Premierul Dacian Cioloș a participat la aniversarea a 25 de ani de relații România-Banca Mondială

Galerie foto Alocuţiunea premierului Dacian Cioloş la 25 de ani de parteneriat cu Banca Mondială [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule președinte al Romaniei, domnule vicepreședinte al Băncii Mondiale, domnilor vicepremieri, doamnelor și domnilor miniștri, excelențele voastre doamnelor și domnilor ambasadori, Trebuie să recunosc că nu m-am proiectat atat de departe pană in Alpha Centauri, pentru că avem foarte multe lucruri de făcut aici. Şi trebuie să mărturisesc că 25 de ani au trecut și in Romania cred că la fel de repede cat ar trece o astfel de călătorie in spaţiu. Celebrarea a 25 de ani de activitate a Grupului Băncii Mondiale este, intr-adevăr, și un foarte bun prilej pentru noi de a reflecta asupra transformării de la Romania de ieri, un stat inchis, totalitar, la Romania de azi, un stat de drept, membru al Uniunii Europene şi al NATO, cu o economie de piaţă funcţională, o economie care continuă să crească, aş spune, intr-un ritm susţinut. Pe de altă parte, pentru cei care au sperat la prosperitate şi la deschidere imediat după eliminarea comunismului, probabil că ritmul acestor schimbări a fost perceput ca fiind unul lent, mai ales dacă ne-am compara cu alte ţări vecine care au trecut printr-un proces de reformă şi restructurare mai accelerat. Cred, insă, că importantă este direcţia democratică in care s-a mers constant in aceşti ani, faptul că ea a devenit una ireversibilă şi că, pe de o parte, acest ritm, care probabil a fost perceput ca fiind unul mai lent, a dus şi la o maturizare politică treptată a Romaniei, o maturitate care, cred, se percepe astăzi, chiar şi dacă ne-am referi la faptul că este una din puţinele ţări din regiune care nu are in Parlament partide extremiste, de exemplu. Deci, Romania a ştiut să găsească, cu toate dificultăţile acestui proces de tranziție, poporul roman a știu să găsească o cale de dezvoltare, de mijloc, fără să uzeze, incă, de extreme. Legat de relaţia Romaniei cu Banca Mondială, aceste rezultate de care spuneam indică o soliditate politico-economică, fără niciun dubiu. Soliditatea transformărilor prin care a trecut Romania se datorează, in bună măsură, şi acestui sprijin pe care Romania l-a avut in aceşti 25 de ani din partea Băncii Mondiale. In perioada sensibilă a anilor de tranziţie, Banca Mondială a fost un partener de incredere, un partener pe care ne-am bazat in drumul spre integrarea in Uniunea Europeană şi in NATO. Aş menţiona, insă, şi faptul că Romania a intrat intr-o nouă etapă, atat in plan intern, cat şi in relaţia cu partenerii externi, şi astfel, cel puţin, dorinţa noastră este să dezvoltăm din ce in ce mai mult practica noastră dintr-o dimensiune pasivă intr-una activă. Romania are acum resursele şi viziunea de a-şi asuma, dincolo de procesul de dezvoltare internă, al propriei dezvoltări, de a-şi asuma şi responsabilităţi şi de a contribui la transformarea unor procese de decizie şi acţiune la nivel internaţional. Şi o facem deja in cadrul NATO, dorim să o facem şi in alte instanţe internaţionale. Este o schimbare de abordare vizibilă mai ales in plan regional, spuneam, in cadrul UE, dar pe care o avem şi intr-un plan mai amplu, multilateral. Astfel, ne propunem in anii următori, să devenim dintr-un beneficiar, un furnizor de expertiză, de resurse, de bune practici, sigur, cu modestie, acolo unde am acumulat experienţă şi unde putem impărtăşi această experienţă, pentru implementarea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă. In plan intern, o parte din provocările pe care le avem in prezent şi la care aş dori să mă refer in continuare in aceeaşi logică a trecerii de la pasiv la activ sunt legate in primul rand, de două lucruri, aşa spune: in primul rand, de o consolidare şi o sustenabilitate prin aplicarea profundă a bunei guvernanţe, atat in administraţia publică, cat şi in gestiunea capitalului de stat din companiile de stat; in al doilea rand, de coeziune regională şi de incluziune socială. Avem nevoie să reducem decalajele, atat intre diferite categorii sociale, cat şi intre regiunile Romaniei, intre mediul rural şi mediul urban, prin măsuri de incluziune socială, măsuri antisărăcie eficiente, dar şi prin stimularea antreprenoriatului. Şi pe fiecare din aceste paliere am făcut, de altfel, progrese semnificative in acest an şi aceasta ne-a fost şi obiectivul, să ne concentrăm pe lucruri fezabile, cu impact imediat, dar cu perspectivă pe termen mediu şi pe termen lung. In ce priveşte buna guvernanţă, suntem puternic angajaţi in lupta impotriva corupţiei şi susţinerea reformei in justiţie, iar in luna august am finalizat o nouă strategie anticorupţie, o strategie clară, care să nu lase loc interpretărilor şi care să fie uşor de aplicat de instituţiile cărora li se adresează, cu accent, de data aceasta, pe prevenţie. Aici avem mult de construit şi cu siguranţă că prevenţia este metoda cea mai adaptată situaţiei actuale din justiţie, din administraţie şi din societatea romanească, ţinand cont de faptul că percepţia publică este in mod clar una pozitivă legată de nevoia de a continua lupta impotriva corupţiei, ea insă trebuie să schimbe in profunzime mentalităţi, modul in care este abordat această luptă impotriva corupţiei. Am accelerat totodată programele de prioritizare şi de eficientizare a cheltuielilor publice, precum şi reluarea procesului de implementare a guvernanţei corporative in companiile de stat şi cu sprijinul Băncii Mondiale, care a oferit asistenţă tehnică in elaborarea normelor de implemenare a legii 111/2016. Mai mult decat atat, am reuşit să derulăm un proces transparent de selecţie a managementului acestor companii de stat, a consiliilor de administraţie, şi să venim cu reguli mai clare nu doar in recrutarea managementului companiilor de stat, dar şi in mandatul care este acordat acestor manageri şi consiliilor de administraţie şi a unor indicatori care să permită măsurarea eficienţei acestor manageri. In ceea ce priveşte reducerea sărăciei şi politica de incluziune socială, tot anul acesta, am lucrat intens la un pachet integrat de peste 40 de măsuri de combatere a sărăciei şi vreau să subliniez cuvantul integrat, pentru că o parte din aceste 40 de măsuri existau deja in spaţiul politicilor publice, dar datorită faptului că ele erau implementate in mod disparat de multe ori in lipsă de coerenţă, ele nu şi-au arătat eficienţa chiar dacă se cheltuiau nişte bani acolo. Deci, am vrut să punem aceste măsuri impreună, intr-un pachet coerent, integrat, cu un impact pe termen lung, pornind şi de la recomandările Băncii Mondiale, care, in aceşti ultimi ani, a elaborat mai multe studii care au propus guvernelor succesive ale Romaniei mai multe strategii, fără să existe insă o legătură clară intre aceste strategii - care, multe dintre ele, erau aprobate chiar la nivel de guvern - şi măsurile implementate şi mai ales modul de alocare a bugetului. Am vrut deci prin acest pachet anti-sărăcie să punem impreună aceste măsuri, să aducem coerenţă in utilizarea fondurilor publice, atat din bugetul de stat, cat şi din fonduri europene, şi să stabilim o legătură intre viziunea strategică şi implementarea acestor măsuri. Ne-am concentrat şi am inregistrat şi rezultate concrete pe măsuri destinate in primul rand copiilor pentru reducerea abandonului şcolar. Şi aici, de la naştere şi pană la varsta şcolară, şi aş aminti amăsurile privind tichetele pentru grădiniţe, tocmai o măsură pentru a reduce abandonul şcolar şi preşcolar, programe de alimentaţie adaptate copiilor in şcoli, acte de identitate pentru toţi. Una din lipsurile pe care le aveam şi care duceau la imposibilitatea unor copii de a avea acces la măsuri de sprijin şi de integrare socială era tocmai lipsa de identitate, datorită unor situaţii specifice pe care le avem in Romania. Am rezolvat această problemă. Am venit şi cu măsuri pentru implicarea unor profesori motivaţi in procesul educaţional, mai ales in zonele vulnerabile. Am ţintit pentru prima dată categoria tinerilor care nu mai sunt nici in formare profesională, dar care nu au nici un loc de muncă - una din cele mai vulnerabile categorii. Am venit cu o serie de măsuri active destinate ocupării pe piaţa muncii, prin sprijin financiar consistent şi, mai ales, cu o nouă abordare a sistemului de incluziune socială, adresandu-ne atat persoanelor neocupate, cat şi angajatorilor, şi găsind o modalitate de a face o trecere lină de la măsurile de asistenţă socială spre măsurile de integrare in campul muncii, pentru a nu pune persoanele să trebuiască să aleagă intre a rămane asistat social pasiv sau a merge in campul muncii. Practic, dorim să incurajăm şi mobilitatea lucrătorilor pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă in anumite regiuni ale Romaniei, pentru că trăim şi acest paradox. Avem in şomaj incă ridicat in anumite zone ale ţării, dar avem o lipsă acută de forţă de muncă in alte zone ale ţării, unde dinamica investiţională a fost mai mare in aceşti ultimi ani. Şi, deci, chiar dacă pe termen lung trebuie să luăm măsuri pentru reducerea acestor decalaje de dezvoltare intre regiuni - şi voi reveni asupra acestui subiect- , pe termen scurt, avem nevoie şi de măsuri care să faciliteze mobilitatea forţei de muncă dintr-o regiune in alta. In acest sens, am venit cu un pachet de măsuri in acest an. Nu in ultimul rand, am venit cu măsuri pentru incurajarea antreprenoriatului urban, dar şi rural, prin numeroase linii de finanţare, inclusiv pentru romanii aflaţi in diasporă şi care doresc să se intoarcă in ţară sau care doresc să investească in ţară. Şi aici, spuneam, preocuparea noastră a fost şi este in continuare şi avem in continuare măsuri pe care le pregătim pentru a reduce decalajele de dezvoltare intre regiuni. Prin noua agenţie creată, Invest Romania, intenţia noastră este să indreptăm investitorii şi spre regiuni mai puţin atractive pană acum sau mai puţin cunoscute - in general, investiţiile s-au concentrat in jumătatea de vest a Romaniei. Indreptăm investiţii şi spre zona de est sau spre anumite zone vulnerabile. Și aici, impreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale, cu Cancelaria primului-ministru, am dezvoltat inclusiv o echipă ad-hoc de asistenţă pentru autorităţile locale, care să işi pregătească abordări vizionare şi abordări pe termen lung de investiţii in zonele mai vulnerabile. Mai avem şi diferenţele dintre rural şi urban de redus, la fel, printr-o politică de investiţii şi prin combinarea acestor programe antisărăcie, cu crearea de noi locuri de muncă - şi cred că acesta este cuvantul-cheie. Dacă nu reuşim să transformăm creşterea economică in locuri de muncă, riscăm să trecem peste această oportunitate pe care ne-o oferă evoluţia pozitivă a economiei in aceşti ultimi ani. Legat de sustenabilitatea in politicile publice, ceea ce am prezentat au fost nişte exemple de fond, dar o dezvoltare sustenabilă are nevoie şi de o schimbare de metodă, in privinţa căreia parteneriatul cu Banca Mondială are un rol esenţial. In memorandumul de cooperare cu Banca Mondială, aprobat de guvern la inceputul lui 2016 şi care se aplică pentru următorii ani, pană in 2022, există şi măsuri dedicate reformei guvernanţei publice, care să ne ajute să dezvoltăm o capacitate reală de coordonare şi planificare strategică la nivelul administraţiei publice. Şi aici este vorba exact de acea legătură intre abordarea vizionară şi strategică şi măsurile de implementare care se iau in diferite politici publice. Şi aici aş vrea să subliniez şi faptul că, in această evoluţie pe care a cunoscut-o şi Romania şi pe care a cunoscut-o şi Banca Mondială, pentru că am avut ocazia in aceşti ultimi ani, din diferite poziţii, să lucrez apropiat cu Banca Mondială, cred că impreună trebuie să găsim modalitatea prin care să creştem capacitatea internă de reformă a administraţiei publice şi să reducem, treptat-treptat, dependenţa de asistenţă tehnică şi de expertiză externă. Cu siguranţă, Romania va avea nevoie şi in continuare de asistenţă, de expertiză externă, dar e important ca ea să insoţească procesul de evoluţie, de dezvoltare a Romaniei, şi nu să inlocuiască capacităţi de expertiză, de abordare vizionară care trebuie internalizate in administraţia publică. Avem nevoie să lăsăm carja deoparte şi să incepem să mergem singuri, avand in continuare nevoie de sfaturi, avand in continuare nevoie de schimb de experienţă, de bune practici, dar e important, odată pentru totdeauna, ca această capacitate de expertiză vizionară, de legătură intre abordarea strategică şi abordarea măsurilor pe termen scurt să fie internalizată in administraţia din Romania. Şi aici avem nevoie de sprijinul, de expertiza, de experienţa Băncii Mondiale, pentru a ne ajuta să facem in aşa fel incat asistenţa tehnică furnizată de Banca Mondială să vină in complementaritate cu dezvoltarea unei capacităţi interne a Romaniei, din acest punct de vedere. Şi aş vrea să amintesc aici şi faptul că, in această perspectivă de a transforma Romania dintr-un beneficiar de asistenţă intr-un furnizor de asistenţă, ne aflăm, astăzi, aş spune, intr-o etapă de tranziţie de la beneficiar la donator emergent pentru statele in curs de dezvoltare. Aici, aş vrea să amintesc că, recent, in luna octombrie, Parlamentul a adoptat o lege propusă de guvern in acest an, o lege care va reglementa acţiunile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Prin această lege ne propunem tocmai dezvoltarea unei agenţii a Romaniei de cooperare pentru dezvolatare, in cadrul Ministerului de Externe, care să asigure atat planificarea politică in domeniul cooperării internaţionale pentru asistenţă umanitară, cat şi implementarea acesteia. In acelaşi timp, anul acesta am reluat, intr-un mod proactiv, intenţia Romaniei de a candida pentru statutul de membru al OCDE, tot in acest context in care Romania, chiar dacă e conştientă că mai are incă lucruri de făcut pentru reforme, este gata să-şi impărtăşească experienţa cu celelalte ţări dezvoltate, şi sperăm să avem sprijinul, aici, inclusiv din partea Băncii Mondiale. Acest nou statut al Romaniei, suntem conştienţi, implică şi noi responsabilităţi şi suntem conştienţi că eforturile pe care le-am depus in sensul imbunătăţirii capacităţii administrative interne trebuie să continue, pentru a ne consolida poziţia de membru activ şi responsabil al comunităţii internaţionale, capabil să-şi asigure singuri viitorul propriu. Vă mulţumesc.