Premierul Dacian Cioloș a participat la emisiunea 'Ediție specială' la TVR1

Realizator: Bună seara şi bun găsit la o ediţie specială. In această seară il avem ca invitat pe primul ministru al Romaniei, domnul Dacian Cioloş. Bună seara, domnule prim ministru. Dacian Cioloş: Bună seara! Realizator: Vă mulțumim că sunteți alături de noi, de Televiziunea Publică, prin această prezență, mai ales că ştiu că aţi avut un program foarte incărcat. Ieri aţi fost in Italia toată ziua, astăzi aţi avut o şedinţă de guvern. Alături de noi se află colegul meu Gabriel Gherghescu, bună seara! Gabi o să fie cel care o să vină cu intrebări ajutătoare, avem lucruri foarte importante pe care am dori să le clarificăm chiar in această seară, decizii pe care le-aţi luat. Gabi o să fie cel care o să vină cu intrebări ajutătoare sau de multe ori o să ne pună in incurcătură, domnule prim-ministru. Dacian Cioloş: Nu este prima dată cand mă pune domnul Gherghescu in incurcătură. Gabriel Gherghescu: Mizăm pe acest lucru şi am să intru abrupt...Ideea este rezultatul unei intrebări lămuritoare pentru public, mai ales după ce astăzi au fost luate nişte decizii importante in şedinţa de guvern. Realizator: Intrăm abrupt intr-un subiect, pentru că avem aproximativ opt teme pe care am vrea să le discutăm cu dumneavoastră, de la faptul că vor fi alegeri in 11 decembrie, cariera politică, investiţii in infrastructură, administrație, debirocratizare, ce se intamplă cu economia, cu salariile, cu pensiile, apoi aspecte legate de agricultură, de vanzarea pămanturilor, de exemplu, pentru cetățenii străini şi vom incheia cu politica externă unde avem lucruri importante de tip spaţiul Schengen sau relația cu Republica Moldova sau Brexit, bineințeles. Așadar astăzi aţi decis, 11 decembrie va fi ziua alegerilor generale in Romania. A fost o controversă din partea partidelor politice intre o dată, 27 noiembrie, altă dată, 11 noiembrie, partidele au agreat in funcție de interesele lor, bineințeles, electorale. De ce aţi ales această dată, şi dacă nu sunt probleme pentru continuarea tuturor pașilor către formarea unui nou guvern? Dacian Cioloş: Decizia privind data alegerilor am luat-o conform Constituției şi conform legilor. A fost o variantă propusă de 27 noiembrie care din punctul nostru de vedere, şi nu numai al nostru, al constituţionaliştilor, nu era legală, constituțională, pentru că legea prevede că alegerile trebuie organizate in aşa fel incat inceperea mandatului noului parlament să nu aibă loc inainte de finalizarea mandatului parlamentului actual. Deci asta inseamnă că mandatul noului parlament ar trebui să inceapă pe 20 decembrie, cel mai devreme şi dacă președintele, conform Constituției, are la dispoziție maxim 20 de zile de la alegeri pană cand poate să convoace pentru prima dată parlamentul, asta inseamnă că ar fi trebuit să luăm in calcul o dată, organizarea alegerilor incepand cu sfarşitul lui noiembrie, deci nu mai devreme. Primul week-end după 30 noiembrie, pentru că este o cutumă să organizăm alegerile duminica, prima duminică ar fi fost 4 decembrie. Deci ar fi fost această posibilitate. In niciun caz 27 noiembrie care ar fi insemnat că dacă președintele ar fi convocat parlamentul nu mai tarziu de 20 de zile de la data alegerilor, am fi intrat peste mandatul parlamentului actual. Deci 4 decembrie, am discutat cu mai multă lume, deci inclusiv cu liderii partidelor parlamentare, 1 decembrie pică intr-o joi, asta inseamnă că multă lume o să facă acel faimos pod de legătură cu weekend-ul, deci işi vor lua vinerea liberă. Inţeleg că şi 30 noiembrie este sărbătoare, deci oamenii ar avea 4-5 zile libere cand o mare parte dintre ei pleacă in vacanță. Realizator: Din aceste motive s-a dus către următorul weekend, duminica... Dacian Cioloş: Am mers către 11 decembrie, obiectivul nostru fiind acela de a ne asigura că un număr cat mai mare din alegătorii cu drept de vot sunt in situația de a participa la vot. Pe de altă parte, ultimele alegeri au avut loc in 9 decembrie, deci nu este o diferență foarte mare de timp. Gabriel Gherghescu: Pe de altă parte, domnule prim-ministru, aş putea spune că toată zarva nu a avut o bază foarte reală şi foarte corectă, in direcţia asta ne duce Constituția şi o aritmetică simplă. Adică nu erau foarte multe variante. Dacian Cioloş: Şi există riscul intr-adevăr ca la fiecare alegeri să mergem mai incolo in decembrie. Realizator: Şi la un moment dat să trecem intr-un alt an. Dacian Cioloş: Sigur, partidele politice sunt conștiente de acest lucru şi de faptul că ar trebui o dată fixă cumva sau un reper fix in Constituție ca să evităm aceste calcule şi aceste artificii pentru a rezolva problema. Realizator: Pare că lucrurile sunt clare din punct de vedere constituțional. Din punct de vedere al faptului că nu trebuia intr-o zi de sărbătoare să existe acest scrutin, deși in alte ţări, de exemplu in Spania, este programat un scrutin chiar de Crăciun, 25 decembrie, dar să considerăm că aşa stau lucrurile in Romania, trebuie să fie oamenii acasă, să nu fie plecați in vacanță. Pe de altă parte, insă, consecința care vine in urma acestei date, nu este vina dumneavoastră ințeleg, este riscul ca să nu fie un buget naţional, este riscul de a se forma un guvern foarte tarziu, nu se știe cand se poate acest lucru şi, bineințeles, un oarecare blocaj anticipat de către, de exemplu PSD, care a spus că in aceste condiții nu va vota un buget pană in februarie, un buget naţional. Dacian Cioloş: Sigur, asta este problema danșilor ce o să voteze, ce nu o să voteze. Noi o să ne facem treaba ca guvern, inclusiv pe buget, aşa cum noi am primit un buget care era pregătit cand am preluat guvernarea in noiembrie, şi noi vom pregăti un buget, vom vedea in funcție de condiții dacă il vom adopta in guvern sau nu sau il vom lăsa guvernului viitor. Sunt niște repere in buget, pornind şi de la decizii pe care inclusiv parlamentul le-a luat, de care va trebui să ținem cont. Pe de altă parte, poate să fie instalat un guvern dacă, eu știu, partidul sau partidele care vor urma să formeze guvernul vor avea un program de guvernare şi o echipă de guvernare foarte rapidă. Eu am discutat şi cu domnul președinte şi dansul mi-a confirmat că nu va aștepta 20 de zile de la alegeri pentru a convoca parlamentul. Imediat ce alegerile vor fi validate parlamentul poate să fie convocat, primul ministru poate să fie nominalizat şi poate să purceadă la formarea echipei şi, apoi, sigur, discuţiile pe buget. Dar n-aş vrea să se ințeleagă că această situație este din vina guvernului. Pe noi au fost presiuni să folosim tot felul de artificii, de interpretări ale legii pentru a aduce alegerile mai inspre toamnă. Nu in felul acesta se fac lucrurile, trebuie respectată legea. Realizator: Aţi vorbit despre rapiditatea cu care președintele ar dori să se intre intr-un nou mandat al unui guvern, al parlamentului in intregul său. Dumneavoastră astăzi puteți să ne spuneți cum vă proiectați continuitatea sau nu in interiorul acestui guvern sau intr-un viitor guvern? Dacian Cioloş: Nu, acest guvern va merge pană la alegeri. Acesta a fost mandatul meu şi acest mandat incerc să-l duc pană la capăt şi nu mi-am schimbat părerea pentru că mi-am luat un angajament la inceput şi eu am mai spus-o in vreo două, trei randuri, cu toate că văd ca tot apar speculații, indiferent de ce spune eu... Gabriel Gherghescu: Se apropie alegerile. Dacian Cioloş: De asta la un moment dat mă intreb dacă mai are rost să mai spun vreun lucru pentru că oricum speculațiile vor continua şi dacă eu vă repet că nu mă inscriu intr-un partid politic, nu-mi fac un partid şi nu candidez la alegerile din acest an. Realizator: Dar dacă veţi fi propus de o majoritate veți accepta? Dacian Cioloş: Nici nu interpretez in dacă sau in parcă. Obiectivul meu, aşa cum v-am spus acum, este să mă duc pană la capăt cu acest mandat. Sigur, am văzut speculații pentru că unii din membrii echipei guvernamentale au făcut anumite declarații şi le-am spus şi lor, am spus intregii echipe, de altfel, le-am confirmat ceea ce am spus aici, pe de altă parte le-am spus şi lor, nu numai că am o problemă, chiar ii incurajez, şi pe ei şi pe alţi tineri capabili, competenți, care doresc să schimbe Romania in bine să se angajeze politic dacă doresc şi chiar la aceste alegeri. Deci pe mine nu mă deranjează dacă unii membri ai echipei vor decide să candideze la alegeri pentru a susţine continuare unor proiecte pe care noi le-am inceput. Am declarat mai multe proiecte pe care n-o să le putem fizic duce pană la capăt in acest mandat şi sigur că şi pe mine m-ar interesa să văd că ele continuă. Deci dacă membri ai echipei vor decide să candideze, dar nu pentru că le cer eu şi eu nu am un plan, aşa cum interpretează unii sau faptul că lucrez cu o echipă şi că eu ii indemn şi eu le voi cere la un moment dat să participe la alegeri sau nu, i-am incurajat dacă vor să facă politică, să o facă, insă in momentul in care vor anunța că participă la alegeri, că candidează, aşa cum am făcut şi pentru alegerile locale cu secretari de stat sau prefecți, sau alți membri ai echipei care ţin de numirea mea şi care au decis să participe la alegeri, la fel şi miniștrii din guvern dacă vor decide să participe la alegeri, la momentul respectiv se vor retrage şi vor merge in campanie electorală. Dar in ce mă privește, nu imi schimb opinia. Gabriel Gherghescu: Cred că cel puţin pană la această dată aţi stabilit şi aţi făcut o declarație destul de tranșantă, pană la acest moment, asta este decizia dumneavoastră legată de spectrul politic şi de... Dacian Cioloş: Nu pană la acest moment, pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Gabriel Gherghescu: Pană la sfarşitul mandatului acestui guvern. Aş vrea să trecem, aşa cum a spus şi Claudiu, telespectatorii așteaptă cateva lămuriri legate de deciziile luate in şedinţa de astăzi de guvern, legată de salarizare, extrem de importante, şi de, dacă vreți, promisiunile la inceput de mandat şi realizările pe care le-aţi făcut şi cum spuneați mai devreme şi pe noi ne interesează, ca şi pe telespectatorii de altfel, dacă aţi reușit să puneți Romania, să spunem, pe un traseu de unde nu mai poate fi abătută din diverse domenii pentru că asta a fost ideea cand aţi venit la guvernare să creați niște direcții, nu neapărat să faceți in acest an autostrăzi sau spitale, fizic să le construiți ci să creați o dimensiune care nu mai poate fi modificată. Foarte pe scurt. Oamenii de afaceri au realizat, dacă vreți, o analiză a guvernării dumneavoastră. Şi am să vă enumăr cateva. Dintre victoriile, o să incepem cu victoriile că zic că e mai bine, dintre victoriile Guvernului Cioloş, Guvernul Cioloş a oprit o parte din abuzurile generate de guvernele politice, in special niște legi in favoarea unor infractori dovediți sau pe cale de a fi dovediți, reducerea TVA sau impozitului pe dividende, transparenţa in legislaţie a cheltuirii banului public, imbunătățirea imaginii externe generand o stabilitate, modul in care gestionează relația cu partidele politice. Astea sunt trecute la victorii. Tot oamenii de afaceri au identificat şi cinci erori ale guvernării dumneavoastră. Am să vă spun numai două dintre ele. Intarzierea lansării proiectelor pe fonduri europene din exercițiul 2014 - 2020 şi nivelul scăzut al investițiilor publice, lipsa proiectelor de infrastructură. Continui cu cinci măsuri bune. Am să vă citesc, la fel, două dintre ele. Deci la capitolul de bine: implementarea de măsuri fiscale bune pentru economie, susținerea luptei anticorupție. Şi finalul este cu nota pe care dumneavoastră aţi acordat-o guvernului aţi acordat o notă de șapte pentru primele șase luni. O scurtă trecere in revistă. Care ar fi nota pe care o acordați acum după care o să intrăm in amănunte şi să vedem dintre proiectele guvernamentale ce aţi reușit să faceți şi cum justificați nota pe care vă rog să o acordați guvernului. Dacian Cioloş: Da. Nu aş merge acum cu o notă. O să discutăm la sfarşitul mandatului nota. Gabriel Gherghescu: Sau la sfarşitul emisiunii măcar! Dacian Cioloş: Am dat atunci, nu, la sfarşitul mandatului pentru că am dat atunci o notă undeva la mijlocul mandatului. Intre timp au avut loc niște schimbări de miniştri la anumite portofolii şi cred că ar trebui să le lăsăm un pic de timp ca să arate ce pot acolo unde au fost făcute aceste schimbări. Legat de mențiunile pe care le-aţi făcut: fonduri europene şi proiecte de investiţii. In ambele cazuri şi la fonduri europene şi la proiectele de investiţii nu am putut decat să luăm lucrurile de acolo de unde le-au lăsat guvernanții din guvernarea anterioară şi să le ducem mai incolo. La fonduri europene am accelerat foarte mult la sfarşitul anului trecut plățile pentru perioada 2013 - 2017 pentru a recupera cat mai mult posibil din capacitatea de absorbție pentru acea perioadă. Şi am finalizat plăți de aproape două miliarde de euro in cateva luni. Sigur că erau proiecte care fuseseră incepute. Dar modul in care ne-am organizat pentru finalizarea acestor proiecte, pentru plata facturilor, faptul că am reușit, am obținut de la Comisia Europeană posibilitatea de a continua cu cateva proiecte şi să facem plăți in cursul acestui an, faptul că am putut să luăm proiecte realizate, executate, să le finalizăm, proiecte finalizate din bugetul naţional şi apoi să le decontăm pe fonduri europene ne-a permis să creștem capacitatea de absorbție cu aproape 20%. Gabriel Gherghescu: Care ar fi cateva proiecte? Dacian Cioloş: Au fost proiecte pe infrastructură, proiecte in sistemul educațional, proiecte pe transporturi, au fost cateva proiecte informatice care au fost finalizate intre timp la Ministerul Comunicațiilor. Deci, pe toate aceste proiecte am reușit să mai luăm niște bani in plus. Asta pentru perioada 2013-2017. Pentru noua perioadă bugetară, care interesează pe foarte multă lume, nu numai că nu era finalizat aproape niciun ghid pentru noile programe, dar pe partea de condiţionalităţi ex-ante, pentru care Romania işi luase un angajament atunci cand a fost semnat acordul de parteneriat cu Comisia Europeană, nu se avansase aproape deloc, pe niciuna dintre aceste condiţionalităţi. De atunci avem acum ghiduri lansate pentru, dacă nu mă inşel, peste 13 miliarde de euro şi nu numai... Gabriel Gherghescu: 13 miliarde, asta vroiam să complez şi vroiam să vă intreb in ce fază sunt, dacă sunt operaţionale? Dacian Cioloş: Aceste ghiduri sunt publicate şi asta inseamnă că se pot deja depune proiecte. Pe unele măsuri, pe unele programe sunt deja proiecte depuse, aflate in evaluare, şi chiar sunt contracte care se pregătesc pentru semnare. Dar, ce vreau să subliniez? Dincolo de faptul că am pregătit aceste ghiduri, am urmărit să o facem in coerenţă cu politicile naţionale, cu politicile finanţate din buget naţional, pentru că aveam probleme pe politici de educaţie, pe politici de sănătate, pe politici sociale sau de creare de locuri de muncă, unde una spuneam in ghidurile de finanţare şi exact invers făceam, finanţam măsuri contradictorii din bugetul naţional. Deci, am modificat ghidurile şi le-am adaptat in aşa fel, incat acum o să vedeţi că sunt pachete de măsuri. Gabriel Gherghescu: Pot merge impreună. Dacian Cioloş: O parte sunt finanţate din bugetul naţional, altele - din fonduri europene. Deci, avem şi coerenţă in utilizarea bugetului din fondurile europene. Realizator: Domnule prim-ministru, pentru că noi am anunţat de cateva zile că veţi veni in această emisiune, vom avea şi in emisiune, dar vi le şi dăm dumneavoastră, ulterior, intrebări de la telespectatorii noştri. Și, pentru că am vorbit de fonduri europene, să inchidem acest subiect, mai intai să vă intreb dacă mai discutăm despre zero absorbţie, că este o veşnică, să-i spunem, controversă publică. Pentru că inţeleg că, pe de o parte, ministrul Ghinea spune că nu au fost făcute incă ghidurile ca să incepeţi, pur şi simplu, activitatea respectivă; pe de altă parte, se spune că ar fi existat, dumneavoastră aţi dat astăzi precizările pe care... Dacian Cioloş: Domnul ministru a explicat deja de mai multe ori. Chestiunea asta cu zero absorbţie este o chestiune declarativă, populistă. Ce inseamnă? Zero absorbţie de la ce? Tocmai vă spuneam că am făcut plăţi şi am primit de la Uniunea Europeană circa... Gabriel Gherghescu: Două miliarde. Dacian Cioloş: Peste două miliarde, pană la urmă, aproape trei miliarde, dacă nu mă inşel, pentru perioada 2014-2020. Sunt deja cateva proiecte mici pentru care, la fel, s-au primit bani, dar nu ăsta este obiectivul, dacă este 1% sau 0,5% sau 1,3%. Gabriel Gherghescu: Media europeană este de 1% in acest moment. Dacian Cioloş: Ei, de asta spun. Nu văd sensul acestei discuţii. Realizator: Obiectivul este să facem proiectele şi să luăm aceşti bani. Dacian Cioloş: Important este, pe de o parte, să progresăm cu condiţionalităţile ex-ante, fiindcă chiar dacă noi avem proiecte finalizate şi plătite, nu vom primi rambursarea de la Comisie dacă nu finalizăm aceste condiţionalităţi care presupun anumite decizii de viziune strategică pe cateva domenii importante: educaţie, sănătate, politici sociale, dezvoltare regională ş.a.m.d.. Pe de altă parte, să finalizăm procesul de acreditare a tuturor autorităţilor de management şi a programelor pe noile reguli - şi aici se progresează şi pe sistemul informatic, şi pe publicarea şi pe clarificarea procedurilor. Realizator: Ştiţi că ministrul fondurilor europene... Gabriel Gherghescu: Aş vrea să facem o precizare: ministrul fondurilor europene... Dacian Cioloş: Numai să termin. (Deci, e important să progresăm cu aceste) condiţionalităţi ex-ante, sistemul informatic şi să dăm drumul la cat mai multe ghiduri, pentru ca beneficiarii să poată face proiecte pe care să le semnăm, care să se deruleze şi să putem rambursa facturi. Iar valul de plăţi va incepe anul viitor, la inceputul anului viitor, pe ceea ce pregătim noi acum. Gabriel Gherghescu: Vroiam o precizare punctuală. Imi spuneaţi mai devreme de crearea unor module speciale, pentru a se urmări din partea Comisiei Europene derularea tuturor fondurilor, acreditarea instituţiilor abilitate să deruleze aceste fonduri. Și ministrul Ghinea făcea o precizare: că va crea cinci module, in luna octombrie. Vroiam să vă intreb dacă este in termen, pentru că ştiţi - cu modulele, in general - dezastrul de la agricultură, care a survenit din cauza neangajării in timp util, in fosta guvernare, a softului, să-l denumim generic. Dacă, in octombrie, ministrul Ghinea este gata cu aceste...? Dacian Cioloş: La agricultură era vorba de plăţile directe, care se suprapuneau peste calendarul cu dezvoltarea softului. Aici, proiectele pot să fie analizate şi pe hartie, deci dosare de hartie, dar vrem să eliminăm acest lucru, pentru că un sistem informatic este mult mai transparent şi se evită fraudele. Da, din cate ştiu, domnul ministru este in grafic şi are chiar şi cateva soluţii alternative, să spun, punctuale, pentru anumite module, in cazul in care apar intarzieri. Realizator: Intrebarea de la un telespectator de-al nostru este cumva poate şi pentru noi importantă, şi anume de ce nu se fac campanii de informare pentru cei care doresc să acceseze fonduri europene? Sigur, se indreaptă către dumneavoastră intrebarea, dar probabil că nu guvernul trebuie să facă acest lucru. Dacian Cioloş: Se face, deci campania de informare cea mai bună este faptul că finalizăm ghidurile, le publicăm şi, cum vă spuneam, multe din aceste ghiduri sunt legate de măsuri mai complexe, care integrează şi fondul de la bugetul naţional, de a căror implementare sunt responsabile nu doar structuri guvernamentale centrale, ci şi autorităţi publice locale, organizaţii neguvernamentale, pe care le aşteptăm să se implice in aceste campanii de informare, deoarece campania de informare trebuie să aibă loc cat mai aproape de potenţialul beneficiarului. Gabriel Gherghescu: Sistemul are şi fonduri...; Aşa cum există fonduri şi pentru promovarea produselor romaneşti, există şi fonduri pentru informaţii, pentru...? Dacian Cioloş: Sigur, există, aşa cum a fost şi in perioada bugetară trecută. Gabriel Gherghescu: Şi eu văd la fel: ogranizaţiile şi presa de specialitate, in fiecare domeniu, ar trebui să facă informare efectivă. Nu cred că este treaba 100% a statului. Dacian Cioloş: Sigur. Există şi fonduri şi există şi la autorităţile de management personal specializat, care poate să ajute la acest lucru. Dar presiunea cea mai mare pe noi a fost să finalizăm ghidurile, să le publicăm, ca să fie ce... Gabriel Gherghescu: Instrumentul de lucru, evident. Realizator: Haideţi să vorbim de investiţiile, să-i spunem, directe, in infrastructură, haideţi să vorbim de transporturi, de sănătate. Vedem, nu avem in continuare o autostradă care să lege sudul de... Gabriel Gherghescu: Nu leagă nimic de nicăieri. Realizator: Ba chiar avem un tronson de autostradă care este aşa: Bucureşti - Ploieşti nu ştim unde ajungem cu ea. Acesta este un lucru reclamat atat de producătorii locali, care sunt, bineinţeles, companii străine in Romania, dar poate şi potenţiali alţi producători care nu vin in Romania din acest motiv, pe unii i-am pierdut şi s-au dus in Ungaria. Spuneţi-ne dacă este o problemă sistemică, este o problemă de parteneriat privat, este o problemă de organizare a CNADNR-ului, care este, toate la un loc? Dacian Cioloş: Este, din punctul meu de vedere, şi o problemă de viziune pe termen lung, de capacitate de a ţine o viziune pe termen lung şi, pe de altă parte, o problemă de capacitate de implementare, de pregătire şi de implementare a acestor proiecte. Noi, cand am preluat guvernarea, in noiembrie, am găsit foarte multe, dacă nu majoritatea proiectelor de infrastructură rutieră, blocate, din diferite motive: autorizări de mediu, expropriere, plăţi nefăcute in unele cazuri, lucrări nerecepţionate sau recepţionate fără ca ele să fi fost finalizate corect. Deci, toate aceste lucruri au trebuit deblocate. Sigur, noi am spus de la inceput: nu promitem că o să facem nu ştiu caţi kilometri de autostradă, pentru că obiectivul nostru era in primul rand să deblocăm lucrurile, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, să punem lucrurile pe un trend, aşa cum spuneaţi, care să nu ne mai ducă in situaţia unor astfel de blocaje. Şi atunci, după ce am constatat care sunt sursele de blocaje - cum vă spuneam: expropriere de terenuri, avize de mediu, avize de la diferite ministere, faptul că unele avize erau pe durată foarte scurtă, expirau, trebuiau luate lucrurile de la capăt, capacitatea de a ne organiza pentru a efectua plăţile, recepţia lucrărilor - am venit după cateva luni de guvernare cu o ordonanţă in care am pus cap la cap toate aceste probleme, aceste blocaje, le-am găsit soluţii şi am ajuns in situaţia in care avizări care durau intre şase luni şi doi ani de zile pentru anumite lucrări, acuma pot fi făcute intre de la o lună pană la trei luni, pentru că lucrurile sunt mai clare. Pe de altă parte, studii de fezabilitate, proiecte tehnice erau pregătite incoerent. Se făcea un studiu de fezabilitate care nu era... caietul de sarcini nefiind bine definit, studiul de fezabilitate făcut şi ieftin, şi prost, in unele cazuri invers, scump şi prost, ajungeam să avem proiecte tehnice de calitate slabă, care duceau apoi la lucrări aşa cum e Sibiu-Orăştie. Gabriel Gherghescu: Aşa denumita autostrada prăbuşită. Dacian Cioloş: Da, lucrări care erau prost făcute. Deci şi aici am venit cu clarificarea anumitor lucruri - rolul unor anumite instituţii in pregătirea acestor proiecte şi in implementarea lor şi, sigur, in felul acesta, am ajuns la concluzia că CNADNR are nevoie de o reformare, pentru a avea in interiorul CNADNR sau langă CNADNR o structură care să fie clar focalizată pe proiecte de investiţii in infrastructură rutieră şi, pe cat posibil, pe proiecte de investiţii mari in infrastructură, care să poată să gandească aceste proiecte pe termen mediu şi pe termen lung şi din punct de vedere al asigurării finanţării şi al inlănţuirii pregătirii proiectelor. Gabriel Gherghescu: Aveaţi in vedere restructurarea, să spunem in termeni largi, a CNADNR, o aveaţi pe agenda de lucru. A fost retrasă zilele trecute in şedinţa de guvern, inţeleg că nu a avut nişte avize de la Departamentul juridic, nu este o problemă, deocamdată. Dar mai sunt 100 de zile de guvernare, să spunem, este o instituţie extrem de complicată. Dacian Cioloş: Sigur, dar o să facem, pană la sfarşit. Oricum, ministrul transporturilor mi-a spus să adoptăm şi actul normativ şi o să incepem şi implementarea noii structuri. Prefer să ne mai luăm o săptămană sau zece zile, ca să clarificăm foarte bine anumite lucruri şi să eliminăm orice suspiciuni. Vrem să făcem o structură care să fie funcţională, odată ce este creată, fără ca prin crearea acestei structuri să blocăm proiecte care sunt in plus. Pe de altă parte, trebuie să existe...; Am văzut discuţii legate de salarii, condiţii de salarizare şi de recrutare a personalului de acolo. Eu i-am recomandat domnului ministru să analizeze posibilitatea de a recruta o structură de la zero, chiar dacă luăm oameni din CNADNR, ca să fim siguri că recrutările sunt făcute pe baze strict de competenţă şi că putem plăti oamenii aceia la un nivel de performanţă salarială comparabil cu sistemul privat, ca să putem atrage oameni competenţi. Deci, clar, acolo recrutările vor fi făcute pe bază de concursuri transparente, cu criterii de calitate a personalului pe care il vom recruta, in aşa fel incat să recrutăm specialişti pricepuţi şi să-i şi putem plăti corect. Realizator: Aş fi vrut să continuăm aceste investiţii, să spunem, la nivel macro. Am inţeles că, in privinţa autostrăzilor, sunteţi in faza in care pur şi simplu reaşezaţi normativ, tot ceea ce aţi discutat... Dacian Cioloş: Nu doar asta, am reaşezat normativ lucruri care blocau lucrări, dar in momentul de faţă se lucrează, practic, pe toate şantierele care au fost blocate in noiembrie. Realizator: Există, de exemplu, pentru că aţi zis că nu promiteţi, dar există ceva care in grafic ar trebui să fie livrat, in sensul de terminat, intr-o perioadă să spunem de maxim un an? Adică să vedem ceva in plus? Dacian Cioloş: Sigur, in maxim un an o să fie şi pe Lugoj-Deva, finalizăm Sibiu - Orăştie, tronsoane din autostrada Transilvania o să fie finalizate, pe centura Bucureşti, in maxim un an de zile... Realizator: Dar Valea Prahovei, locul care inghesuie tot, şi acolo este de fapt cuiul lui Pepelea, in zona aceea... Dacian Cioloş: Vedeţi, noi ne-am tot plimbat intre Valea Prahovei, Valea Oltului, deci autostrada Sibiu - Piteşti, cealaltă autostradă... Realizator: Au fost două variante. Dacian Cioloş: Da, noi am spus foarte clar, ne-am focalizat: am luat Sibiu - Piteşti ca o prioritate, cu obiectivul de a finaliza studiile de fezabilitate acolo şi studii de fezabilitate făcute bine, pentru a putea avea apoi proiecte tehnice şi de execuţie de calitate. Acolo se lucrează la studiul de fezabilitate cu obiectivul de a finaliza, cel puţin pe anumite tronsoane, pe capete, aceste studii de fezabilitate pe sfarşitul acestui an sau inceputul anului viitor. Și ne-am propus să deblocăm şi să continuăm lucrările pe toate tronsoanele pe care lucrările fuseseră incepute şi apoi blocate: şi pe Lugoj-Deva, şi pe autostrada Transilvania, pe care se lucrează acuma. Realizator: Ca să inţelegm, pe Transilvania aţi ales Valea Oltului să facă legătura sau...? Dacian Cioloş: Da, este Sibiu - Piteşti, pe care, v-am spus... Realizator: Nu mai faceţi prin Comarnic? Dacian Cioloş: Sigur. In Master Plan este şi acea parte, dar nu am vrut să ne răsfirăm pe prea multe lucruri, pentru că, intr-un an de zile, obiectivul pentru mine nu era atat să incepem foarte multe lucruri, ci să deblocăm proiecte care erau blocate şi să dăm o coerenţă. Pe Sibiu-Piteşti a fost o solicitare şi din partea unor companii şi din sudul ţării, dar şi din Transilvania, din nord, pentru că vorbeam de investiţii. Am discutat şi căutăm soluţii de finanţare, pentru că asta este principala problemă şi apoi să putem lansa studii de fezabilitate şi pe legătura dintre Transilvania şi Moldova, pe Targu Mureş-Iaşi. Deci, se lucrează pe mai multe planuri, dar dacă vreţi să vorbim de lucruri vizibile, principalul obiectiv acesta este: să dăm claritate pentru acest proiect Sibiu-Piteşti şi să ajungem la o fază ireversibilă, cu o viziune clară vizavi de ceea ce se poate finaliza. Pentru că vorbeaţi de legătură, in felul acesta putem face legătura intre autostrada care merge acum căre Lugoj-Nădlac. Gabriel Gherghescu: Eu voiam autostrada Bucureşti-Piteşti, dacă aţi prevăzut cumva şi o altă legătură in această viziune asupra direcţiilor autostrăzilor, cum vreţi să le denumiţi, căilor de transport, dacă aţi făcut şi o legătură cu posibilii viitori investitori? Pentru că un motor al economiei, al dezvoltării economice este pe investiţiile mari, că sunt romaneşti sau străine. Ori, ştim că vin nişte cereri foarte clare, de la Craiova, de la Piteşti, pentru asigurarea unei astfel de căi de transport. Mai mult, in ultima vreme, vicepremierul Borc a anunţat discuţii cu un al treilea mare producător şi asta vă intrebam, dacă această dezvoltare rutieră, să o denumim aşa, in Romania este pusă in legătură cu o intenţie sau viziune economică in legătură cu investiţiile mari străine sau romaneşti? Dacian Cioloş: Această dezvoltare rutieră face parte din Master Planul care a fost gandit de guvernul sau de guvernele anterioare. Deci, nu am venit cu modificări, ci vrem să arătăm că există o continuitate, o predictibilitate şi o coerenţă in deciziile guvernelor romane. Gabriel Gherghescu: Un semnal pentru viitorii investitori străini. Dacian Cioloş: Exact. Şi din punctul meu de vedere acest semnal a fost bine perceput pentru că, aşa cum ştiţi, Ford a anunţat că are intenţia să continue investiţiile aici, probabil chiar să vină şi cu un nou model, nu doar cu dezvoltarea producţiei modelelor actuale şi producţiei de motoare. Renault, la fel, dă semne clare, cel puţin din punctul meu de vedere, din discuţiile pe care le-am avut cu cei din conducerea companiei, că intenţionează să continue investiţiile aici. In Transilvania, la fel, din partea unor companii străine europene, mai ales germane, continuă investiţiile tocmai pentru a clarifica anumite lucruri şi a da semnale cat mai clare; intenţionez şi săptămana viitoare să fac o vizită in landurile care sunt sursa cea mai importantă de investiţii pentru Romania şi nu doar pentru Romania, in general pentru Europa de Est, Baden-Wurttemberg, Bavaria şi Renania de Nord-Westfalia. Deci, din punctul acesta de vedere, sigur că ţinem legătura cu ei, proiectele de infrastructură, şi coerenţa pe care incercăm să o arătăm contează mult, dar vreau să vă spun, pentru investitorii străini, mai ales in sectorul industrial, dincolo de problema de infastructură este un alt semnal pe care il aşteaptă de la noi: calitatea forţei de muncă şi de asta, in paralel cu chestiunile legate de infrastructură, mergem şi cu problema legată de formare profesională, de formarea duală şi de formare profesională. Oamenii se plang din ce in ce mai mult că nu ii mai interesează doar mană de lucru ieftină, ci şi mană de lucru calificată. Gabriel Gherghescu: Care nu mai este chiar așa de ieftină incet-incet. Dacian Cioloş: Şi incep... Da, dar problema nu este asta, pentru că ei sunt gata să plătească şi mai mult dacă văd eficienţă la mana de lucru respectivă şi de asta cu Ministerul Muncii, impreună cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Economiei pregătim acum legislaţia pentru imbunătăţirea calităţii formării profesionale şi a formării duale. Formare profesională inseamnă să avem o viziune mai clară legată de ce şcoli profesionale vrem, in ce domenii le susţinem şi formare duală prin care să putem implica in formarea profesională şi companiile care vor investi nu doar energie, dar şi bani şi vor recruta ele insele elevi care se vor forma la aceste şcoli, pe care apoi ii vor angaja. Dăm şi predictibilitate legată de angajare, nu doar de formare. Gabriel Gherghescu: O ultimă intrebare legată de domeniul acesta şi aş vrea să punem punct şi aş vrea un răspuns foarte scurt, domnule prim-ministru, dacă aţi gandit sau sunteţi in faza finală, spuneaţi la un moment dat, in aceeaşi direcţie a creşterii calităţii profesionale, spuneaţi de inlesnirile fiscale pentru angajaţii din cercetare-dezvoltare şi propuneaţi scutirea de impozit pe salarii. Se va intampla in acest an, va apărea un act normtiv in acest sens? Dacian Cioloş: Pentru cercetare-dezvoltare? Da, sigur. Dar s-a decis deja acest lucru. Gabriel Gherghescu: S-a decis? Este operaţional? Dacian Cioloş: Da, sigur. Este operaţional, alături de domeniul IT avem acum şi cercetare-dezvoltare unde nu mai există sau impozitul pe salarii este zero. Şi acesta este un semnal care incepe să aibă un impact pentru că, dacă vă uitaţi in presa internaţională, Romania este văzută din ce in ce mai mult ca un posibil hub şi pentru dezvoltarea unor start-up-uri in domeniul acesta IT, al industriei creative dar şi in domeniul cercetării-dezvoltării. Pot să vă spun că sunt companii care au investit in producţie in Romania, companii străine care ştiu că intenţionează să dezvolte in anii următori şi centre de cercetare - dezvoltare. Realizator: Vreau să vă intreb, tot aşa dacă se poate, cu răspunsuri scurte, aţi acordat de curand ajutoare de stat pentru cateva companii multinaţionale. S-a spus că in jur de 150 de milioane per total. Mediul de afaceri autohton spune că aceasta ar fi o distorsionare a pieţei, o concurenţă neloială. Sigur că ele sunt in regulă, adică din punctul acesta de vedere Romania trebuie să-şi dezvolte şi investiţiile străine intr-un fel, să participe la dezvoltarea lor. Dar, pe de altă parte, cum este ajutat capitalul autohton? Dacian Cioloş: Capitalul autohton şi din discuţiile pe care le avem cu ei, aici e vorba in primul rand, şi pentru ei, de calitatea mainii de lucru şi de claritate in legislaţie. Şi de asta, apropo de reforma administraţiei, am insistat mult in ultimele luni pe debirocratizare, atat pentru cetăţenii de rand, pentru plătitorii de taxe, dar şi pentru oamenii de afaceri. Şi pentru companii, pentru oamenii de afaceri vom veni chiar in săptămanile următoare cu noi măsuri care să le faciliteze investiţiile sau relaţiile cu statul in ceea ce privește dările fiscale. Realizator: Printre aceste măsuri se află şi acest program guvernamental de 50 de milioane de euro pentru start-up-uri pentru romanii din afară, cei care ar putea să-şi inceapă afacerile in Romania cu un ajutor? Dacian Cioloş: Apropo de ajutoare de stat, se află şi un program de ajutor de stat pentru intreprinderi mici şi mijlocii care să poată să crească şi diferite programe de creditare pe care le punem la punct. Acel program de sprijin pentru romanii din afară care să vină in ţară vizează atat aspectul financiar cat şi aspectul de organizare in ţară la nivelul instituţiilor care trebuie să dea avize sau să dea informaţii celor care vor să vină să investească in ţară. Şi, in această idee, am constituit acea structură in cadrul Ministerului Economiei, Invest Romania, care nu mai vizează aşa cum se viza in trecut doar investiţii străine, ci şi atragerea interesului romanilor care sunt acum in străinătate şi care doresc să investească in Romania sau chiar a unor companii romaneşti care doresc să investească in afară sau care doresc să exporte in afară. Şi modalitatea cea mai bună de a stimula capitalul romanesc este să creăm condiţii pentru ca produse de calitate şi competitive din Romania să poată să fie şi exportate pentru că, dincolo de piaţa internă care are limitele ei, companiile mari sau companiile, pentru a putea să crească, au nevoie să poată să şi exporte. Gabriel Gherghescu: Domnule prim-ministru, mă intorc la seria de intrebări venite de la telespectatori, cateva dintre ele, pentru că se leagă de domeniul agriculturii. Imaginea dumneavoastră, evident, este conturată de funcţia trecută, de comisar pentru Comisia Europeană pentru Agricultură. Cand va emite guvernul ordonanţe de urgenţă, ne intreabă un telespectator, pentru stoparea vanzării de pămant către străini? Este in lucru proiectul de modificare a legii să o denumim aşa, vanzării terenurilor agricole. Două, trei elemente pe care le propune acest proiect de lege? Dacian Cioloş: Cred eu că in maxim trei săptămani - o lună de zile o să fim in măsură să punem pe masă cateva propuneri noi la care se lucrează acum la Ministerul Agriculturii. Şi aici analizăm pe de-o parte oportunitatea de a veni cu o propunere legislativă nouă sau ordonanţă de urgenţă sau de a merge cu propuneri de amendamente pe proiecte de legi care sunt deja in Parlament pe acest subiect şi avem discuţii cu parlamentari care lucrează pe aceste proiecte pe acest subiect. Deci, lucrăm pe cateva idei care să revadă puţin dreptul de preempţiune, să favorizeze pe cei care lucrează terenul sau colectivităţile locale sau chiar statul pentru că gandim inclusiv acea structură care să... Gabriel Gherghescu: Aveţi in intenţie şi limitarea unor suprafeţe la tranzacţie? Dacian Cioloş: Ne gandim şi la limitarea unor suprafeţe care să fie achiziţionate in funcţie de categoriile de cumpărători şi ne gandim şi la criterii legate de experienţă, pentru ca aceste terenuri să fie lucrate. Pentru că pe noi ne interesează ca terenurile achiziţionate să nu fie achiziţionate pentru a fi speculate, ci să fie lucrate şi de asta ne gandim inclusiv la anumite termene minimale de la care, după ce s-a cumpărat un teren, el să poată să fie vandut... Gabriel Gherghescu: Să rămană in folosinţă cu destinaţia... Dacian Cioloş: Tocmai pentru a incuraja achiziţiile de terenuri din partea celor care doresc să le lucreze. Gabriel Gherghescu: Rămanem in acelaşi domeniu, o altă intrebare care a venit frecvent de la telespectatori, am rezumat-o in acest fel: cand, cum se vor opri defrişările ilegale de păduri? Dacian Cioloş: Legat de acest subiect, nu am ieşit incă public cu foarte multe lucruri pentru că sunt in pregătire. Am cerut deja, la mijlocul lunii august am avut o intalnire cu Ministerul Mediului, cu Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiţiei pentru că pregătim un pachet de măsuri care să limiteze defrişările ilegale şi să permită statului un control mai strict al tăierilor in general. Gabriel Gherghescu: Un pachet care ar include şi măsurile.., nu le-aş spune punctuale, dar Radarul pădurilor şi genul acesta de măsuri... Dacian Cioloş: Un pachet care va include şi măsuri legislative, dintre care pe unele le-aţi văzut. Astăzi am adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care am crescut nivelul sancţiunilor şi contravenţiilor pentru cei care nu-şi fac treaba in a menţine in condiţii legale pădurile, in a păzi pădurile sau pentru cei care le exploatează ilegal. Deci, există sancţiuni mult mai descurajatoare din acest punct de vedere, dar nu am venit intai cu sancţiunile, ci am venit cu o măsură de sprijin financiar pentru acea parte din pădurile private, care, in momentul de faţă, sunt cateva sute de mii de hectare, care sunt in afara oricărui control şi oricărei supravegheri. Pentru că fiind suprafeţe mai mici de 30 de hectare, dar insumate sunt, cum vă spuneam, cateva sute de mii de hectare la nivel naţional, legea spune că pentru acele suprafeţe de sub 30 de hectare, proprietarii lor au dreptul la o susţinere financiară din partea statului şi, in schimb, sunt obligaţi să contracteze o pază a acestor păduri. Am venit cu sprijinul financiar, acum o să ne asigurăm şi că paza acelor păduri este realizată. Dacă proprietarii nu și-o asumă, atunci și-o va asuma statul. Dar mai sunt şi alte tipuri de măsuri legate de aşa-numitele amenajamente silvice. Asta inseamnă un plan de menţinere, de intreţinere a parcelelor de păduri pe mai mulţi ani de zile, pe baza cărora se pot face tăierile şi acolo sunt o serie de neclarităţi, chiar de ilegalităţi in modul de elaborare a acestor planuri şi apoi de implementare a lor. Şi aici venim, pregătim o serie de măsuri şi, pe ce vreau să insist, care vor duce la o mai mare transparenţă, pentru orice cetăţean, legată de modul in care sunt exploatate pădurile. Aici vrem să ajungem, la o informatizare a acestui sistem, pentru a urmări nu numai circulaţia materialului lemnos pe drumuri, ci, inclusiv, din momentul plantării, a intreţinerii acestor parcele, toate obligaţiile, cine ce obligaţii are şi.... Gabriel Gherghescu: Un traseu de la inceput pană la exploatare. Dacian Cioloş: Ca să vă dau un exemplu, am cerut să avem o legislaţie in aşa fel incat pe fiecare parcelă pe care se exploatează material lemnos să avem la capătul parcelei o pancartă pe care să scrie foarte clar in baza cărei autorizaţii se fac tăieri, ce anume se taie, ce cantitate de material lemnos... Gabriel Gherghescu: Mai trebuie să aveţi şi organul de control care să verifice. Dacian Cioloş: Vom avea şi organul de control, garda forestieră cu intărirea in paralele a atribuţiilor/.../. Gabriel Gherghescu: Aş vrea să ne referim la deciziile de astăzi legate de... Realizator: Continuăm cu deciziile de astăzi. Am văzut că aţi aprobat in şedinţa de guvern modul de plată a gărzilor pentru medici, incepand de la 1 octombrie. Am inţeles că este un efort bugetar de un milion de lei pe lună, dar ce am inţeles, pe de altă parte, este faptul că aceste plăţi se vor face din bugetele spitalelor. Sunt bani la spitale pentru a fi plătite gărzile? Dacian Cioloş: Sigur, bugetele spitalelor vin de la Casa de Asigurări şi aşa cum domnul ministru a spus, Casa de Asigurări şi-a structurat bugetul in aşa fel incat să poată să acopere aceste costuri... Realizator: Deci sunt asigurate. Dacian Cioloş: Sigur că da. Deci, nu dădeam această ordonanţă fără să ne asigurăm şi bugetul. Realizator: Pe de altă parte am avut şi un incident astăzi destul de serios, şi anume demisia mai multor medici, asistenţi, nu ştiu dacă sunt şi asistenţi in acest moment, dar jumătate din medicii de la Spitalul de urgenţă, sigur pe o problemă locală... Dacian Cioloş: Eu, unul, n-am văzut incă justificarea acestor demisii şi am cerut domnului ministru să clarifice acest lucru. Realizator: Să clarifice, dansul a spus că i-a invitat la discuţii. Ceea ce pe mine mă interesează mai mult este această dispariţie sau să spunem lipsă de personal medical, a medicilor in mod deosebit, a celor de inaltă specializare in Romania şi, cu această ocazie, vă intreb cum reuşim să imbunătăţim infrastructura aceasta medicală, spitalele? Dacian Cioloş: Aici, pentru a menţine medicii in Romania, pe de o parte, şi pentru o mai bună calitate a serviciilor medicale pentru pacienţi, pe de altă parte, in mandatul acesta, am tratat cu prioritate două lucruri. Pe de o parte salarizarea, după cum aţi văzut, aici am făcut nu măriri de salarii in procente, ci şi o echilibrare a grilei pentru o salarizare corectă in funcţie de responsabilităţile şi vechimea pe care le are fiecare medic, faptul că pentru prima dată am clarificat şi plata gărzilor şi din punct de vedere juridic şi din punct de vedere financiar. Deci, remunerarea medicilor in mod transparent şi clar şi eficient şi, pe de altă parte, incepem să gandim o viziune pe termen mediu şi pe termen lung a investiţiilor in infrastructura spitalicească. Pană in momentul de faţă, din păcate investiţiile se făceau cam din pixul ministrului. Ministrul decidea unde alocă in fiecare an banii pentru investiţii, deciziile de investiţii veneau prin primăvară, vară, banii nu apucau să fie cheltuiţi şi se intorceau la buget la sfarşitul anului. Ei, acum venim şi cu proiecte pe termen lung ale priorităţilor de investiţii, căutăm şi soluţii financiare pentru asta, domnul ministru a prezentat un proiect prin care incercăm să mobilizăm pentru prima dată şi parteneriatul public privat in investiţii spitaliceşti. Dar vreau să fiu foarte clar, acest parteneriat public privat se limitează strict la clădirile spitalelor respective. Rămanem intr-un sistem sanitar de stat, cu medici plătiţi de stat, cu dotări asigurate de stat, cu funcţionarea asigurată de stat. Parteneriatul public privat va viza doar construcţia clădirii respective şi gestiunea ei pentru a ne asigura că investiţia respectivă este bine gestionată. Realizator: Nu vi se pare că ar trebui să schimbăm ceva in modul in care cetăţeanul işi plăteşte contribuţia aceasta de sănătate şi să găsim o metodă prin care fiecare om care işi plăteşte contribuţia prin salariu să beneficieze corect de această contribuţie atunci cand are nevoie? Pentru că sistemul acesta cumva favorizează pe de o parte persoanele care contribuie dar intr-un nivel foarte mic şi cei care au bani sau cei care işi dau seama că sănătatea este preţioasă şi nu au curaj să se mai ducă in aceste spitale publice, preferă să-şi ia o asigurare privată. Dacian Cioloş: Tocmai de asta punem accentul acum pe infrastructura spitalicească, pe dotările acestor spitale, deci pe investiţii in sistemul medical de stat, pentru că in felul ăsta putem asigura o calitate mai bună a serviciilor celor care plătesc acele cotizaţii. Şi de asta aici avem deja măsuri foarte concrete, deci vor fi două spitale in Bucureşti, Spitalul de cardiologie CC Iliescu şi Marie Curie pentru copii, pentru care incepem deja pregătirea acestor proiecte. Avem deja finanţare pentru asta, după care anul viitor proiectul tehnic şi inceperea investiţiei. Deci pentru asta există deja finanţarea. Avem acele trei spitale regionale alături de care mai lucrăm şi la altele. Domnul ministru a avut o discuţie cu primarul general al capitalei pentru un spital regional şi in Bucureşti. Deci pregătim deja proiecte şi pentru alte spitale şi in alte părţi, dincolo de cele trei spitale regionale. Aceasta este prioritatea in momentul de faţă, să avem o vizibilitate pe termen mediu, pe termen lung legat de investiţiile in aceste spitale. Şi pentru menţinerea medicilor in Romania şi incurajarea investirii lor profesionale şi in locuri unde avem mai puţini medici, mă gandesc aici in mediul rural sau in anumite zone defavorizate. Ne gandim şi la un pachet stimulativ de măsuri financiare pentru aceşti medici. Pană la sfarşitul anului cred că vom fi in măsură să venim şi cu aceste /.../. Gabriel Gherghescu: Deciziile luate astăzi in guvern legate de salarizare se referă să le precizăm telespectatorilor, nu numai la domeniul sănătate, se referă şi la domeniul educaţie, prin reaşezarea şi dacă vreţi sau asta am inţeles noi, poziţionarea funcţiei de importanţa socială a muncii in aceste două domenii. Noi o să le prezentăm telespectatorilor amănunte in viitoarele emisiuni la televiziunea naţională despre efectele deciziilor pe care le-aţi luat dumneavoastră astăzi in guvern. Nu aş vrea să trecem, discuţia noastră să se incheie fără să trecem prin administraţie, o denumim generic, domeniul administraţie, este un punct al planului dumneavoastră de guvernare. Am citit in ultima vreme in presă titluri de genul: Cea mai nebună operaţiune a autorităţilor, promisiunea de curăţare a administraţiei. Aveţi ceva in plan in viitorul sau in ultimele zile, 100 de zile rămase? Dacian Cioloş: Aici, ştiţi că am lucrat pe o reformă a administraţiei, am lucrat pe cateva propuneri de reformare a administraţiei pentru creşterea eficienţei calităţii transparenţei in administraţie, am lansat in primăvară, chiar şi o dezbatere publică cu cateva scenarii pe care am putea evolua. Din păcate, nu am văzut un apetit foarte mare nici din partea partidelor politice de a dezbate aceste teme. Insă noi am continuat şi am adoptat deja in guvern o strategie a funcţiei publice in care venim cu propuneri care se vor materializa in modificări legislative privind procesul de recrutare, cariera in funcţia publică, indicatori de calitate a performanţei in administraţie. Am venit cu o strategie pentru formarea in administraţia publică pentru că nu putem avea oameni de calitate dacă nu ii şi formăm. Gabriel Gherghescu: Cu alte cuvinte, vor urma nişte schimbări in Administraţia Publică. Dacian Cioloş: Şi vom veni pană la sfarşitul mandatului şi cu o modificare a Legii 188 privind funcţia publică. Şi in măsura in care vom reuşi să adoptăm rapid această lege chiar şi cu anumite efecte legate de organizarea de concursuri. Dincolo de funcţia publică pe posturile pe care pană acuma s-au făcut numiri cu caracter temporar şi de multe ori cu influenţă politică, am cerut miniştrilor respectivi care au astfel de posturi şi ministrului educaţiei şi la Agricultură şi la Fonduri Europene să organizăm concursuri clare, transparente pe bază de criterii de perfomanţă. Şi domnul ministru al educaţiei, dacă nu mă inşel, chiar a publicat sau dacă nu, o să o facă in perioada imediat următoare, o procedură de organizare a concursurilor in toate şcolile din Romania in care nu există directori de şcoli numiţi pe bază de concurs şi unde de ani de zile se perpetuează numiri temporare care de multe ori sunt influenţate politic. Deci, vom organiza concursuri transparente, obiective pentru toate aceste posturi din şcoli. Realizator: Vreau să revin, chiar dacă o să mai discutăm aceste lucruri in viitorul apropiat, să revin la ordonanţa aceasta de urgenţă, 20, care a creat foarte multe dispute. Pe de-o parte aţi reaşezat, aţi adus pe o bază echitabilă, aţi spus dumneavoastră, salariile in sistemul public in privinţa... Dacian Cioloş: Am inceput să facem...şi am mers pentru medici, pentru profesori şi am făcut-o şi pentru administraţia publică ... Realizator:... in privinţa medicilor şi a profesorilor, in educaţie. Dacian Cioloş: Şi am mers pentru medici, pentru profesori şi am făcut-o şi pentru administraţia publică centrală in interiorul aceloraşi instituţii. Realizator: Pană aici este bine. Dar inţeleg că sunt dispute in sistemul de justiţie de exemplu, unde acolo există diferenţe şi inţelegeri diferite asupra acestei aplicări a ordonanţei. Dacian Cioloş: Acolo chiar şi prin ordonanţa pe care am adoptat-o astăzi am urmărit să clarificăm un lucru. Din punctul nostru de vedere politica salarială şi in justiţie ca şi in orice domeniu e făcută de lege, in primul rand. Deci, legea propusă de guvern adoptată de parlament sau legislaţie sau formă de ordonanţă de urgenţă adoptate de guvern care apoi sunt validate de Parlament. In sistemul de justiţie avem situaţii de excepţii cand anumite persoane din sistemul de justiţie au obţinut in justiţie hotărari judecătoreşti, deci judecători care au decis modul cum se interpretează anumite calcule salariale şi după ce individual anumiţi salariaţi din sistemul de justiţie au obţinut aceste hotărari judecătoreşti se trece la o generalizare a impactului acestor hotărari judecătoreşti pe o intreagă instituţie. Aici am urmărit să venim cu clarificări că din punctul nostru de vedere salariile şi in justiţie la fel ca şi in sectorul public in general, se calculează pe baza legislaţiei. Sigur, nu contestăm deciziile definitive in justiţie dar deciziile in justiţie se dau cu caracter individual, nu colectiv sau pentru o intreagă categorie profesională. Realizator: Cat priveşte pensiile. Am avut o intrebare legată de pensii, de ce nu se face indexarea pensiei in funcţie de punctul de inflaţie? Inţelegem că nu se face acest lucru dar aveţi in plan pentru bugetul pe 2017 pe care doriţi să-l realizaţi, indiferent ce se va intampla la alegeri, o reaşezare şi in acest domeniu al sistemului public de pensii? Dacian Cioloş: Asta presupune să reluăm discuţia privind sistemul de pensii pentru că deja, chiar dacă există o lege a pensiilor după cum aţi observat in ultimii ani, au apărut din nou o serie de legi cu pensii speciale, deci diferite categorii profesionale care sunt tratate in mod special, mai mult sau mai puţin justificat. Am spus că nu avem intenţia să deschidem in dezbatere toate şantierele pentru că ştim că nu le putem duce pană la capăt. Ceea ce noi ne propunem este să avansăm cat mai mult pe problematica privind salarizarea şi apoi, odată ce avem chiar dincolo de această ordonanţă de urgenţă 20 care a incercat să clarifice reechilibrări de salarizare, vom lucra şi pe acel proiect de lege al salarizării unitare şi apoi, sper eu, viitorul guvern şi viitorul parlament, care vor avea un mandat de caţiva ani de zile să deschidă şi această discuţie privind reaşezarea mai clară şi mai transparentă a sistemului de pensii. Vreau doar să vă asigur că pensiile, aşa cum sunt ele decise in momentul de faţă, vor fi plătite, pentru că tot văd o dată la cateva săptămani zvonuri că guvernul nu are bani de pensii. Guvernul are bani de pensii şi se va organiza in aşa fel incat să aibă bani de pensii. Gabriel Gherghescu: Domnule ministru, vorbeaţi mai devreme, la inceputul emisiunii, despre relaţia economică şi apropiata vizită in Germania. De curand aţi făcut o vizită in Republica Moldova. Care este poziţia legată de Republica Moldova, care este poziţia, pe scurt, că suntem pe final de emisiune, legată şi de Brexit, de ce se intamplă in poziţia Romaniei in UE? Dacian Cioloş: Legat de Republica Moldova, obiectivul Romaniei rămane acelaşi, de a sprijini intărirea democratică in Republica Moldova, instituţiile democratice şi orientarea Republicii Moldova spre valori democratice, spre valorile europene, pe de-o parte. Pe de altă parte, vrem să susţinem măsuri care să aibă un impact in creşterea bunăstării tuturor cetăţenilor din Republica Moldova. Şi in felul acesta am gandit şi modul in care am alocat acea primă tranşă din imprumutul pe care Romania l-a promis Republicii Moldova, de 150 de milioane de euro, din care am acordat deja 60 de milioane de euro, 60 de milioane care au fost legate de un pachet de măsuri la care Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să le implementeze. Am discutat acele măsuri nu doar pentru a debloca această tranşă din partea Romaniei, pentru că nu asta era problema Romaniei să oblige Republica Moldova să facă ceva, ci să incurajăm anumite reforme care să fie apoi folosite pentru ca Republica Moldova să poată să deblocheze şi alte finanţări de la finanţatori externi. Şi aţi văzut că progresează lucrurile şi cu Fondul Monetar Internaţional, am semnale că şi Comisia Europeană va debloca finanţări pană la sfarşitul anului pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, pe Republica Moldova continuăm şi cu finanţări nerambursabile, cu impact pe proiecte privind autorităţile publice locale, grădiniţele, şcolile. Vrem să mergem şi pe cooperarea economică intensificată. Realizator: Mai avem puţin. Spuneţi-ne despre Brexit. Ce fel de diagnostic daţi acestui fenomen unic care se petrece acum, nu ştim incă in ce mod se va petrece această rupere a Marii Britanii de UE şi gandiţi-vă cand daţi acest răspuns şi la romanii care sunt acolo, la piaţa muncii, in ceea ce ii va afecta in mod deosebit probabil pe romani. Dacian Cioloş: Poblematica Brexit sau ieşirii Marii Britanii din UE o tratăm pe de-o parte intr-un mod foarte practic şi pragmatic in ce fel vor decurge negocierile intre UE şi Marea Britanie in aşa fel incat noi să ne asigurăm că drepturile de liberă circulaţie a persoanelor şi a lucrătorilor intre UE şi Marea Britanie răman valabile, şi deci, altfel spus, cei care lucrează acuma in Marea Britanie sau locuiesc acolo pot să-şi păstreze drepturile actuale. Şi pe de altă parte, impactul pe care ieşirea Marii Britanii o să-l aibă asupra bugetului UE ca să ne asigurăm că politicile comunitare care sunt importante şi pentru Romania, politica de coeziune, fondurile structurale, politica agricolă comună vor continua să aibă finanţare consistentă. Pe de altă parte, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea un impact asupra viitorului Uniunii Europene, construcţiei Uniunii Europene sau a proiectului european şi aici, la fel, intenţionăm să venim cu propuneri care să ducă la o imbunătăţire a procesului decizional european pentru ca acesta să fie mai aproape de cetăţean, pentru ca cetăţenii, inclusiv cetăţenii romani să se regăsească mai bine şi mai mult in deciziile care se iau la nivel european, să reducem cat mai mult aceste falii care se pot crea atunci cand se iau decizii la nivel european intre estul şi vestul Uniunii Europene pentru a reduce birocraţia la nivel european şi pentru a da o viziune mai clară. Realizator: Există acum o imagine pe care, in fine şi analiştii şi politicienii o văd destul de pregnantă in privinţa modului in care se iau deciziile la Bruxelles. Din ce in ce mai mult este o decizie a statelor, o interdependenţă intre politicile statelor mari, să le spunem aşa din Uniunea Europeană, in care Romania nu poate să intervină prea mult. V-am şi ascultat şi aţi spus că vom vedea ce va decide Uniunea Europeană in relaţia cu Marea Britanie. Care este, de fapt, pentru Romania să spunem, parcursul pe care şi l-ar dori? De exemplu, aţi accepta sau ar accepta Guvernul Romaniei o negociere punctuală, separată cu Marea Britanie? S-ar putea să vină şi să facă inţelegeri...? Dacian Cioloş: Nu cred că are nimeni de caştigat dacă fiecare din cele 27 de state membre se apucă se negocieze separat cu Marea Britanie pentru că formal oricum numai la nivel european se pot lua decizii. Deci, este important să construim acest proces de negociere in mod transparent şi in mod comunitar. Sigur că există consultări intre statele membre pentru a defini modalităţile de negociere, dar apoi aceste negocieri trebuie conduse la nivel comunitar, dar cu siguranţă va trebui, in perioada următoare şi din punctul nostru de vedere, fără să modificăm tratatele europene, va trebui să venim cu nişte măsuri de imbunătăţire a procesului decizional la nivel european pentru a reduce birocraţia acestui proces decizional şi pentru ca in proces decizional diferitele categorii de cetăţeni europeni să se regăsească mai mult decat in momentul de faţă. Realizator: Să se intoarcă spre cetăţeanul european decizia. Şi aţi pomenit de cateva zile, v-am ascultat cand aţi vorbit despre Spaţiul Schengen. Am văzut, de altfel şi o altă declaraţie a ambasadorului nostru in Germania care spunea că există perspective foarte apropiate şi solide pentru a se renunţa la acele restricţii care se consideră in continuare că trebuie să le avem faţă de intrarea in Spaţiul Schengen, noi şi bulgarii. Aveţi sentimentul că ne apropiem de o decizie care va permite Romaniei să nu mai stea la uşă şi să aştepte să treacă frontiera? Dacian Cioloş: Sigur. De la inceputul mandatului meu, ca şi prim-ministru, toate intalnirile pe care le-am avut la nivel european sau cu şefi de guvern din Uniunea Europeană am abordat acest subiect intr-un mod foarte practic, l-am discutat cu Franţa, cu Germania, cu Olanda, lucrurile progresează, dar nu vreau să mai fac promisiuni. O să anunţăm la momentul la care decizia este pregătită. După cum am spus-o şi public, nu există niciun argument de ordin tehnic, decizia este una politică, este legată şi de contextul european şi internaţional actual. Am venit cu diverse argumente prin care să contracarăm rezistenţa care mai există din punct de vedere politic la unele guverne. Din punctul meu de vedere, lucrurile progresează. Gabriel Gherghescu: Suntem pe finalul emisiunii şi aş dori să inchei cu un element de curiozitate. Comuna Pericei, domnule prim-ministru, este locul dumneavoastră natal. Dacian Cioloş: Nu este chiar natal. Eu sunt născut in Zalău, dar am copilărit acolo. Gabriel Gherghescu: Da. Exact. Dacian Cioloş: Eu il consider locul meu de baştină, intr-adevăr. Gabriel Gherghescu: Bun şi voiam să le spun elementul de curiozitate telespectatorilor: este singura comună care a dat ţării doi prim-miniştri, numiţi in aceeaşi zi, pe 10 noiembrie, in urmă cu 87 de ani, cand a fost făcută numirea dumneavoastră, a fost numit Iuliu Maniu in funcţia de prim-ministru şi numirea a fost făcută, tot un element de curiozitate, de către un conducător de origine germană din Romania. Dacian Cioloş: Da. Nu mă compar cu Iuliu Maniu. Gabriel Gherghescu: Nu. Este elementul, vedeţi... Dacian Cioloş: Este o diferenţă foarte mare. Iuliu Maniu a fost un om cu greutate in istoria Romaniei, un om care a creat, a consolidat un partid care a contribuit la Unirea, la Marea Unire. Sigur că este o mandrie pentru mine să avem rădăcini comune, dar haideţi, nu, nu indrăznesc să mă compar cu Iuliu Maniu. Gabriel Gherghescu: Este numai o, dacă vreţi, o coincidenţă şi este un element de curiozitate. Contorizaţi statistica. Realizator: Nu veţi gandi niciodată ideea de a fi om politic? Nu vă veţi gandi la această idee? Dacian Cioloş: Nu, nu am spus asta acum. Realizator: Aveţi posibilitatea să ajungeţi intr-un astfel de loc, nu? Dacian Cioloş: Cand eşti prim-ministru, vrei nu vrei, faci politică, faci politica guvernamentală. Eu ce am spus, că deocamdată nu m-am gandit să mă inscriu intr-un partid sau nu pană la sfarşitul acestui an, să mă inscriu intr-un partid sau să-mi fac eu un partid. Asta am spus, dar evident şi am spus-o de mai multe ori, din punctul meu de vedere, progresul unei ţări tine de calitatea partidelor politice şi a modului in care se face politică de către partide. Pe de altă parte, cred că avem tot interesul să găsim o modalitate prin care să stabilim o conexiune cat mai consistentă intre partidele politice şi societate şi societatea civilă organizată, societatea in general, in aşa fel incat partidele politice să aibă deplină legitimitate, nu doar legislativă sau constituţională, ci şi practică in percepţia publică pentru a putea implementa reforme şi a duce lucrurile mai departe. Deci, din punctul ăsta de vedere, evident că pentru toţi cei care vor să contribuie la progresul ţării ăsteia, intr-un fel sau altul trebuie să facă politică. Eu ce am spus că nu fac o alegere legată de un partid sau altul in momentul de faţă. Imi fac treaba pană la capăt. Realizator: Vă mulţumim foarte mult, domnule prim-ministru. Din păcate, nu am avut timp să discutăm despre buget şi despre consecinţele pe termen lung ale investiţiilor şi a alocărilor bugetare. Să sperăm că veţi avea ocazia peste o lună să mai... Dacian Cioloş: Sigur. Apropo de investiţii, că m-aţi intrebat, investiţiile nu sunt blocate anul acesta, dimpotrivă. Pe primul semestru am avut investiţii cu 20% mai mari, investiţii publice, cu 20% mai mari decat in primul semestru al anului trecut. Deci şi aici lucrurile progresează. Realizator: Trebuie să ne oprim aici, dar să sperăm că veţi reveni in studiourile Televiziunii Romane. Vă mulţumim foarte mult. Gabi. Dacian Cioloş: Mulţumesc şi eu. Gabriel Gherghescu: Vă mulţumim.