi invers. Realizator: Da, in anii 70-80, evident, erau mult mai stranse relaţiile, eram in aşa-zisul lagăr socialist, dar incă din interbelic noi am avut o relaţie specială cu Polonia, atat in plan strategic, cat şi economic. Cum vedeţi aceste probleme comune de securitate? Cam ce s-a discutat? Dacian Cioloş: Am discutat in primul rand despre obiectivul Poloniei şi al Romaniei de a pune in aplicare deciziile şi orientările care au fost discutate şi adoptate la Summitul NATO de la Varşovia. In acest sens se inscrie şi demersul vizitei celor doi miniştri de externe polonez şi roman la Ankara, pentru discuţii cu Turcia, şi legat de evenimentele care au loc acolo, de obiectivul nostru de a menţine Turcia in legătură cu Uniunea Europeană, dar şi de a discuta despre modalităţile de a pune in aplicare acele măsuri de intărire a flancului estic european şi de cooperare navală la Marea Neagră, unde, chiar dacă Polonia nu are deocamdată o participare directă, are şi ea un interes direct pentru stabilitate şi securitate la Marea Neagră, şi am confirmat acest lucru cu doamna prim-ministru, la discuțiile de ieri. Realizator: Aţi avut şi o parte, să spun aşa, mai puţin oficială, o parte umană, dar care contează extrem de mult in relaţiile bilaterale: vizita in cadrul comunităţii importante poloneze de la Cacica. Cum a fost? Ne-aţi putea spune ceva ce nu s-a văzut, ce nu s-a rostit pană acum? Dacian Cioloş: Nu a fost intamplătoare alegerea acestei locaţii a intalnirii in Suceava, pentru că acolo avem o comunitate importantă de polonezi foarte bine integrată. Doamna prim-ministru a ţinut neapărat să participe, să aibă o parte a vizitei intalnire cu comunitatea de acolo. Am fost primiţi in mod foarte călduros. Dansa a ţinut neapărat să aibă un moment de rugăciune şi de reculegere in biserica poloneză catolică de acolo din sat, după care am participat la acel moment artistic la Casa Poloneză din Şoloneţul Nou, unde am asistat la un spectacol al copiilor de acolo din acea zonă a comunităţii poloneze. Doamna prim-ministru a avut după aceea o discuţie cu copiii, i-a invitat in Polonia pentru o vizită. Este, sigur, şi dorinţa Poloniei de a menţine legătura cu comunităţile poloneze din afara ţării. O comunitate poloneză foarte bine integrată. Toţi cei de acolo vorbeau la fel de bine şi limba polonă şi limba romană. Se simt şi i-au spus doamnei prim-ministru că se simt romani, cetăţeni romani, dar că sunt mandri să işi păstreze şi tradiţiile, limba şi cultura. Deci, dincolo de faptul că a fost un moment emoţionant, cred că prin astfel de intalniri se consfinţesc şi legături politice la nivel de state care merg dincolo de orice convenţie sau protocol care poate să fie semnat intre două guverne. Realizator: Absolut. Dle premier il avem alături pe directorul Secţiei romane Deutsche Welle, pe dl Robert Schwartz, a auzit toată această discuţie şi, cu acordul dvs, am fi foarte onoraţi să participe, să vă pună şi domnia sa o intrebare. Suntem posturi surori, nu posturi concurente, aşa că este normal ca postul public să aibă o relaţie normală, prietenească şi să il avem alături. Bună dimineaţa, Robert Schwartz! Robert Schwartz: Bună dimineaţa! Şi mulţumesc foarte mult pentru şansa şi pentru ocazia de a participa la această emisiune. Realizator: O intrebare. Robert Schwartz: Am ascultat foarte atent ceea ce aţi spus dvs, dle prim-ministru, şi cred că este mai mult decat benefic faptul că asistăm la crearea unei baze, unei axe Bucureşti - Varşovia. Este o contrapondere la vechea Europă, cea care s-a grăbit imediat după referendumul britanic să se regrupeze, lăsand oarecum estul Uniunii Europene pentru o fază mai tarzie? Şi, in acelaşi context, faptul că doamna Angela Merkel, cancelara Germaniei, s-a intalnit in ultima săptămană cu 15 prim-miniştri arată oarecum disponibilitatea Germaniei de a asculta, de a invăţa şi de la ceilalţi parteneri, dincolo de nucleul dur şi vechi al Uniunii Europene. Dar, iată, din agenda intalnirilor Romania nu a făcut parte. Oare de ce? Dacian Cioloş: Da. Haideţi să le luăm pe rand. Acestă aşa-zisă axă Bucureşti - Varşovia, pe care eu aş dori-o dinamizată in anii următori, indiferent cine ar fi la guvernare in Polonia sau in Romania, nu este doar o contrapondere la, să zicem, vechea Europă, ci se doreşte să fie o modalitate de a echilibra lucrurile in Uniunea Europeană şi, vreau să fiu foarte clar, nu dorim prin asta să adancim falia dintre vechea Europă şi noua Europă şi să găsim modalităţi prin care să discutăm şi să fim parte a procesului decizional de la egal - şi cei din Est, şi cei din Vest, şi cei din Sud, şi cei din Nord, şi cei mai vechi, şi cei mai noi. Eu am discutat şi cu doamna cancelar Merkel incă in ianuarie, cat am avut acea vizită la Berlin şi cand dansa m-a intrebat cum imi explic această atitudine a unor lideri politici din Europa de Est vizavi de anumite teme de discuţii decizionale la nivel european, i-am spus că, din punctul meu de vedere şi cu experienţa pe care o am, există o anumită frustrare in Est că aceste ţări nu sunt suficient implicate in mod practic in procesul de pregătire decizională europeană. Şi, sigur, dansa mi-a spus: dar nimeni nu vă impiedică să fiţi parte activă a acestui proces, dar asta presupune să fiţi şi voi mai activi, mai dinamici. Ei, asta vrem să facem acum şi cu Polonia şi cu alţi parteneri, să pregătim idei, nu doar să participăm la aceste dezbateri, să pregătim şi să punem pe masă idei, teme de compromis pe principalele subiecte care se discută, cu ocazia negocierilor privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Cu siguranţă vor fi puse in discuţie şi viitorul bugetului european, viitorul principalelor politici comunitare, europene, şi vrem să venim impreună cu idei şi cu propuneri. Romania va fi şi ea parte a acestui proces de consultări, inclusiv cu Germania, domnul preşedinte Iohannis este in contact cu dna Merkel şi vor avea o intalnire in perioada următoare, preşedintele Holande vine in Romania inainte de summitul european de la Bratislava. Vom avea, din nou, o discuţie şi cu Franţa legat de aceste principale puncte de pe agendă. Eu m-am intalnit acum cu doamna prim-ministru al Poloniei, deci suntem intr-un proces foarte dinamic de consultări şi, fiţi fără grijă, nu rămanem in afara jocului, important este nu doar să ne intalnim, ci să avem şi idei şi o poziţie construită. Şi pentru asta vor fi la fel de importante şi consultări şi discuţii aici, la noi acasă, chiar dacă este an electoral, pentru a avea o abordare coerentă la nivel european. Robert Schwartz: Este evident că Romania devine foarte vizibilă in aceste săptămani şi luni, ceea ce este foarte bine. Romania este al doilea stat ca mărime in estul Uniunii Europene şi de aceea este şi foarte important să observăm cum acţionează Romania in relaţia cu Republica Moldova. Romania, ca marea soră a Moldovei, a fost intotdeauna foarte aplicată atunci cand a fost vorba despre procesul proeuropean al Moldovei şi este mai mult decat benefic să vedem că Bucureştiul continuă să asiste Chişinăul in acest proces. Dar la 30 octombrie vor fi alegeri prezidenţiale. Partidele aşa-zise proeuropene sunt in mare parte compromise, de la jaful secolului pană la oligarhizare şi corupţie, este un dosar cat se poate de cuprinzător şi forţele numite pro-ruse au un avantaj in sondaje. Care va fi poziţia Romaniei atunci cand atmosfera proeuropeană va fi mult mai slabă şi vom vedea, vom asista, ferească Dumnezeu, la o basculare mai evidentă spre Moscova? Care va fi poziţia Romaniei atunci? Dacian Cioloş: Romania o să continue să rămană un susţinător nu doar al parcursului european al Republicii Moldova, dar al parcursului democratic şi reformist din Republica Moldova. Şi tocmai acesta a fost şi obiectivul intalnirii mele şi cu partidele din opoziţie, pentru a transmite acest mesaj, cu argumente, de ce din punctul nostru de vedere este nevoie ca in Republica Moldova să continue reformele şi Republica Moldova are un interes pragmatic să continue legătura cu Uniunea Europeană, nu este vorba doar de un interes sau de o abordare politică. Şi să ştiţi că, sigur, acum nu ştiu cat de credibile pot să fie sau nu aceste afirmaţii, dar să ştiţi că inclusiv de la partide din opoziţie, aşa-zise proruse, am avut semnale că nu işi doresc intreruperea parcursului european al Republicii Moldova şi că doresc să menţină această legătură şi această orientare spre reformă. Oricum, alegerile prezidenţiale din Republica Moldova sunt un proces de politică internă. Cel mai bun mod al nostru de a ajuta este să arătăm că această apropiere de UE este una care produce rezultate, care produce bunăstare pentru cetăţenii moldoveni. Pentru că dacă rămanem doar la nivelul de discursuri şi de declaraţii politice, şi de la Bruxelles, şi din alte capitale europene, nu o să incurajăm cetăţenii Republicii Moldova să facă acest pas, care presupune anumite eforturi, pentru că apropierea de UE, competitivitatea pe piaţa europeană din punct de vedere economic, deci producţia sau bunăstarea in Republica Moldova, asta presupune şi anumite eforturi de reformă, care vor fi benefice şi economiei Republicii Moldova, in general. Ei, lucrurile astea sunt mai greu de explicat, dar, dacă venim doar cu constrangeri şi impunand anumite lucruri, anumite reforme, fără să le explicăm şi fără să venim şi cu un sprijin direct, poate să existe un recul al susţinerii guvernelor care doresc să facă reforme. Realizator: Declaraţii foarte interesante. Mulţumim foarte mult. Este de notat această informaţie. Iată, pană şi partidele pro-ruse nu sunt impotriva unui parcurs european. Este o ştire, pe care aici, la Radio Romania Actualităţi o avem in exclusivitate. Mulţumim foarte mult. Urmează o perioadă foarte complicată, aşa că ne onorează să ţinem aproape şi, mai ales, asta, să transmitem ascultătorilor noştri informaţie corectă şi nedistorsionată, domnule premier. Dacian Cioloş: Cu voia dvs, aş vres să ii spun dlui Schwartz, apropo de relaţia nostră cu Germania, că săptămana viitoare voi fi din nou in Germania, de data aceasta in trei landuri, pentru intalniri cu profil economic. Mă voi intalni cu companii germane care au investit deja in Romania şi care urmează să investească unele dintre ele, in Landul Bavaria, Baden-Wurttemberg şi Nord - Westfalia, deci, relaţia noastră cu Germania continuă in mod dinamic, nu doar la nivel politic, ci şi la nivel economic. Robert Schwartz: Mult succes! Realizator: Dle prim-ministru vă mulţumesc foarte mult. Ştiu că maine veţi avea o intalnire specială de guvern, unde se vor hotări lucruri importante, in urma tragediei Italia. Sunt lucruri pe care, incet, incet, trebuie să le ducem la bun sfarşit. Mulţumim foarte mult şi ţinem aproape! Dacian Cioloş: Mulţumesc mult. Doamne ajută!