Premierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul "Topul Național al Firmelor"

Galerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Gala Topului Naţional al Firmelor 2016 [Check against delivery] Dacian Cioloş: Bună seara, domnule preşedinte al Romaniei, doamnelor şi domnilor miniştri, membri ai Guvernului, domnule preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei, doamnelor şi domnilor, economia Romaniei evoluează bine in ultimii ani, dacă ne uităm la cifre; şi mă gandesc aici, in primul rand, la creşterea economică şi nu atat la cifrele din acest an, cat la trendul bun al creşterii economice, al creşterii Produsului Intern Brut din ultimii ani. Și, in aceste condiţii, cred că intrebările pe care trebuie să şi le pună un guvern responsabil şi să caute răspuns la ele ar fi, in primul rand, cum asigurăm predictibilitatea necesară pentru ca sectorul privat să continue investiţiile in dezvoltare şi pentru ca acest trend să continue, pentru că nu cred că e cazul să ne lăudăm cu cifre de pe un an pe altul dacă nu vedem in scris aceste cifre intr-o evoluţie pozitivă şi, in al doilea rand, cum transformăm această creştere economică in bunăstare şi in creşterea calităţii vieţii din Romania; pentru că eu unul nu cred că faptul că avem pe hartie această cifră bună de creştere economică inseamnă că suntem indreptăţiţi a doua zi să creştem cheltuielile şi mai ales să creştem cheltuieli care nu duc neapărat la o consolidare a acestei creşteri economice. Deci cred că rolul Guvernului, intre altele, şi a decidenţilor ar trebui să fie acela de a găsi cele mai bune instrumente pentru ca această creştere să fie consolidată, in primul rand şi, in al doilea rand, ca ea să se poată transforma in bunăstare, printr-o serie de mecanisme. O prioritate pe care am stabilit-o incă de la inceputul mandatului acestui guvern şi in urma consultărilor cu dumneavoastră, cu reprezentanţii mediului de afaceri, a fost asigurarea predictibilităţii. S-a vorbit mult in seara aceasta de predictibilitate şi cred că este firesc. Mai mult chiar şi decat capitalul investit, cred că este importantă această predictibilitate. Am adus modificări Codului Fiscal doar pentru a simplifica sau pentru a clarifica anumite lucruri, urmare a dialogului cu mediul de afaceri sau pentru a corecta anumite prevederi prost formulate. Şi facem eforturi pentru a menţine predictibilitatea inclusiv acum, in această perioadă premergătoare campaniei electorale, cand se adoptă foarte repede sau pe repede inainte acte normative care nu au in spate un studiu de impact, care nu trec printr-un proces firesc de consultare publică şi care nu pot sprijini dezvoltarea economică pe termen mediu şi pe termen lung, tocmai datorită modului intempestiv in care aceste decizii sunt luate. Un alt lucru cerut de mediul de afaceri şi nu numai, şi chiar şi de cetăţenii romani, este reducerea birocraţiei, astfel incat aplicarea actelor normative sau a politicilor fiscale, in cazul mediului de afaceri, să nu vă impună sarcini administrative inutile. Şi in acest domeniu am făcut caţiva paşi importanţi in acest sens, nu mulţi, doar caţiva, pentru că, vă asigur, avem incă mult de desţelenit in acest domeniu. Administraţia din Romania a fost foarte productivă in această perioadă, in aceşti ultimi ani, in a produce birocraţie. Acest proces trebuie continuat şi trebuie continuat in mod structurat, pentru a nu crea mai mult rău decat bine, reducand aşa, tăind cu toporul taxele sau dand cu coasa - şi ştiţi cum e cand dai cu coasa, tai şi fan, tai şi buruieni, dar poţi să mai tai şi lucruri care sunt utile. Deci, chiar şi debirocratizarea trebuie făcută in mod structurat şi bine gandit, proiectată pe termen mediu. Am lansat deja in transparenţă decizională, la Ministerul de Finanţe, un pachet de simplificare şi debirocratizare, dar şi anumite facilităţi punctuale, care vizează preponderent mediul de afaceri. Este un pachet care a fost elaborat şi in urma discuţiilor cu reprezentanţi ai companiilor din mediul economic. Și o să vă dau doar două exemple şi vă voi lăsa pe dumneavoastră să descoperiţi celelalte măsuri pe care le-am propus. In primul rand, propunem extinderea pe termen nelimitat a perioadei de aplicare a facilităţii privind scutirea de impozit a profitului reinvestit; chiar dacă asta poate să aibă un impact asupra bugetului, considerăm că e bine ca oamenii de afaceri ei inşişi să decidă in ce domeniu investesc acest profit şi deci să prelungim această facilitate tocmai in ideea predictibilităţii. Propunem apoi acordarea de facilităţi societăţilor interesate de programe de calificare profesională. Alături de infrastructură, una din problemele ridicate sistematic in aceşti ultimi ani este lipsa mainii de lucru calificate in Romania şi considerăm că, dincolo de ceea ce poate să facă statul, cu siguranţă avem nevoie şi de implicarea directă a mediului de afaceri in a creşte calitatea formării profesionale. Şi de aceea, am hotărat să deducem cheltuielile efectuate de agenţii economici cu pregătirea teoretică sau practică a elevilor şi studenţilor şi a altor categorii de persoane, care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare intr-un cadru instituţionalizat. Dincolo de aceasta, anul acesta am extins facilitătile fiscale pentru persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi dezvoltare tehnologică. Avem nevoie să dezvoltăm un sector economic competitiv, care să producă valoare adăugată, valorificand şi cunoaşterea şi noile tehnologii. Cred că in felul acesta putem vorbi chiar şi de o industrializare sau o reindustrializare a Romaniei, pornind in acelaşi timp de la valorificarea acestei competenţe pe care o avem in Romania şi care, din păcate, o exportăm foarte ieftin in aceşti ultimi ani. Am vrut, deci, prin aceste facilităţi fiscal, să incurajăm cercetătorii să rămană in Romania şi să lucreze cu mediul de afaceri pentru a produce valoare adăugată aici, in Romania. Creşterea economică trebuie să se traducă in locuri de muncă pentru a fi sustenabilă in plan social. de aceea, de la 1 decembrie, va intra in vigoare un pachet de măsuri, menite să incurajeze mobilitatea socială, precum şi cea geografică; adică să incurajeze oamenii din grupuri vulnerabile să se incadreze in muncă şi să nu rămană captivi intr-un sistem de beneficii, care ii ţine intr-un anumit grad de sărăcie. Cred că este o măsură care poate să contribuie la reducerea faliei intre cele două Romanii - o Romanie prosperă, care investeşte, care se dezvoltă, şi o altă parte a Romaniei, care se bazează in primul rand pe ajutoare sociale care, din păcate, incurajează un stil de viaţă pasiv, din acest punct de vedere al activitătii profesionale. Vizăm, deci, persoane neangajate, dar şi angajatorii, printr-un sistem de incitare financiară. Ca să vă dau doar un exemplu, avem peste 400 de mii de tineri intre 16 şi 24 de ani care nu urmează vreo formă de invăţămant sau formare profesională şi care nu au un loc de muncă. Și vă reamintesc faptul că şomajul in randul tinerilor este de peste 20%. Măsurile sunt gandite pe două paliere, pentru a conecta zona socială cu cea de ocupare. In primul rand, sunt măsuri pentru incurajarea incadrării in muncă. Măsurile se adresează tuturor persoanelor aflate in căutarea unui loc de muncă, dar indeosebi şomerilor de lungă durată, tinerilor fără un loc de muncă şi neincadraţi intr-o formă de invăţămant, şi chiar şi romanilor din afara graniţelor, care doresc să se reintoarcă in Romania şi işi caută un loc de muncă. Şi in al doilea rand, măsuri care au in vedere stimularea angajatorilor să incadreze persoane in căutarea unui loc de muncă. Intre măsurile concrete incluse in noul pachet se găsesc măsuri active, destinate ocupării, ce incurajează mobilitatea lucrătorilor, prin acordarea unor prime de activare, de incadrare sau de instalare intr-o altă regiune decat cea de origine, de reşedinţă, acolo unde găsesc un loc de muncă. Spre exemplu, şomerii care decid să-şi schimbe domiciliul la o distanţă mai mare de 50 km pentru a deveni angajaţi, vor beneficia de o primă de instalare. Stimulăm şi angajatorii ca, prin măsuri active, să cuprindă in planurile lor de angajare şomeri de lungă durată, tineri fără ocupaţie şi neincadraţi intr-o formă de invăţămant. Angajatorii care incadrează in muncă pe durată nedeterminată proaspeţi absolvenţi ai unor instituţii de invăţămant sau persoane aflate in şomaj, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent sau şomer incadrat, o primă de instalare. Sunt doar cateva exemple despre ce am decis să facem in această direcţie. Sunt decizii care deja sunt luate şi care urmează să intre in vigoare incă de luna viitoare. Facem asta folosind atat fonduri naţionale, cat şi fonduri europene, intr-un singur mecanism, direcţionat in mod coerent, pentru a finanţa acest pachet de măsuri active şi de mobilitate şi pentru a susţine ocuparea aici, in ţară. Am considerat că o dată pentru totdeauna e important să nu mai avem o abordare separată pentru fonduri europene, prin care să finanţăm foarte scump o grămadă de cursuri de formare cărora nu le vedem neapărat impactul şi, pe de altă parte, din fonduri de la bugetul de stat, masuri sociale, care la fel, nu au un impact neapărat in incadrarea in campul muncii sau in reducerea şomajului. Am decis să punem impreună aceste resurse financiare şi să venim cu măsuri care chiar să stimuleze incadrarea in muncă. Aş aminti totodată, ca măsură luată in această ultimă perioadă, şi urmare a solicitărilor mediului de afaceri, o nouă schemă de ajutor de stat pentru a stimula investiţiile. E vorba de o schemă de ajutor de stat, care vizează investiţii de dimensiuni medii intre 1 şi 5 milioane, pornind şi de la observaţia că dincolo de acea schemă, care viza marile investiţii făcute, in general, de companii mari, in Romania avem peste 95% intreprinderi mici şi mijlocii, care şi ele trebuie stimulate să se poată dezvolta şi să poată să investească. Astfel, această schemă vizează deci investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro, care vor fi susţinute printr-o schemă aparte de ajutor de stat, planificată, proiectată pentru patru ani, incepand cu anul viitor. In perioada imediat următoare, vom lua deciziile administrative necesare in aşa fel incat această schemă să intre in vigoare incepand de anul viitor. Şi nu in ultimul rand, dincolo de aceste măsuri luate in acest an, ne gandim şi la perspectivă, la modul in care economia romanească poate să evolueze in anii următori şi modul in care guvernul, prin măsurile pe care le poate lua, poate să stimuleze această evoluie. Şi am făcut acest lucru prin programul Romania competitivă, pe care l-am lucrat impreună cu dumneavoastră, in cadrul căruia au fost identificate 16 domenii prioritare, cu o contribuţie la creşterea economică, multe din acestea avand o relevanţă deosebită pentru mediul de afaceri şi vizand sectoare cu potenţial de dezvoltare in Romania. Nu intru in detalii. Acest program a fost discutat de mai multe ori, el se găseşte, este public şi intenţia noastră este să-l propunem ca bază de discuţie pentru componenta economică a proiectului de ţară, care este coordonat și a cărui elaborare este coordonată de domnul preşedinte. O viziune economică pe termen lung nu poate lăsa deoparte nici evoluţia educaţiei, a sănătăţii, a infrastructurii, a politicilor sociale şi de la această premisă am pornit şi cand am elaborat acest program Romania competitivă, care vizează dezvoltarea economică, dar am pornit de la premisa că dezvoltarea economică nu se poate face fără a investi in paralel şi in educaţie, in sănătate, in infrastructură, aşa cum aceste domenii importante pentru dezvoltarea socială a Romaniei nu pot să aibă un viitor, dacă nu avem şi prosperitate economică. Asta inseamnă că din punctul meu de vedere, cel puţin mediul de afaceri trebuie să fie mai mult decat in trecut implicat inclusiv civic. Perioada care vine este o foarte bună oportunitate pentru ca mediul de afaceri să fie parte activă a dezbaterilor care vor urma şi care vor desena viitorul Romaniei. Cred că mai mult ca oricand, societatea romanească are nevoie de acest pilon al dezvoltării Romaniei, care este mediul de afaceri, să treacă dincolo de partea de business, dincolo de discuţiile privind investiţiile, de mediul concurenţial şi să se implice civic in evoluţia mentalităţii Romaniei, pentru că cred că avem un potenţial creativ foarte bun in Romania, dar e important să ştim să-l punem in valoare. Şi cred că pentru asta avem nevoie ca in societatea romanească şi cei care produc, cei care produc valoare adăugată, cei conectaţi la realităţile de pe teren să fie prezenţi in dezbaterile publice şi in pregătirea deciziilor politice care se iau. Am incredere că inelegeţi acest mesaj şi chiar dacă ştiu că este un efort pentru dumneavoastră, veţi face acest efort pentru bunăstarea Romaniei. Vă mulţumesc!