Premierul Dacian Cioloș a participat la Ședința festivă a Curții Constituționale prilejuită de împlinirea a150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991

Discursul premierului Dacian Cioloș la Ședința festivă a Curții Constituționale prilejuită de implinirea a150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991 [Check against delivery] Dacian Cioloș : Domnule președinte al Camerei Deputaților, Prea Fericirea Voastră, domnule Președinte al Curții Constituționale, domnule Vicepreședinte al Senatului, doamnelor și domnilor, legea fundamentală, constituția, este reperul neclintit al Romaniei, de 150 de ani, pentru funcționarea statului de drept, pentru sistemul juridic și politic. Romania a consfințit acum 150 de ani, prin adoptarea legii fundamentale, cadrul necesar funcționării instituțiilor statului, definirii valorilor societății, drepturilor, libertăților și obligațiilor fundamentale ale cetățenilor. Intre cele mai importante principii ce decurg din Constituție se numără independența justiției, ca serviciu public, dar și a judecătorilor, ca garanții esențiale ale unui stat de drept. Este ceea ce trebuie să protejăm și să asigurăm, prin toate acțiunile noastre instituționale sau politice. Constituția mai definește și protejează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor care trebuie să stea la baza oricăror decizii de politici publice pe care și guvernul le are in grijă. Să nu uităm că am pornit in 1866 cu una dintre cele mai democratice constituții din Europa, așa cum era considerată la acel moment. Mai mult, a fost o premieră pentru Sudul și Estul Europei, Romania a fost prima țară din regiune care a adoptat o constituție. Așadar, principiile statului de drept și reperele democratice au stat la temelia apariției noaste ca stat, sunt imprimate in rădăcinile noastre naționale. Aniversarea de azi a legii fundamentale are o dublă dimensiune, una care se leagă de crearea şi consolidarea Romaniei ca stat, cealaltă de recrearea Romaniei in etapa post-comunistă, cu un important element comun: parcursul democratic al Romaniei Parcursul nu a fost unul liniar - am avut deopotrivă perioade tulburi şi perioade de limpezime, de construcţie. Avem datoria de a mentine acest parcurs democratic constant. Directia si echilibrul ni le dă legea fundamentală. Romania este azi un pol regional de stabilitate, de valori democratice, de creştere economică. Ne aflăm intr-o perioadă in care, in calitate de membri ai Uniunii Europene, ai NATO, avem cele mai ample garanţii de securitate şi prosperitate pe care le-am avut vreodată in istorie. Avem cu toţii datoria de a continua pe această cale, de a transforma aceste garanţii in valoare adăugată concretă pentru statul roman şi pentru cetăţenii săi. Suntem in pragul unui examen de maturitate ca stat, ne pregătim de aniversarea Centenarului Romaniei şi imediat după, de exercitarea, pentru prima dată, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Pentru a avea forţa de a imprima o dinamică constructivă Uniunii Europene, din care facem parte, şi a ieşi din rolul pasi, Romania trebuie să se pregătească, să aibă capacitatea de a coagula valorile in care crede, viziunea pe care o are, in acţiune. Pregătirea presupune o mobilizare generală a societăţii, a mediului politic in ansamblul său. Avem nevoie de viziune, avem nevoie de un proiect de ţară şi avem nevoie de parghiile constituţionale necesare punerii lui in aplicare. Vestea bună pe care ţin să o evidenţiez pentru că de prea multe ori suntem preocupaţi de a ne critica unii pe alţii peste măsură, prinşi intr-un negativism neconstructiv, aşadar, vestea bună este că avem o bază foarte solidă. Sistemul democratic al Romaniei post-decembriste este, in liniile sale fundamentale, aşezat. Dezbaterile, abordările diferite pe care le-am avut şi le avem in societate sau in viaţa politică sunt o expresie firească a pluralismului, ele şi-au găsit un răspuns echilibrat prin vocea Curţii Constituţionale, instituţie care a contribuit enorm de mult in calitatate sa de garant al ordinii constituţionale in acești ultimi ani. Aşadar, suntem in situaţia fericită, ca stat, de a putea ajusta o construcţie solidă deja, de a face reglajul fin, astfel incat, in contextul actual echilibrul, controlul reciproc şi colaborarea loială intre puteri să fie eficiente, drepturile şi libertăţile fundamentale să fie efective. Contextul actual nu este unul uşor. E suficient să ne uităm in jur, la evoluţiile prin care trec statele in cadrul Uniunii Europene şi Uniunea ca atare. Pentru a face acest reglaj fin, pentru a asigura parghiile constituţionale necesare aplicării proiectului de ţară, avem insă nevoie de o schimbare de metodă, o schimbare a modului in care dezbatem temele publice. Faptul că avem puncte de vedere diferite, poziţii diferite, este, aşa cum spuneam, un element absolut firesc al pluralismului democratic, dar dezbaterea democratică nu este aceeea in care prevalează punctul de vedere majoritar asupra celui minoritar, in mod exclusiv, in care este punctul meu de vedere sau nimic, dezbaterea democratică este aceea cand ne ascultăm, nu doar auzim, unii pe ceilalţi, in care se naşte astfel un punct de vedere comun, un punct de vedere imbogăţit cu perspectiva celuilalt. In 2018, Romania va celebra deci centenarul Marii Uniri. 100 de ani au insemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democrație, de la războaie și crize profunde la integrarea in NATO și Uniunea Europeană. Dacă vrem ca Romania să crească, dacă vrem ca Romania să se dezvolte, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reimprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, le asumăm. Acesta este mesajul cu care aş dori să inchei. Avem nevoie de dezbateri profunde, de substanţă, din care să rezulte o lege fundamentală adaptată, care, instituţional, să reflecte lecţiile şi experienţele democratice pe care le-am parcurs deja ca stat, și care ca substanţă, să reflecte consensul real al societăţii asupra drepturilor şi libertăţilor de care dorim să ne bucurăm şi pe care le merităm toţi ca cetăţeni. Vă mulțumesc !