Premierul Dacian Cioloș a participat la evenimentul Forumul Internaţional "România digitală - Industria 4.0"

Galerie foto Alocuțiunea premierului Dacian Cioloş la Forumul Internaţional Romania digitală - Industria 4.0 [Check against delivery] Domnule preşedinte, domnule comisar, dragă Gunther, doamnelor şi domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor, mă bucur că, in sfarşit, reuşim să organizăm acest eveniment, pe care l-am prefigurat, drept să spun, incă de la inceputul mandatului, dar am fost conştienţi că, pană să ajungem la acest moment, avem cateva lucruri de făcut. Pentru că incă de la inceputul mandatului am identificat şi am definit o discrepanţă, o prăpastie majoră intre sectorul public şi sectorul privat in ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei informaţiei. Pe de-o parte, in sectorul privat am constatat performanţa şi potenţialul uriaş in domeniul IT şi in capacitatea de inovare. Pe de altă parte, sectoare vitale, precum educaţia, sănătatea, asistenţa socială, agricultura, politica fiscală, se dezvoltă prea incet şi ţin pasul cu greu, cu nevoile oamenilor, dar şi cu evoluţia din alte ţări. Nu in ultimul rand, am constatat cu toţii, impreună, că birocraţia este puternic inrădăcinată in administraţie, ne impovărează pe toţi, ne pune pe drumuri şi ne consumă energie şi bani şi de-o parte şi de alta, şi pentru sectorul public, dar şi pentru contribuabili şi pentru cetăţeni. Pe de altă parte, dacă privim spre exterior, Romania are, in momentul de faţă, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, toate atuurile pentru a deveni un actor important in regiune, in construcţia europeană şi in plan global, atuuri care, din păcate, nu sunt incă valorificate la intregul lor potenţial. Şi aş aminti aici, pe de-o parte, programatori bine pregătiţi şi competitivi la nivel internaţional, cu rezultate foarte bune şi in ţară, dar şi cei care lucrează in afară, infrastructură de bandă largă performantă, chiar dacă... - dacă ne uităm la hartă vedem şi zone albe, care incă nu sunt acoperite deloc cu această infrastructură, dar acolo unde ea există, ea este una performantă - şi, pe de altă parte, avem o industrie IT puternică, cu perspective puternice de creştere, cu un sector de cercetare-inovare in creştere şi cu potenţial enorm. Şi aici, o politică fiscală inteligentă, aplicată in sectorul IT, a făcut din acest sector, aşa cum am spus-o in mai multe randuri şi nu mă sfiesc să o spun, dacă in urmă cu cinci ani, cand plecam la Comisia Europeană am lăsat agricultura şi sectorul agroalimentar cu 6-7-8% in PIB şi sectorul IT era cred că undeva la 2-3%, acum sectorul IT a depăşit sectorul de agricultură şi agroalimentară şi asta ne arată, pe de-o parte, rapida dezvoltare a acestui sector, după ce s-au luat anumite măsuri, anumite facilităţi fiscale pentru acest domeniu. Pe de altă parte - şi o să revin asupra acestui subiect - ne arată că mai avem de făcut unele lucruri, probabil inclusiv utilizand tehnologia IT, pentru ca şi agricultura, sectorul agroalimentar să devină mai performante. Pornind de la aceste constatări, am inţeles rapid, incă de la inceputul mandatului, că trebuie să luăm anumite măsuri concrete pentru a descătuşa acest potenţial pe care il avem in folosirea tehnologiei şi să avem o abordare coerentă legat de aceste măsuri, atat pentru a stimula folosirea tehnologiei informaţiei in administraţia publică, cat şi pentru a stimula capacitatea de inovare in sectorul privat. Şi, pe de altă parte, trebuie să spun şi că am avut, incă de la inceputul mandatului, o solicitare expresă din partea domnului preşedinte de a ne apleca asupra acestor lucruri, pentru a găsi soluţii, idei, ca să putem valorifica acest potenţial al Romaniei, un potenţial de creştere in domeniul economic foarte clar, care vine din această parte. Şi, astfel, la solicitarea domnului preşedinte, am inceput să lucrăm impreună la un plan, prin care să accelerăm parcursul digital al Romaniei, cu măsuri concrete, atat pentru o administraţie eficientă, pentru digitalizare, pentru mai multă transparentă vizavi de cetăţeni, dar şi pentru a găsi măsuri care să stimuleze sectorul privat in acest domeniu. Astfel, am lucrat cu mai multe ministere cu atribuţii in domeniu şi, după cateva luni, am venit cu cateva măsuri. In primul rand, este acest Manifest pentru o Romanie digitală, pe care-l propunem. Şi aici, ca şi in alte domenii, suntem conştienţi că ceea ce am putut să facem in acest an este să pregătim terenul, să pregătim cadrul şi pachetul de măsuri şi cadrul instituţional, pentru ca această idee să poată să continue in anii următori. Ne-am fixat astfel o strategie in jurul a trei obiective. Pe de-o parte, o coordonare mai bună a investiţiilor şi a cheltuirii banului public in domeniul IT cu rezultate pentru cetăţeni, cu rezultate care să se reflecte in performanţa administraţiei. In al doilea rand, o susţinere a inovaţiei, a cercetării-dezvoltării şi a antreprenoriatului şi, in al treilea rand, măsuri pentru a atrage profesionişti specializaţi in sectorul public şi pentru a asigura stabilitatea lor, pentru a-i incuraja să vină să lucreze in sectorul public şi pentru a incuraja stabilitatea lor. Altfel spus, să găsim modalităţi prin care ofertele de muncă pe care le poate face administraţia publică să fie suficient de performante pentru ca oameni competenţi să vină să lucreze in administraţie in acest domeniu. Ne-am regandit şi modul de organizare la nivelul Guvernului, al coordonării activităţii IT şi astfel, pentru prima dată, am creat in cadrul Guvernului un coordonator pentru tehnologia informaţiei. Avem aici şi acest coordonator deja numit, care este in fază de constituire a echipei şi care va avea rolul de a coordona toată activitatea IT la nivelul Guvernului, atat activitatea de mentenanţă, cat şi activitatea de proiectare şi de coordonare a interoperabilităţii diferitelor platforme, pe care le avem acum in administraţiile publice şi dintre care unele dintre ele nu sunt interconectate sau chiar nu se pot interconecta din cauza modului cum au fost proiectate. Deci ideea e de a avea o coerenţă la nivelul Guvernului, la nivelul administraţiei publice centrale din acest punct de vedere. Tot acest coordonator pentru tehnologia informaţiei va trebui să coordoneze şi investiţiile publice, pe care Guvernul şi diferitele instituţii subordonate le va face şi să asigure şi coordonarea punerii in practică a programului de e-guvernare. Pe de altă parte, pentru a stimula inovaţia şi pentru a face o infuzie de inovaţie şi in administraţia publică, am lansat şi programul despre care aţi auzit, cu bursieri IT-işti in cadrul Guvernului pentru perioade scurte, de 6 luni de zile, dar suficient de lungi pentru ca aceşti oameni să-şi poată lăsa amprenta, prin rezultate concrete, in imbunătăţirea funcţionării administraţiei, acea platformă GovITHub, care se doreşte nu doar oportunitatea de a aduce oameni care să lucreze temporar in administraţie, care să facă o pauză in domeniul lor de predilecţie sau in activitatea lor de predilecţie şi să dea o mană de ajutor administraţiei, dar acest GovITHub se doreşte a fi şi o platformă de legătură, de schimb de informaţii, opinii, intre specialişti IT din Guvern şi specialişti IT din sectorul privat, voluntari, oameni care au idei, care pot să vină cu propuneri pentru imbunătăţirea activităţii administraţiei din această perspectivă. Dincolo de aceasta, sunt mai multe domenii in care am inceput să lucrăm pentru informatizare sau, altfel spus, pentru a utiliza tehnologia informaţiei pentru imbunătăţirea şi ameliorarea serviciilor publice. Fără să detaliez prea mult, pentru că se va intampla şi astăzi după-amiază, aş aminti sectorul sănătate, in care dorim să avem, folosind aplicaţii IT, şi un mai bun feedback din partea pacienţilor asupra serviciilor publice de sănătate, dar şi o mai bună raportare şi monitorizare a prezenţei medicamentelor pe piaţă şi a evoluţiei preţului acestora sau o mai bună coordonare a licitaţiilor pe care ministerul sau instituţii publice le organizează pentru achiziţia de servicii sau de ustensile necesare acestui domeniu, pentru a reduce cheltuielile publice. Apoi, aş mai aminti şi platforma de transparenţă a execuţiei bugetare, pe care a pus-o la punct, incă din primăvară, Ministerul de Finanţe. Cred că este, dacă nu un unicat, dar una din rarele platforme de acest gen, chiar in Uniunea Europeană, in care, practic, toate instituţiile arondate, să spun aşa, la bugetul de stat, sunt obligate să pună in transparenţă, pe această platformă, cheltuielile pe care le realizează din fonduri publice. Tot in domeniul financiar-fiscal aş aminti şi informatizarea ANAF-ului şi a legăturii dintre ANAF cu contribuabilul, o informatizare care este in curs şi, care, pană la sfarşitul anului, va deveni efectivă. Apoi, in domeniul incluziunii sociale şi a economiei sociale, la fel, folosim platforme IT pentru a simplifica serviciile sociale furnizate de stat către autorităţi locale sau către benficiari, dar şi crearea de baze de date de asistenţă socială, care ne permit şi ne va permite, in viitor, şi mai mult să putem indentifica chiar anumite fraude, care pot exista in prestaţiile sociale sau in solicitările de beneficii sociale. Ca să vă dau doar un exemplu, prin folosirea acestor baze de date incrucişate, am constatat că avem mai multe persoane care beneficiază de sprijin de asistenţă socială, ca fiind persoane nevăzătoare, dar, pe de altă parte, aceste persoane sunt şi pe lista celor care au permise de conducere. Deci, undeva este o problemă, sau intr-o parte, sau in alta. Şi astfel de platforme ne permit să identificăm şi astfel de probleme. Apoi, agricultura este un domeniu in care tehnologia informaţiei poate să ne ducă la o creştere a performanţei producţiei, şi din punct de vedere cantitativ şi din punct de vedere calitativ, şi aici cred că, la fel, trebuie să inovăm şi să folosim potenţialul pe care-l are Romania, atat in domeniul agriculturii, cat şi in domeniul IT, pentru a face lucruri, care, probabil, se fac incă mai puţin, chiar şi la nivel internaţional, dar dacă punem impreună specialişti din agricultură cu specialişti IT, cred că putem scoate lucruri foarte interesante pentru agricultura din Romania şi de aceea am propus un workshop in cadrul acestui seminar, astăzi, pe acest domeniu, pentru că ştiu că există deja astfel de idei, la care se lucrează in Romania şi care trebuie puse in valoare. Apoi, un domeniu pe care iar avem potenţial, atat pe partea de tehnologie, cat şi pe partea de IT este, aşa cum a amintit şi domnul preşedinte, dezvoltarea industrială sau reindustrializarea Romaniei, care poate să se facă, la fel, incrucişand potenţialul pe care-l are Romania şi in anumite ramuri ale industriei, şi aş aminti doar industria automobilelor, dar şi pe domeniul IT, care poate să atragă investiţii şi care deja atrage investiţii in Romania, nu doar pentru construcţia unor componente mecanice, să spun, ale automobilelor, dar şi pentru toată această componentă informatizată a autoturismelor, autoturismele viitorului avand o componentă IT din ce in ce mai importantă in ceea ce se va intampla in viitor. Şi aceasta a fost şi una din ideile care ne-a stimulat in organizarea acestui eveniment, in urmă cu cateva săptămani, cand domnul comisar Oettinger a fost in vizită, ne-a spus şi despre intenţiile Comisiei Europene de a stimula acest domeniul al industriei 4.0, şi am spus că este o oportunitate să arătăm şi potenţialul pe care il are Romania in acest domeniu, al construţiei de autoturisme, al IT-ului, dar şi in cercetare şi inovare şi valoarea adăugată pe care o putem crea folosind potenţialul IT. Apoi, un alt domeniu in care vrem să stimulăm inovaţia, pe partea de IT, este securitatea cibernetică, unde, la fel, Romania are deja anumite performanţe şi unde aceste performanţe trebuie puse cap la cap, pentru ca de ele să poată să beneficieze, atat sectorul public, pe partea de securitate cibernetică, cat şi sectorul privat. Şi aici cred că Romania are un potenţial extraordinar şi la nivel european, unde nu avem mari jucători pe piaţă in acest domeniu şi unde Romania ar putea avea o contribuţie in anii următori. Deci, ca să concluzionez, ne propunem să lucrăm, şi acesta este obiectivul acestui Manifest pentru o Romanie digitală, intr-o evoluţie a administraţiei publice şi o reformare a administraţiei publice, folosind şi tehnologia IT in susţinerea inovării in acest domeniu al IT, şi aici ne gandim la instrumente financiare, care să stimuleze inovarea din sectorul privat de la startup-uri, intreprinderi mici şi mijlocii in acest domeniu, stimularea inovării, pentru a ajuta la emergenţa unor actori, unor jucători importanţi pe piaţa europeană şi internaţională in acest domeniu, care să fie jucători care să contribuie atat la dezvoltarea economiei, in Romania, a sectorului privat in acest domeniu, dar care să fie in măsură şi să sprijine evoluţia statului pentru a creşte performanţa acestuia. Vă mulţumesc! Vă doresc mult succes şi multă inspiraţie in seminarul de astăzi! *** Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș după participarea la Forumul Romania Digitală [Check against delivery] Am organizat acest seminar astăzi ca un element de etapă in ceea ce am lucrat anul acesta pentru a coordona mai bine digitalizarea administrației, pe de o parte, dar şi pentru a implica mai mult Guvernul in relaţia cu sectorul privat in dezvoltarea sectorului IT. Pentru că aici nu doar administraţia are nevoie de mai multă digitalizare, pentru mai multă eficienţă, performanţă şi transparenţă in cheltuirea banului public, in relaţia cu cetăţeanul, dar aici avem, realmente, un potenţial important şi in sectorul privat, care incă nu e suficient valorificat. Şi avem nevoie, mai ales, să punem in contact domeniul IT cu sectorul industrial, cu agricultura, cu alte domenii unde IT-ul poate să fie folosit. Şi aşa cum aţi văzut, şi domnul comisar Oettinger sublinia faptul că este un domeniu in care la nivel european se va lucra foarte mult in perioada următoare pentru piaţa unică comună digitală, şi aici Romania poate să se implice din start, fiind stat membru al Uniunii Europene, să se implice din start ca un actor activ in acest proces. Reporter: Domnule premier, dacă aţi putea să clarificaţi un lucru. Au apărut nişte informaţii că aţi primi, in această perioadă, după ce aţi lucrat ca şi comisar european, nişte salarii foarte mari. Este un regulament al Comisiei Europene, care vă dă dreptul să le primiţi.... Dacian Cioloş: Da, am văzut şi eu lucrurile astea prezentate ca şi o noutate şoc, surpriză. Eu, lucrurile astea, dacă ţineţi minte şi dacă vă uitaţi in declaraţii de-ale mele din trecut, am spus, incă de cand am terminat mandatul, că există această indemnizaţie pentru toţi foştii comisari europeni, o indemnizaţie de tranziţie care durează 3 ani după mandat, care se acordă - pentru că există şi nişte restricţii profesionale pentru foştii comisari - se acordă automat, fără nicio obligaţie din partea persoanelor respective faţă de Comisia Europeană şi ea se acordă tuturor foştilor comisari. Deci e o perioadă de 3 ani, a inceput in noiembrie 2014 şi merge pană in noiembrie 2017. Ea apare in declaraţia de avere, totul a fost făcut transparent. Nu sunt bani care vin de la firme private, care să aibă contracte cu Guvernul, nu sunt bani care să vină, eu ştiu, din partea altora care au anumite interese la guvern. Sunt bani pe care ii am de la o instituţie publică şi care vin pe baza unui regulament european, care nu au nicio legătură cu responsabilitatea pe care o am in momentul de faţă. Reporter: Dar suma este adevărată /..../? Dacian Cioloş: Da, da, deci e vorba cam de jumătate din, cred că ceva mai mult de jumătate din salariul net de comisar, incă o dată, pe o perioadă de 3 ani. Legat - ca să clarific şi lucrurile astea - poziţia mea ca prim-ministru faţă de Comisia Europeană a fost foarte clară de la inceput. Atunci cand au fost de criticat lucrurile, le-am criticat, atunci cand a trebuit să susţin puncte de vedere ale Romaniei, le-am susţinut. De asta nu am nicio obligaţie faţă de Comisia Europeană. Şi acum, pentru că văd tot felul de comentarii care apar din partea unora, nu eu sunt primul-ministru care a primit un to do list de la Comisia Europeană, care să-i spună ce să facă şi ce să dreagă. Eu sunt cel care am spus atunci foarte ferm, cand a fost cazul, că, de exemplu, Romania nu acceptă cotele de migranţi, eu sunt cel care am negociat şi am insistat pentru implicarea Comisiei Europene pentru eliminarea vizelor pentru Canada. Deci din acest punct de vedere nu am absolut nicio problemă şi vreau să fie foarte clar, pentru toţi cetăţenii romani, că independenţa mea e totală şi sunt foarte conştient de responsabilitatea pe care o am in calitatea actuală. Reporter: Vi se pare o coincidenţă faptul că au apărut aceste informaţii a doua zi după ce aţi fost asumat public de PNL viitorul premier? Dacian Cioloş: Nimic nu e coincidenţă, probabil că asta ştiţi şi, cum să spun, nici nu e o problemă. Imi dau seama că, in această perioadă, persoana mea şi imaginea mea vor fi ţinta a tot felul de informaţii. Eu am fost şi o să răman in continuare clar, direct, onest şi deschis. Nu am nimic de ascuns şi sper să nu aibă nici alţii de ascuns sau să nu incerce alţii să ascundă anumite lucruri scoţand anumite tipuri de informaţii. Incă o dată, asta nu e o noutate, e un lucru care e deja pe piaţă, e cunoscut de un an şi jumătate de cand mi-am terminat mandatul. Doar că, sigur, poate să fie scoasă acum. Mulţumesc.