Premierul Dacian Cioloș a participat la dezbaterea ”Start pentru 2019: România la președinția Consiliului UE”

Discursul premierului Dacian Cioloș la la dezbaterea Start pentru 2019: Romania la președinția Consiliului UE Dacian Cioloş: Mulţumesc pentru această introducere. Aşa cum aţi spus, astăzi dăm startul unor dezbateri care sper eu să continue şi in cursul anului viitor, pentru că această pregătire a Romaniei pentru a-şi asuma preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu comportă doar pregătiri de ordin administrativ, chiar şi politic, dar cred că e important ca cetăţenii romani să ştie ce inseamnă această preşedinţie. Şi cu cat ne asumăm mai mult şi mai bine impreună, cu atat cred că va fi mai bine pentru modul in care Romania se va percepe ca stat membru al Uniunii Europene. Aşa cum am spus de mai multe ori, nu e suficient să aderi la această structură pentru a te simţi parte. E important şi un pas, o implicare din partea Romaniei ca stat membru. Și cred că nu poate să existe o mai bună oportunitate decat pregătirea pentru asumarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene pentru a face acest lucru. Aşa cum aţi spus, Romania nu va conduce Uniunea Europeană, ci o va prezida, lucru care inseamnă mai mult a modera dezbaterile. Sigur, e mai mult decat a modera dezbaterile, pentru că le moderează şi le orientează intr-un anumit fel, pe baza programului preşedinţiei. Ca să punem cateva repere, va fi vorba de asumarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene in primul semestru din 2019. Iniţial, la planificarea preşedinţiilor, Romaniei trebuia să-i vină randul in semestrul II din 2019. Ca urmare a faptului că Regatul Unit al Marii Britanii s-a retras şi nu-și va mai asuma preşedinţia, date fiind negocierile pentru ieşirea din Uniunea Europeană, s-a hotărat in cele din urmă să se decaleze cu şase luni in faţă asumarea preşedinţiilor. Deci, Romania iși va asuma preşedinţia in primul semestru din 2019, in trio, aşa cum funcţionează lucrurile - preşedinţiile se organizează in trio pe un an şi jumătate, cu programele preşedinţiilor coordonate intre trei preşedinţii succesive pe un an şi jumătate. Romania va deschide un astfel de trio, care va fi asumat impreună cu Finlanda şi Croaţia, și va asigura prima parte a acestui trio. Este pentru Romania, clar, un examen de maturitate, la 12 ani - vor fi in momentul respectiv - după aderarea la Uniunea Europeană, un examen de maturitate atat din perspectiva capacităţii administrative şi tehnice de a asuma un eveniment de o astfel de amploare, care se va intinde pe şase luni, dar care presupune pregătiri intense inainte, cat şi din punct de vedere al capacităţii de a defini un conţinut pentru ceea ce ar trebui să insemne decizii la nivel european sau dezbateri pe teme fundamentale la nivel european. De unde pornim aici, in primul rand? Anul viitor se vor implini 10 ani de cand Romania a aderat la Uniunea Europeană. In continuare, increderea romanilor in Uniunea Europeană este la cote relativ ridicate, chiar dacă lucrurile au mai variat in ultimii ani. Dar, după Brexit, semnalul dat de romani - nu doar de liderii politici din Romania, eu, din ce am văzut din sondaje, consider un semnal clar dat de romani - e că nu-şi pun problema ieşirii din Uniunea Europeană, ci işi doresc să rămană in Uniunea Europeană, insă işi doresc ca Uniunea Europeană să evolueze in anumite direcţii. Şi pentru mine ăsta este şi un semn de maturitate, faptul că putem să privim şi cu spirit critic Uniunea Europeană, cu un spirit critic constructiv, evolutiv. Este, din punctul meu de vedere, un semn că ne asumăm, de data asta in mod matur, Uniunea Europeană, cu bunele, cu relele, şi suntem gata să contribuim pentru ca lucrurile să evolueze in mai bine, conform așteptărilor noastre impărtăşite cu ceilalţi. Cred că pregătirea pentru asumarea preşedinţiei va fi o foarte bună oportunitate pentru a organiza dezbateri nu doar pe aspectele tehnice sau cele legate strict de asumarea preşedinţiei, ci şi pe aspectele legate de viitorul Uniunii Europene, aşa cum il vedem noi, aşa cum ni-l dorim noi, şi dezbateri care să ne ajute să inţelegem care sunt punctele de vedere ale celorlalţi. Cu atat mai mult, cu cat asumarea preşedinţiei inseamnă, in primul rand, cum se spune la Bruxelles, un honest broker, deci un mediator echilibrat, care să ia in considerare puncte de vedere ale celorlalţi, in ideea de a găsi compromisuri pozitive, constructive, care să permită luarea unor decizii cu 28 (de state) - pentru că, pană la sfarşitul preşedinţiei noastre sau pană la preşedinţia noastră, deciziile incă se vor lua foarte probabil cu 28. O să revin asupra acestui subiect. Deci, cred că această perioadă de pregătire va fi o ocazie bună şi pentru a asimila mai bine ce inseamnă problematica europeană şi a crea platforme de exprimare a unor puncte de vedere pe teme care sunt de actualitate, care sunt in dezbatere la nivel european şi pe care va trebui să le moderăm, in calitate de preşedinte al Uniunii Europene, pentru a putea lua anumite decizii. In ce context vom asigura preşedinţia Uniunii Europene? Vă reamintesc faptul că, in 2019, la sfarşitul preşedinţiei noastre, vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European. Deci vom asuma preşedinţia intr-o perioadă de campanie electorală la nivel european - după părerea mea, o campanie electorală cu atat mai importantă, cu cat sunt mai multe evenimente care vor afecta, vor influenţa această campanie electorală: un nou ciclu financiar, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, acest nou mod de a conduce campanii electorale, cu varfuri de lance din partea familiilor politice. Sper eu să aibă loc adevărate dezbateri consistente legate de viitorul Uniunii Europene. Şi, in acelaşi timp, in mod normal, dacă Marea Britanie depune solicitarea de ieşire din Uniunea Europeană in primăvara anului viitor, aşa cum doamna prim-ministru May a anunţat, asta inseamnă că pe durata preşedinţiei Romaniei ar urma să expire cei doi ani in care trebuie să se negocieze condiţiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, chiar dacă nu şi toate elementele legate de acordul care va fi semnat - de colaborare intre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Apoi, dincolo de aceste aspecte cu importante conotaţii politice, dar şi tehnice, foarte probabil tot in acest interval vor fi discuţii intense pe perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada de după 2020. Va fi perioada de sfarşit de mandat al Comisiei Europene şi va fi cam ultima preşedinţie in care se va discuta intens şi se va incerca adoptarea unor propuneri legislative făcute de Comisia Europeană in prealabil, care vor fi negociate cu Consiliul şi cu Parlamentul. Deci, va fi o perioadă incărcată, sau ar trebui să ne aşteptăm să fie o perioadă incărcată atat din punct de vedere al consistenţei legislative, pe subiecte importante - probabil nu doar perspectivele financiare, ci chiar şi anumite propuneri legislative pe alte politici comunitare sectoriale - dar, cum spuneam, şi in ceea ce privește finalizarea negocierilor pentru Brexit şi pregătirea alegerilor pentru Parlamentul European. Această perioadă este o perioadă de oportunităţi pe care Romania va trebui să le valorifice, intr-un fel sau altul. Este oportunitatea de a arăta şi de asuma un leadership european, de a demonstra că, chiar şi in calitate de stat membru care işi asumă pentru prima dată această preşedinţie, la 12 ani după aderarea la UE, Romania poate să dovedească viziune europeană, o viziune politică asupra viitorului UE, pe care să o traducă in propuneri, in priorităţi şi in modul in care va conduce şi va orienta dezbaterile - pentru că sigur, nu Romania va tranşa, dar Romania va putea orienta discuţiile din mai multe structuri ale Consiliului UE, şi aici iţi trebuie nu doar cunoştinţe tehnice, ci iţi trebuie şi viziune, inclusiv viziune politică asupra a ceea ce inseamnă UE. Va fi şi o perioadă de vizibilitate foarte bună pentru Romania, dacă vom şti să ne organizăm bine, vizibilitate care ar trebui să permită o promovare culturală, artistică, economică, turistică, comercială și să poată să atragă investiţii, pentru că Romania va fi in vizorul statelor membre al UE. Şi cu cat işi va asuma mai mult acest rol, cu atat va fi şi mai vizibilă. Va fi, totodată, o perioadă de provocări. Cum spuneam, această preşedinţie inseamnă, in primul rand, asumarea rolului de a coordona negocieri cu caracter diplomatic. Va trebui să jucăm acest rol de honest broker. A-ţi promova agenda nu inseamnă a veni cu lucruri strict egoiste pentru a le impune apoi celorlalte state membre, ci a identifica, pornind şi de la priorităţile Romaniei, acele priorităţi care sunt de interes şi pentru Romania şi care pot să atragă un interes general al UE şi a le pune pe agenda de discuţie. Asta va presupune apoi şi negocieri unde va trebui dovedită diplomaţie, va trebui dovedită capacitatea de a asuma şi de a susţine interesul general european şi capacitatea de a construi, cum spuneam, compromisuri care să ducă la finalizarea unor dezbateri prin decizii. Ăsta e lucrul cel mai complicat şi cel mai complex pentru o preşedinţie: nu atat să pui in dezbatere anumite teme, ci să găseşti capacitatea, in consiliile de miniştri, să construieşti majorităţi in jurul unor idei, in jurul unor compromisuri care să reflecte aşteptările unui număr cat mai mare de state membre - oricum, in mod clar, ale unei majorităţi, dar ale unui număr cat mai mare -, dacă e posibil din partea tuturor statelor membre, şi apoi, şi asta mai nou, de cand se aplică Tratatul de la Lisabona, şi capacitatea de a negocia şi de a susţine aceste puncte de vedere comune ale statelor membre din Consiliu in negocierile cu Parlamentul European. Pentru că procesul decizional final nu inseamnă doar o decizie a 28, 27 de miniştri, ci, mai nou, preşedinţia Consiliului UE negociază şi cu raportorii din Parlamentul European, pentru a găsi compromisuri, şi cu Parlamentul, pentru a putea finaliza procesul de decizie. Deci, de asta spuneam că este necesară o foarte bună cunoaştere a politicilor comunitare, a istoriei politicilor comunitare, a istoriei unor teme care vor fi pe agendă in momentul respectiv, pentru a putea găsi argumente in jurul cărora să se construiască aceste compromisuri şi cu grupurile politice din Parlamentul European, dar şi cu statele membre. Şi aici poţi să ai succes, poţi să ai insucces. Şi imaginea, percepţia asupra Romaniei va depinde şi de această capacitate de a gestiona momente dificile. De aceea, pentru dosare majore - cum vă spuneam, vor fi perspectivele financiare, va fi perioada post-Brexit - Romania va trebui să găsească oameni cu calităţi de leadership politic, de cunoştinţe tehnice asupra dosarelor europene, atat la nivel politic, prin miniştri, cei care vor fi membri ai guvernului in momentul respectiv şi care, dincolo de agenda naţională - şi vă amintesc că in al doilea semestru 2019 vom avea şi alegerile prezidenţiale, deci va fi şi o agendă politică internă -, vor fi oameni care vor fi in prim-plan european pe teme importante la nivel comunitar. Sunt gata să răspund şi la intrebări, eventual, pe aceste teme. In incheiere, doar să vă spun cateva lucruri despre ce am făcut noi pană acum. Suntem conştienţi de faptul că un guvern care mai are un mandat de cateva luni de zile nu puteam noi să impunem care va fi agenda de pregătire a Romaniei pentru preşedinţie, mai ales priorităţile şi agenda politică. Este rolul guvernului care va reieşi din aceste alegeri cu o legitimitate clară prin vot, dată de Parlament, cu o majoritate in Parlament; deci guvernul care va veni va avea legitimitatea să stabilească priorităţile politice pe care Romania le va negocia, le va discuta şi cu Finlanda şi cu Croaţia, şi apoi le va armoniza cu Secretariatul General al Consiliului şi apoi cu Comisia Europeană - pentru că, n-am insistat foarte mult, dar depinde foarte mult succesul unei preşedinţii şi de maniera in care se coordonează cu Comisia Europeană, care face propunerile legislative. Şi, pot să vă spun din experienţă, este un principiu al vaselor comunicante aici, in relaţia dintre Consiliu şi Comisia Europeană: cu cat preşedinţia este mai puţin activă, cu atat Comisia Europeană ocupă mai mult terenul, şi cu cat preşedinţia Consiliului UE işi asumă mai mult politic responsabilitatea preşedinţiei, cu atat parteneriatul este unul mai consistent cu Comisia Europeană. Deci, dincolo de asta, spuneam, guvernul care vine va trebui să stabilească aceste priorităţi, dar noi am vrut să lansăm deja aceste dezbateri. Am inceput, in schimb, pregătirile administrative, pentru că vor trebui gestionate cateva mii de reuniuni de grupuri de lucru şi diferite comisii tehnice de specialitate in cadrul Consiliului UE in acea perioadă de şase luni, cateva sute de consilii de miniştri şi consilii informale; pentru aceasta imi trebuie o echipă administrativă foarte performantă, cu funcţionari care in primul rand să cunoască foarte bine instituţiile europene şi apoi să cunoască bine şi politicile comunitare - şi aici am stabilit deja o unitate in cadrul Cancelariei, in jurul căreia se va construi echipa care va gestiona din punct de vedere administrativ preşedinţia pe care Romania o va asuma la UE. Am inceput lucrul şi este aproape gata un masterplan, un plan de acţiuni prioritare cu tot ce e de făcut pe partea administrativ-tehnică pentru perioada următoare - şi timpul este destul de strans; doi ani, doi ani şi un pic nu e foarte mult pentru aceste pregătiri - şi am inceput evaluarea resurselor umane pe care le avem in administraţia publică, pentru a identifica acei oameni bine pregătiţi şi care cu siguranţă vor mai avea nevoie de pregătiri pentru a construi acel corp de elită al administraţiei romaneşti pe problematica europeană, pentru a putea coordona preşedinţia. Avem şi un calendar al unor dezbateri pe care le propunem să fie organizate pentru perioada următoare. Dar, despre toate aceste lucruri, membri ai guvernului, colaboratori ai mei de la guvern, o să vă informeze şi o să supună aceste teme discuţiilor şi reacţiilor dumneavoastră, in cursul acestui eveniment. Vă mulţumesc!