Premierul Dacian Cioloș a susținut o conferință de presă comună cu reprezentanți ai Coaliției pentru Dezvoltarea României

Galerie foto [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună ziua! Mă bucur să am această oportunitate după un an de colaborare cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei, să putem trage şi cateva concluzii. A fost un dialog constant, care ne-a ajutat mult, cel puţin de partea noastră, a guvernului, să putem in primul rand lua la cunoştinţă anumite aşteptări, idei şi propuneri din partea mediului de afaceri legat de politicile guvernului. Am avut posibilitatea să ameliorăm anumite propuneri legislative in urma acestui dialog, a ajutat mult la predictibilitatea deciziilor guvernului, pentru că, pe de o parte, utilitatea din partea guvernului a fost aceea de a avea feedback direct din partea mediului de afaceri, iar pentru mediul de afaceri a avut posibilitatea să ştie din timp ceea ce pregăteşte guvernul şi ca idei, şi ca şi conţinut. Deci, a fost un dialog constant şi util, am constatat in cursul acestor luni de colaborare că pe multe subiecte legate de politicile economice, fiscale ale guvernului, obiectivele mediului de afaceri erau in concordanţă cu cele ale guvernului şi chiar dacă nu pe toate subiectele am fost intotdeauna de acord, dar am reuşit să ne armonizăm poziţiile şi cel puţin să ne inţelegem poziţiile şi punctele de vedere şi cred că ăsta este elementul fundamental intr-un parteneriat, chiar dacă nu eşti de acord pe toate subiectele, dar cel puţin poţi să asculţi şi să ințelegi argumentele celuilalt. Aş vrea să vă dau doar cateva exemple şi cateva teme care s-au transformat in decizii ale guvernului şi care au avut ca rezultat şi acest dialog pe care l-am avut cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei. In primul rand, am ameliorat legislaţia pentru guvernanţa corporativă, altfel spus pentru managementul companiilor de stat. De ce e importantă calitatea managementului companiilor de stat pentru mediul de afaceri privat? Pentru că aceste companii de stat acţionează in mediul economic in care acţionează şi companiile private şi atunci predictibilitatea şi calitatea actului economic al companiilor de stat are un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, inclusiv asupra mediului de afaceri privat. Pe de altă parte, o parte mare din aceste companii de stat, chiar dacă ele sunt cu capital majoritar de stat, unele dintre ele sunt listate la Bursă sau au şi capital privat, atunci calitatea managementului acestor companii se poate să se răsfrangă pozitiv sau negativ, in funcţie de nivelul calităţii acestui management, şi asupra performanţei economice a acestor companii. Deci, am avut ocazia să schimbă idei, puncte de vedere legat de legislaţia pe care am propus-o şi pe care am inceput să o implementăm de altfel pentru că sunt acum mai multe zeci de companii cu capital de stat, companii importante, care au deja management recrutat pe baza acestei legislaţii sau acest proces de recrutare este in curs. Dincolo de aceasta, am lucrat mult in acest an pe o altă aşteptare mare a mediului de afaceri, legat de pregătirea şi calificarea profesională. Una din marile probleme pe care mediul de afaceri privat in Romania le are, dincolo de chestiunile legate de infrastructură, e accesul la forţă de muncă calificată. Şi am avut semnale incă de la inceput că mediul privat este gata să se implice inclusiv financiar, prin susţinere financiară, pentru creşterea calităţii formării profesionale, insă era nevoie de o legislaţie care să permită acest parteneriat intre mediul de afaceri şi sistemul de invăţămant profesional de stat. Şi după luni de zile de lucru in comun am reuşit, chiar in această săptămană, să adoptăm această legislaţie, care este un prim pas in crearea cadrului legislativ şi instituţinal pentru acest sistem de invăţămant profesional dual, care presupune o implicare directă a companiilor private, care vor fi beneficiarele acestui sistem de invăţămant, in formarea profesională, in calificarea viitorilor specialişti. De fapt, am reintrodus invăţămantul profesional pe alte baze, pentru că Romania avea invăţămant profesional, dar care viza doar elevii de la clasa a XI-a in sus, pe cand o calificare profesională de calitate presupune implicarea in astfel de programe de formare duală incă din clasa a IX-a, iar legislaţia pe care am adoptat-o permite acest lucru. Vor mai veni şi alte adaptări legislative, care să ne permită să acoperim toată plaja de formare profesională, de la muncitori calificaţi, pană la tehnicieni superiori calificaţi. Am făcut deja primul pas, nu doar din punct de vedere legislativ, pentru a crea cadrul funcţionării acestui tip de invăţămant, dar am venit şi cu facilităţi fiscale in decizia care a fost luată, de modificarea Codului Fiscal, prin care introducem posibilitatea deducerii investiţiilor pe care firmele private le fac pentru invăţămantul profesional şi pentru formarea profesională şi duală. Deci, avem acum şi instrumentul legislativ şi stimulentul financiar, pentru ca, mediul privat, companiile private, să se poată implica direct in susţinerea acestui sistem de invăţămant. Un alt obiectiv al acestei colaborări cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei şi cu mediul de afaceri in general a fost acela de a veni cu măsuri de simplificare, de debirocratizare, atat prin măsuri de simplificare introduse in Codul Fiscal, cat şi in alte legi aferente. Şi aici am venit cu cateva facilităţi, pe care aş vrea să le amintesc. In primul rand, posibilitatea eliminării impozitului pe venit, pentru cei care lucrează in cercetare, dezvoltare, inovare. Un element important pentru companiile care doresc să-şi imbunătăţească performanţa, făcand apel la acest gen de specialişti. Apoi, am prelungit, pe termen nelimitat, scutirea de plata impozitului pe profit reinvestit in domeniul IT, un sector care a beneficiat mult de această măsură, care fusese luată temporar, in trecut. Am prelungit pe termen nelimitat acest lucru. Am redus birocraţia pentru firme, prin simplificarea unor formulare de inregistrare, mai ales cele in scop de TVA. Ştiu că, din acest punct de vedere, mediul de afaceri incă mai are aşteptări de simplificare şi continuăm aceste discuţii şi incercăm să găsim un echilibru intre nevoia de informaţie pentru autorităţile fiscale, pe de o parte, şi posibilitatea de a colecta această informaţie, cat mai puţin birocratic posibil, pentru companiile private. Aş mai aminti şi inlesniri in relaţia dintre persoanele juridice şi stat, prin mutarea acestei relaţii de la ghişeu in mediul online, prin posibilitatea de a depune cat mai multe formulare de raportări direct in online. Pentru domeniul agriculturii, aş aminti doar două măsuri cu impact, cred eu, major, in perioada următoare, pentru că şi in agricultură, dincolo de subvenţiile care se acordă in agricultură, partea aceasta birocratică impactează mult intrarea produselor agricole pe piaţă şi, mai ales, scoaterea la lumină a producţiei agricole. Şi aici aş aminti, in primul rand, scăderea TVA-ului pentru lucrări agricole, pentru servicii agricole şi pentru inputurile folosite in agricultură, de la 20% TVA la 9% TVA, şi, in al doilea rand, o măsură pe care am luat-o chiar in această săptămană, cu modificarea Codului Fiscal, un mecanism simplificat de TVA pentru agricultori, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau pentru fermele de familie. Altfel spus, aceste categorii de agricultori pot opta sau pentru plata TVA normală, deci pentru inscrierea in regim de TVA normal, sau pot să opteze pentru acest mecanism simplificat, care va presupune un TVA zero pentru aceşti agricultori. Altfel spus, ei nu vor factura cu TVA şi nu vor deduce TVA. Deci, vor fi scutiţi de toată această birocraţie şi această inregistrare a TVA-ului. Insă, dat fiind faptul că aceşti agricultori, totuşi, cumpără, cu TVA-ul inclus in preţ, anumite inputuri, chiar dacă acel TVA este mai mic de 9%, Ministerul Finanţelor pregăteşte acum un mecanism prin care aceşti agriculturi să poată să recupereze această sumă sau această cheltuială suplimentară pe care o au, prin faptul că plătesc sau cumpără, achiziţionează anumite inputuri cu preţ care are inclus şi TVA-ul. Deci, altfel spus, aceşti agricultori nu numai că nu vor factura cu TVA, nu vor deduce şi nu vor factura cu TVA, dar atunci cand vor vinde produsele, la preţul normal al produsului vor putea adăuga un anumit procent, care le va permite lor să recupereze cheltuiala pe care o are omul in plus. Clientul, cel care va cumpără produsele respective de la agricultor, care, in general, sunt agenţi economici plătitori de TVA, ei vor recupera acea diferenţă de la stat in mecanismele de rambursare a TVA-ului. Deci, e un mecanism pe care ştiu că agricultorii il aşteptau de mai multă vreme, am tot căutat soluţii care să fie şi conforme cu legislaţia europeană, dar care să simplifice lucrurile pentru agricultor, şi am identificat, in sfarşit, acest mecanism, care va intra in vigoare in perioada imediat următoare. In concluzie, mecanismul acesta de conlucrare cu Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei a fost unul foarte util pentru guvern şi sper că de aceeaşi utilitate s-a bucurat şi de partea mediului de afaceri, şi cred că e un exemplu bun şi de continuitate, pentru că este un sistem de consultare care incepuse incă de la guvernul precedent, pe care l-am continuat, şi, sper eu, indrăznesc să spun că l-am imbunătăţit prin modul de lucru, şi sper ca acest sistem de consultare să devină un reflex pentru toate guvernele in perioada următoare. Şi doresc să mulţumesc colaboratorilor noştri din mediul de afaceri pentru modul in care am lucrat impreună. Radu Florescu: Mulţumim domnului prim-ministru. Ar fi bine să incepem o mică istorie despre Coaliţie. Probabil, dacă nu ştiţi, Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei reuneşte 46 de membri, asociaţii de afaceri, camere de comerţ bilaterale şi ambasade. Scopul Coaliţiei este de a oferi o voce unică pentru consultare cu guvernul şi alte instituţii publice, pe teme care au impact asupra climatului economic şi de afaceri din Romania. CDR reprezintă atat investitori străini, cat şi antreprenori romani. Este un punct foarte important. Interesele oamenilor de afaceri locali şi ale investitorilor străini sunt la fel de importante pentru noi. Din partea Coaliţiei, aş vrea să mulţumim guvernului Cioloş pentru o colaborare bună, productivă din ultimul an. La recomandarea domnului Cioloş, formatul /.../ a fost schimbat şi a devenit mai interactiv şi mai constructiv. Abordarea a fost una mai pragmatică şi mai eficientă. Am lăsat la o parte protocolul şi am lucrat impreună. Fiind jumătate din SUA, m-am născut in Statele Unite, apreciez in mod deosebit acest fel de abordare, direct la punct. Colaborarea noastră s-a bazat mereu pe respect reciproc. Venind din mediul de afaceri, bineinţeles că nu am fost intotdeauna de acord cu fiecare punct, dar am inţeles foarte bine că avem poziţii diferite şi am respectat opinia partenerului de discuţii. Temele de lucru au fost mai multe: liberalizarea pieţei gazelor, absorbţia fondurilor europene, sistemul de management al ambalajelor, situaţia sistemului de irigaţie, Codul Fiscal, şi mare parte. Avem incredere că CDR va rămane un partener strategic şi o resursă de valoare şi pentru următorul guvern, după alegeri. Avem oameni cu experienţă bogată in mediul de afaceri şi sper că guvernul il va folosi in viitor. In contextul alegerilor, atragem atenţia că este esenţial să avem un buget echilibrat şi un plan macroeconomic realizabil pentru a avea o creştere economică sustenabilă. Părerea noastră este că trebuie să evităm măsurile care satisfac nevoi, interese şi agende pe termen scurt, care pun in pericol dezvoltarea economică pe termen mediu şi lung. Pentru fiecare măsuri trebuie evaluat impactul in economie. Orice decizie trebuie să respecte trei principii: stabilitate, predictibilitate şi transparenţă. Sunt elemente esenţiale pentru a convinge companiile să investească in Romania. In Romania ca in orice ţară, investiţiile sănătoase /depind/ de o resursă umană bine pregătită, o infrastructură bună, dezvoltare durabilă şi un stat de drept funcţional şi aplicarea legii. Coaliţia semnalează nevoia de investiţie in infrastructură, creşte finanţarea pentru educaţie şi sănătate şi in acelaşi timp cu o reformă structurală in acest domeniu. Aceste priorităţi trebuie să rămană valablile şi in perioadele electorale. Mandatul meu de coordonare a Coaliţiei se incheie acum, in decembrie, şi voi fi inlocuit de domnul Florin Pogonaru, care este in dreapta, aici, colegul meu din Coaliţie. Domnul Pogonaru are şi el o experienţă bogată in acest domeniu şi sunt absolut convins că această procedură va continua cu bine in viitor. Şi acum aş vrea să vă dau /cuvantul/. Florin Pogonaru: Mulţumesc. Mulţumesc, in primul rand, domnului prim-ministru. Sigur că nu prea mai sunt multe de spus. S-a spus aici - Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei s-a constituit ca un mecanism de continuitate funcţional şi foarte bine a menţionat domnul prim-ministru, sperăm să fie un reflex de dialog pentru toate guvernele. O să incep puţin cu provocările pe care le vedem şi consideraţii prin perspectiva unuia care a fost in dialogul acesta intre mediul de afaceri şi administraţie de destul de mulţi ani. In primul rand, vrem să fie continuitate in dialogul cu Coaliţia. Vrem să fie continuitate pe plan economic. Intotdeauna ne-am luptat şi ne-am regăsit in ceea ce a vrut acest guvern, să avem, de exemplu, bugete multinaţionale. Dacian Cioloş: Multianuale. Florin Pogonaru: Multianuale, mă scuzaţi. Ceea ce vrem, şi aici probabil merită de menţionat privind natura coaliţiei, coaliţia reflectă ecosistemul economic romanesc. Coaliţia reflectă modul cum firmele străine convieţuiesc cu firmele romaneşti şi pot să vă spun că ne-am luptat impreună pentru că in momentul de faţă este manifest faptul că modelul de creştere de pană acum, bazat aproape in exclusivitate pe capitalul străin... In cadrul ecosistemului, capitalul străin avea rolul principal, trebuie ca in perioada următoare să aibă accent pe rolul capitalului romanesc. Inclusiv capitalul străin in Romania este in momentul de faţă in situaţia in care, fără dezvoltarea părţii din sistem pe care o constituie capitalul romanesc, nu se poate dezvolta mai departe. Deci, pană la urmă, in mod practic decat să-ţi aduci furnizori din nu ştiu ce colţ din lume, preferi să ai aceşti furnizori in Romania de departe, indiferent dacă eşti capital străin sau capital romanesc. Dacă este să văd in perspectivă rolul acestui guvern ca unul care a reprezentat contrapartea pentru multe guverne, am văzut decenţă, transparenţă, bunăvoinţă, voinţa de debirocratizare şi voinţa de a moderniza lucrurile. Intr-adevăr, am văzut ca vulnerabilitate principală faptul că am avut de-a face cu un guvern fără sprijin politic şi, de fiecare dată, a trebuit ca dialogul pe care il avem cu guvernul să-l mai avem o dată in parlament incercand să promovăm sau de multe ori să stopăm diverse măsuri care erau măsuri tipice unui an electoral. Răman o serie de realizări, dar rămane, sper, pentru guvernele următoare, un altfel de mentalitate de a guverna. Mulţumesc! Liviu Iolu: Mulţumesc şi eu. Dacă sunt intrebări la temă, vă rog, din respect pentru invitaţi. Reporter: Domnule premier, pentru că tot vorbim despre mediul de afaceri, o intrebare oarecum legată de mediul de afaceri. In perioada in care au apărut stenograme din care reiese faptul că in perioada in care aţi fost ministru al agriculturii aţi semnat mai multe documente prin care aţi facilitat ieftinirea gazelor, ceea ce a dus la facilitarea unor companii private, chiar şi cele conduse de Ioan Niculae. Cum comentaţi acest subiect? Dacian Cioloş: Da. In primul rand, e interesant că ies de la naftalină aşa, mai multe lucruri, in ceea ce mă priveşte, acum, in perioada asta. E un subiect pe care eu l-am mai comentat atunci cand a fost de actualitate, şi haideţi să fie lucrurile clare. Eu eram ministrul agriculturii, atunci, şi nu cred că un ministru al agriculturii stabileşte preţul la gaze, şi nu cred că un ministru al agriculturii negociază sau pregăteşte acte normative care vizează politica industrială şi inclusiv preţul la gaze. Normal, atunci cand te intreabă cineva vrei ingrăşăminte chimice mai ieftine pentru agricultori, ingrăşăminte chimice care se fac pe bază de gaze, normal că un ministru al agriculturii e interesat să creeze pentru agricultori oportunitatea de acces la ingrăşăminte mai ieftine, dar nu ministrul agriculturii face politica industrială, şi cu atat mai mult, nici in acea vreme şi nici acum, nu ministrul agriculturii e cel care stabileşte preţul la gaze şi care creează cadrul normativ pentru aceste facilităţi. Deci, ca să fie lucrurile clare şi să punem punct la acest gen de speculaţii. Liviu Iolu: La temă, vă rog, intrebări. Reporter: Banii publici - bănuiesc că este o temă care interesează şi mediul de afaceri şi Guvernul Romaniei. Dacian Cioloş: Da, haideţi, să vorbim de această relaţie pe politicile economice. Reporter: O să vă intreb atunci şi de infrastructură, şi dacă imi permiteţi două intrebări. Este o prioritate pe care au menţionat-o şi cei de la Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei. In momentul de faţă, in bilanţul dumneavoastră de un an de zile nu apare nici măcar un kilometru de autostradă care să fi fost inaugurat. Deci, este o restanţă. Dacian Cioloş: In primul rand, nu sunt pasiunea mea inaugurarea şi tăiatul de panglici. In al doilea rand, dacă erau proiecte pregătite de guvernul precedent, am fi avut mai mulţi kilometri de autostradă. Mai mult, noi a trebuit să reparăm kilometri de autostradă inauguraţi de guvernul precedent cu tăieri de panglici şi care s-au surpat după aceea. Deci, am astupat gropile respective şi am redeschis circulaţia acolo pe Sibiu-Orăştie, cu forţe proprii, fără să mai stăm ani de zile la licitaţii mai ştiu eu cum organizate, deci ne-am creat capacitatea să rezolvăm astfel de probleme rapid şi direct, şi in al doilea rand am deblocat cam tot ce era blocat in momentul in care noi am preluat guvernarea. Nu sunt kilometri de autostradă inauguraţi acum, pentru că aproape toate şantierele erau blocate din motive administrative, contracte prost negociate sau prost elaborate, pe care a trebuit să le rezolvăm. Ţineţi minte, probabil, modificările legislative pe care le-am făcut pentru a accelera procesul de avizare intre ministere şi a putea redeschide acele şantiere şi a le putea relansa. Acum, se lucrează pe aproape toate şantierele. Sunt cred că vreo 300 de kilometri de autostradă pe care se lucrează şi care erau blocaţi in momentul in care noi am preluat guvernarea şi am pregătit pentru licitaţii, licitaţii bine structurate şi organizate pentru studii de fezabilitate, pentru proiecte tehnice pe cam tot ceea ce prevede prioritar Master Planul pentru următorii ani. Deci, altfel spus, guvernul care vine o să poată să taie panglici dacă o să vrea pe şantiere pe care acum se lucrează şi care vor fi finalizate in perioada următoare. Reporter: Şi pentru că tot vorbeaţi de guvernul care vine, va putea expune şi Cuminţenia Pămantului. Am inţeles că ieri, in Executiv, s-a discutat despre o nouă ordonanţă de urgenţă pe această temă. Dacian Cioloş: O să vă explice Ministerul Culturii, care a fost abordarea pe care a propus-o. Reporter: Ne puteţi spune, domnule premier, care au fost motivele pentru care aţi amanat semnarea contractului de vanzare-cumpărare pentru această operă? Dacian Cioloş: Da. Baza legală e in Parlament acum, e o ordonanţă de urgenţă care stabilea modul de achiziţionare. Aşteptăm punctul de vedere al Parlamentului pe ordonanţa respectivă. Am incheiat acest subiect, n-am ce să vă spun mai mult. Reporter: Este campania dumneavoastră, domnule premier, pe care v-aţi asumat-o, şi oamenii vor să ştie dacă işi primesc banii sau nu inapoi, potrivit ordonanţei de urgenţă. Dacian Cioloş: Normal, ordonanţa respectivă prevede şi acest lucru. Reporter: Şi cand /.../? Reporter: Că tot vorbeaţi despre companiile de stat, toate companiile de stat, nu cred că există vreo excepţie, au inregistrat rezultate financiare mult mai proaste decat anul trecut, unele chiar şi pierderi, deşi pană acum nu au avut, altele profituri in scădere. Care ar putea să fie motivele pentru care companiile de stat au ajuns iuntr-o situaţie financiară mai slabă decat in trecut? Dacian Cioloş: Nu ştiu, nu am analiza precisă. Nu cred că toate companiile inregistrează pierderi sau profituri mai mici. Avem companii care, dimpotrivă, au profituri din ce in ce mai mari şi chiar caută să investească şi să devină actori regionali, mai ales in domeniul energiei. Pe de altă parte... Reporter: Păi, la acele companii mă refeream. Toate au inregistrat profituri mai mici decat anul trecut. Mă refer aici la Nuclearelectrica, la Romgaz, Transelectrica, Transgaz. Dacian Cioloş: Bun. Nu stabileşte guvernul profitabilitatea companiilor. Vă spuneam de intenţia, nu numai intenţia, măsuri pe care le-am luat pentru a imbunătăţi managementul acestor companii. /.../