Premierul Dacian Cioloș a efectuat o vizită de lucru în județul Iași

Galerie foto Premierul Dacian Cioloș a prezentat astăzi, la Iași, autorităților locale din județele Iași și Vaslui mecanismul de asistență tehnică dedicată zonelor mai puțin dezvoltate ale Romaniei. Principalele subiecte abordate au vizat Dezvoltarea economică integrată și Pachetul național anti-sărăcie. - Unitatea Guvernamentală de Asistență Tehnică pentru comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui - Iasi), Valea Jiului și Roșia Montană - Munții Apuseni va ajuta comunitățile locale, la nivel de județ, să pregătească proiecte, pe fondurile europene sau pe programele naționale, care vor fi tratate in mod preferențial atunci cand se vor decide finanțările. Va exista sprijin pentru pregătirea proiectelor, pentru obținerea avizelor. Proiectele respective vor fi tratate preferențial atunci cand se va face selectarea proiectelor din fonduri europene sau din programele finanțate din fonduri de la bugetul național. Totodată, pe programul de ajutor de stat pentru investiții mici, mijlocii, acea schemă de ajutor de stat pe care o pregătim pentru perioada 2017-2020, pentru investiții de minimum 1 milion de euro și pană la 5 milioane de euro, deci care să vizeze investiții de dimensiuni mijlocii, pentru acea schemă de ajutor de stat vom avea alocări dedicate, specifice pentru cele 3 regiuni, pentru regiunea Vaslui-Iași, circa 5 milioane de euro pe an din alocarea totală. Deci, un ajutor de stat care se acordă firmelor, companiilor care decid să facă investiții private aici. Asta nu inseamnă că nu mai pot veni și alți bani, dar aceste sume sunt dedicate pentru a stimula companii private să vină să investească aici in regiune, la care, sigur, se adaugă bani din fondurile europene și din programe finanțate de la bugetul de stat, cum este Programul Național de Dezvoltare Locală, unde proiectele care vor veni de aici și vor fi bine pregătite și la pregătirea cărora vom contribui și noi, prin asistență tehnică, vor fi finanțate privilegiat, a afirmat premierul Dacian Cioloș. Premierul Dacian Cioloș doreşte promovarea UGAT, structură organizată la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, care va sprijini cele trei zone pilot de intervenţie, mai puţin dezvoltate economico-social, in accesarea şi implementarea unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional. In cadrul intalnirii cu autoritățile locale și județene din județele Iași și Vaslui, șeful Executivului a prezentat Unitatea Guvernamentală de Asistență Tehnică pentru comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui - Iasi), Valea Jiului și Roșia Montană - Munții Apuseni. Obiectivul acestei unități il constituie proiectele de dezvoltare integrată in regiunile vizate. In ceea ce privește zona Moldovei, acțiunea Guvernului se concentrează pe reducerea sărăciei prin sprijinirea unor proiecte strategice de infrastructură și servicii sociale. Aceste măsuri vizează imbunătățirea accesului la educație și sănătate pentru locuitorii din regiune, demararea procedurilor pentru construcția Spitalului Regional din Iași, urgentarea contractării serviciilor pentru infrastructura de apă la nivelul județului Vaslui și pregătirea tehnică a lucrărilor la autostrada Targu Mureș-Targu Neamț-Iași-Ugheni. Pe langă discuțiile cu autorităţile locale din zonă, premierul Dacian Cioloș a avut o intalnire cu oameni de afaceri din regiunea Moldovei, in Aula Bibliotecii Universitare Iași. Șeful Executivului a fost insoțit la Iași de vicepremierul Vasile Dincu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Dragoş Pislaru, Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice, Dragoș Dinu, Ministrul Fondurilor Europene și de consilierul de stat Ionel Dancă, coordonatorul Unității Guvernamentală de Asistență Tehnică (UGAT), si Maria Gheorghiu, consilier de stat pe probleme de incluziune sociala. Intalnire cu autorități locale și județene din județele Iași și Vaslui Conferință de presă Dacian Cioloş: Bună ziua. Am avut această intalnire planificată, astăzi, la Iași, de mai multă vreme, in același ciclu de intalniri pe care l-am avut și in Valea Jiului și la Alba Iulia cu cei din Apuseni, Roșia Montana pentru că am decis, in acest an, să avem o abordare integrată de dezvoltare in aceste trei regiuni din Romania in care să se implice şi guvernul, direct, cu o unitate de asistenţă tehnică, care să ajute comunităţile locale de aici să pregătească proiectul şi să poată obţine finanţare pentru ele. Este vorba de una din cele trei regiuni cu probleme in dezvoltare şi am considerat că dincolo de finanţarea proiectelor şi din fonduri europene şi din bugetul de stat, sau alături de finanţare, este nevoie să punem la dispoziţie şi o capacitate de asistenţă tehnică pentru a pregăti proiectele respective şi pentru ca la nivelul acestei regiuni, care aici este cuprinsă de judeţele Iaşi şi Vaslui, să putem pune la dispoziţia comunităţilor, deci şi asistenţa tehnică pentru a ajuta să pregătească proiectele integral. Dacă, in 2013, cand s-au pregătit programele europene, guvernul ar fi decis să vină, conform posibilităţilor pe care le oferă regulamentele europene, cu un instrument teritorial integrat de dezvoltare, așa cum s-a decis pentru Delta Dunării, unde există chiar şi o alocare bugetară din fonduri europene, dedicată pentru acea regiune şi un sprijin pentru asistenţă tehnică, s-ar fi putut face şi pentru alte zone dificile din Romania acelaşi lucru. Să se rezerve bani din fondurile europene, pentru regiunea respectivă, pentru următorii şapte ani, deci pană in 2020, şi să existe sprijinul acesta de asistenţă tehnică. Atunci s-a decis să se facă acest lucru doar pentru Delta Dunării. Noi cand am venit la guvernare am considerat că, cel puţin aceste trei regiuni de care vă spuneam, trei zone: Valea Jiului, Apuseni-Roşia Montană şi comunităţile cu probleme mai dificile din Vaslui şi Iaşi ar avea nevoie de această abordare integrată a investiţiilor, care se fac aici, pe infrastructură, pe crearea de locuri de muncă, pe politici sociale. Şi ceea ce ne-am propus să facem in acest an, fără să mai modificăm programele europene, a fost să decidem, printr-un memorandum, in guvern, să creăm această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică, care să acorde acest sprijin direct regiunii. Această unitate va avea un birou aici, cred că la Vaslui e stabilit, pentru cele două judeţe, un birou la Bucureşti, in cadrul guvernului, şi va ajuta comunităţile locale de la nivel de judeţ, la nivel local, să pregătească proiecte pe fonduri europene sau pe programele naţionale, care vor fi tratate in mod preferenţial, atunci cand se vor decide finanţările. Deci va exista şi sprijin pentru pregătirea proiectelor respective şi sprijin pentru opţinerea avizelor şi toată partea de birocraţie care este necesară, la nivel guvernamental. Proiectele respective vor fi tratate preferenţial, atunci cand se va face selectarea proiectelor din fonduri europene sau din programele finanţate din bugetul naţional. Totodată pe programul de ajutor de stat pentru investiţii mici şi mijlocii, acea schemă de ajutor de stat pe care o pregătim, pentru perioada 2017-2020, pentru investiţii de minim un milion de euro şi pană la cinci milioane de euro, deci care să vizeze investiţii de dimensiuni mijlocii, pentru acea schemă de ajutor de stat vom avea alocări dedicate, specifice, pentru cele trei regiuni, deci şi pentru regiunea Vaslui - Iaşi, cred că de circa cinci milioane de euro pe an, din alocarea totală pe care am rezervat-o. Cinci milioane de euro pe an, ajutor de stat este vorba. Deci un ajutor de stat care se acordă firmelor, companiilor care decid să facă investiţii private aici. Asta nu inseamnă că nu mai pot veni şi alţi bani, dar aceste sume sunt dedicate. Deci asta este doar pentru a stimula companii private să vină să investească aici in regiune, la care, sigur, se adaugă bani din fondurile europene şi din programe finanţate de la bugetul de stat, cum este Programul Naţional de Dezvoltare Locală, unde proiectele care vor veni de aici şi vor fi bine pregătite, şi la pregătirea cărora vom contribui şi noi prin asistenţă tehnică, vor fi finanţate privilegiat. Am spus astăzi primarilor, cu care ne-am intalnit, că in perioada următoare, şi deja această unitate a inceput să funcţioneze, in perioada următoare vor avea tot sprijinul nostru pentru a pregăti proiecte, pentru ca ele să poată să fie depuse in diferitele sesiuni de apeluri de proiecte şi vor avea tot sprijinul pentru ca proiectele respective să poată să fie finanţate. Asta este soluţia pe care o vedem pe termen mediu, pentru a avea o abordare integrată a unor proiecte de dezvoltare, care, probabil că oricum s-ar fi finanţat, dar vedeţi, din această regiune, şi spunea şi domnul vicepremier Dincu, din patru sau cinci proiecte care erau propuse pe Programul Operaţional Regional, pe care le-au anunţat autorităţile locale de aici şi care ar fi trebuit depuse pană săptămana trecută, cred, abia un proiect a fost finalizat, probabil din lipsă de capacitate tehnică, de a pregăti proiectul sau, nu ştiu, alte tipuri de dificultăţi şi in felul ăsta regiunea care are nevoie de finanţări pierde, ratează oportunităţile pentru că proiectele nu sunt pregătite bine şi nu sunt pregătite la timp. Și de asta am venit şi cu propunerea asta de asistenţă tehnică, pentru ca aceste zone să poată să folosească banii pe care ii avem la dispoziţie, de altfel. Domnul consilier de stat Ionel Dancă, dansul se ocupă in cadrul Cancelariei Guvernului de acest program de asistenţă pentru aceste zone speciale, pentru cele trei zone, şi dansul va coordona această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică. Ionel Dancă: Doar două cuvinte aş dori să adaug la cele spuse de domnul prim-ministru, pentru că noi ne adresăm aici proiectelor strategice din această zona pilot de intervenţie, vorbim de judeţele Vaslui şi Iaşi, şi pentru a avea o imagine de cum funcţionează acest mecanism, vreau să dau exemplu proiectele de infrastructură mare, care sunt in derulare şi care trebuie pregătite pentru aceste regiuni, doar cu titlu de exemplu pe infrastructură de apă şi apă uzată: judeţele Vaslui şi Iaşi beneficiază in acest moment din fonduri europene de peste 400 de milioane de euro, avem un proiect la Iaşi de peste 200 de milioane de euro şi un alt proiect de 200 de milioane de euro la Vaslui, care ar urma să realizeze infrastructura de apă in toate comunele din judeţele respective, in judeţul Vaslui şi in judeţul Iaşi. Sunt proiecte majore, la care noi ne-am oferit sprijinul din punct de vedere tehnic, să ajutăm la implementarea acestora. Dacă in Iași proiectul de infrastructură de apă este intr-un stadiu avansat şi este un proiect care decurge foarte bine, nu putem spune acelaşi lucru la Vaslui, unde cerem şi vrem să ajutăm, pentru că acolo se pare că lipseşte o capacitate instituţională pentru implementarea acestor proiecte majore şi vrem să ajutăm in acest sens, dar sunt cateva exemple. La fel, discutăm pe proiectele de dezvoltare rurală, pe proiectele din Programul Naţional de Dezvoltare Locală, unde incercăm să punem comunităţile laolaltă şi să gandească proiecte strategice de dezvoltare. Acum, cateva intrebari doar pe subiect, vă rog. Reporter: /.../ pentru oamenii de afaceri ce ar trebui ei să investească, mă refer atat la această zonă, Iaşi şi Vaslui, cat şi in alte părţi ale ţării, pentru a avea o relativă garanţie a unui succes şi pentru a fii beneficiarii /.../ Dacian Cioloş: Un om de afaceri cu siguranţă nu intreabă primul ministru in ce să investească, pentru că sunt banii lui... Reporter: /.../ Dacian Cioloş: Eu aş pune problema altfel. Ceea ce pot eu să spun, ca prim-ministru, este că vom acorda intreg sprijinul acestor regiuni, acestor zone, ca să se poată pregăti şi să dea garanţii oamenilor de afaceri că vor avea la dispoziţie ce au nevoie: infrastructură, oameni pregătiţi care să lucreze in companiile respective, in aşa fel incat să poată să investească. Sunt foarte multe domenii in care se poate investi şi asta, cred, cel mai bine decid cei care au bani şi care decid să-şi mobilizeze banii. De ce au nevoie oamenii de afaceri şi ce ne solicită de fiecare dată este predictibilitate şi spun: domnule, autorităţile statului trebuie să decidă odată ce vor să facă şi să se ţină de un plan timp mai mulţi ani de zile. Să nu se schimbe tot la doi ani şi legislaţia, şi regulile, şi priorităţile, pentru că o investiţie, cand o incepi, ea durează pană o pregăteşti şi pană o implementezi, durează. Dacă tot schimbi priorităţile, asta cred că este problema cea mai mare pentru oamenii de afaceri. Şi tocmai asta am spus şi noi autorităţilor locale: există fonduri acuma - şi fonduri europene, şi din bugetul de stat pentru următorii ani, pană in 2020. Şi, ca să vă dau un exemplu că nu banii sunt problema, uitaţi, pe perioada 2007-2013, din fondurile europene, fonduri structurale, Romania a absorbit...; acum am ajuns la 80%, cu presiune pe ultima sută. Deci nu s-au cheltuit toţi banii. Asta arată că nu banii sunt problema, ci capacitatea de a utiliza banii respectivi in proiecte care să fie coerente, bine pregătite, să nu trebuiască daţi banii inapoi după ce proiectele s-au făcut. Autorităţile locale să se ţină de un plan de dezvoltare pe o perioadă de caţiva ani. Şi asta am vrea să oferim şi cred că ăsta este lucrul cel mai bun pe care-l putem oferi oamenilor de afaceri: predictibilitate. Să le spunem, impreună cu autorităţile locale: uite, astea sunt priorităţile noastre. Nu ne avantăm in priorităţi pe care ştim că nu le putem indeplini. In mod realist, ne propunem să facem anumite lucruri legate de infrastructură. Domnul director Homor de la Compania de Investiţii - infrastructură, transport - a anunţat astăzi că lansează licitaţiile, deci se dă un semnal clar că autostrada Targu Mureş-Iaşi-Ungheni se va face, pentru că se lansează licitaţii pe toate tronsoanele pe care se pot lansa licitaţii pentru părţile de autostradă. La fel, sunt alte proiecte de infrastructură in zona Moldovei, care se află in Masterplanul general de transport pe care noi l-am aprobat fără să-l mai modificăm, tocmai ca să-i putem da drumul o dată şi o dată, că de patru ani de zile fiecare guvern tot modifică cate o autostradă acolo şi nu s-a aprobat pană acum. Deci asta vrem să dăm noi - semnalul acesta de predictibilitate că suntem gata să lucrăm cu autorităţile locale, ca să aibă o perspectivă clară pe următorii ani că ce vor să facă, pe ce este realist, venim cu prioritizarea proiectelor de infrastructură pe care noi le avem. Vă spuneam cele de transport. Spitalul regional noi insistăm de luni de zile să se stabilească odată terenul pe care să putem incepe să construim spitalul respectiv. Am clarificat terenul pentru Cluj, l-am clarificat şi pentru Craiova. Mai aşteptăm acuma pentru Iaşi. La fel cu sprijinul unităţii de asistentă tehnică - sperăm ca, in următoarele zile, să avem toate formalităţile făcute. Deci, acestea sunt cateva exemple concrete care arată voinţa guvernului de a face anumite lucruri, nu doar de a declara. L-aş lăsa pe domnul Homor să vă spună ceea ce a spus şi in fată primarilor, care sunt proiectele de infrastructură de transport pentru care CNAIR a dat drumul la licitaţii sau pregăteşte licitaţiile. Cătălin Homor: In cursul acestui an a fost aprobată strategia de implementare si de dezvoltare a reţelelor de transport şi aici o să mă concentrez pe reţeaua de transport rutier. Fiind un document strategic, indiferent cine va fi, in a cărui sarcină va fi implementarea acestuia, va avea o strategie clară, o listă cu priorităţi foarte bine definită. Nimeni nu mai poate schimba după bunul plac sau din diverse motive lista de priorităţi şi strategia de implementare. Eu mi-am propus, ca pană la sfarşitul acestui an, toate proiectele care sunt prevăzute in perioada de implementare 2014-2020 să fie lansate - să fie lansate licitaţiile şi toate să fie demarate ca să creăm o inerţie atat de puternică, incat indiferent cine vine, cine va coordona să nu mai poată schimba această inerţie şi finalizarea acestor proiecte să fie inevitabilă. Aici aş detalia un pic o serie de proiecte pe care le-am lansat deja. Pot spune, chiar aş putea fi un pic subiectiv, in sensul că primele proiecte lansate sunt in zona Moldova. Aici pot detalia /.../-Buzău-Focşani-Bacău pană la Paşcani este un drum de mare viteză. Un drum tot in Moldova: Targu Neamţ - Paşcani - Iaşi - Ungheni. Sunt proiecte care sunt lansate de ceva timp, sunt in evaluare la /...;/, pană la sfarşitul lunii noiembrie le vom putea vedea cu toţii. Dacian Cioloş: Astea sunt pentru studii de fezabilitate. Cătălin Homor: Studii de fezabilitate, proiect tehnic şi autorizaţia /.../ Ionel Dancă: Şi centurile. Cătălin Homor: Aici aş vrea să completez un pic: in cadrul acestor proiecte, pentru că sunt proiecte foarte mari, sunt prinse şi centurile ocolitoare. Aş putea să amintesc variantele ocolitoare Iaşi, Targu Frumos, Roman, Paşcani ş.a.m.d. Suplimentar faţă de aceste proiecte, vom lansa in licitaţie variante ocolitoare Barlad, Vaslui. In Moldova, dar in alt judeţ, avem variantă ocolitoare Suceava. Suceava, că am menţionat despre Suceava, este un proiect pe care ni-l asumăm noi, compania, să-l executăm in regie proprie. Am adoptat o astfel de strategie pentru că, din experienţa companiei trecute, in mod evident, există o serie de constructori care nu sunt serioşi, vin să facă bani, nu să facă proiecte. Şi atunci trebuie să ne creăm o independenţă in implementarea acestor proiecte, astfel incat acei constructori care n-au ganduri bune, n-au ganduri serioase legate de proiecte să fie eliminaţi fără nici cel mai mic regret. Reporter: /.../ a spus ieri că este o problemă la Vaslui. Șeful /.../ de acolo le zice primarilor să apeleze la serviciul de consultanţă pe care il face guvernul pentru anchetarea proiectelor europene. Ba mai mult, spunea că le interzice chiar primarilor să vină azi la intalnirea de la Iaşi. Aveţi semnale de genul ăsta? Ionel Dancă: Au fost caţiva. Dacian Cioloş Nu ştiu, nici nu mă interesează. Nimeni nu e obligat... Ceea ce noi propunem e o facilitate, autorităţile locale, dacă vor, o folosesc, dacă nu - nu. Nu-i obligăm prin lege să folosească o facilitate ca să-şi pregătească proiecte. Dacă pot s-o facă fără asistenţa, foarte bine, s-o facă şi să vină cu proiecte pentru zonă. Reporter: Ce program aţi gandit pentru Vaslui, cel mai sărac judeţ din Romania, dacă veţi rămane in fruntea /.../? Dacian Cioloş: Nu vorbesc de nici un rămas. Nu am nimic de comentat pe asta. Eu am un mandat acum, pană la alegeri, şi despre asta vorbesc. Nu am venit să intru in dispute sau in discuţii legate de campania electorală. Deci n-am nimic de... Nu fac nici un comentariu pentru ce se va intampla după, asta vreau să spun. Reporter: /.../ Dacian Cioloş: In primul rand că cei care pregătesc proiectele astea vor fi sprijiniţi de unitatea de asistenţă tehnică, inclusiv cu expertiza din afara unităţii, punctuală, dacă e nevoie, pentru ca proiectele respective să fie eligibile şi să indeplinească un punctaj cat mai mare pentru selecţia lor. Prin memorandumul pe care l-am aprobat in guvern, am dat posibilitate autorităţilor de management chiar să vină cu criterii suplimentare pentru proiectele care vin din regiunile respective, pentru ca ele să aibă punctaj in plus şi să poată fi selectate. Şi asta, pentru toate fondurile europene, şi pentru cele din fonduri structurale de la Ministerul Fondurilor Europene, şi pentru cele de la Ministerul Agriculturii, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, dar şi pentru cele finanţate din bugetul naţional, cum e PNDL - Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Deci, şi lucrurile astea se vor face, dar ceea ce e important este să avem proiectele pregătite, pentru că, deocamdată, nu le avem. Tot vorbim, cand venim aici, lumea ne tot cere bani, dar nu sunt proiectele. Şi asta am vrut acum să le spunem: hai să pregătim proiectele şi să ne spuneţi uite, avem proiectele care sunt făcute - şi sunt bine făcute - şi nu mai sunt bani. Şi atunci discutăm, dar deocamdată e invers. Ionel Dancă: Şi acolo unde se poate - bugete distincte pentru aceste zone. Cum a amintit domnul prim-ministru, schema de investiţii pentru ajutor de stat alocă un buget distinct pentru această zonă, in fiecare an, 5 milioane de euro. Asta inseamnă că se pot face investiţii intre 1 şi 5 milioane de euro, se pot crea capacităţi de producţie - intre 3-4 fabrici, in această zonă, pe an, care să creeze locuri de muncă pentru zona respectivă pană in 2020. Sunt exemple concrete. Ultima intrebare şi incheiem. Reporter: /.../ aţi cumpărat transportoare blindate fabricate in Romania /.../? Dacian Cioloş: O să vă dea Ministerul Apărării. Reporter: /.../ Dacian Cioloş: Da, am stat de vorbă cu fiecare, şi cu Fortus, şi cu cei din educaţie. Cu cei din educaţie cred că sunt cateva lucruri care pot fi clarificate săptămana viitoare. Cu cei de la Fortus, la fel, o să stau de vorbă săptămana viitoare cu conducerea Ministerului Economiei şi /.../ să vedem ce soluţii pot fi găsite. Le-am explicat că soluţiile nu stau in pixul primului-ministru, acolo, pentru că e o companie care are, sigur, şi capital de stat, dar care funcţionează după anumite reguli. Insă o să văd ce se poate face pentru ca salariile să poată să fie plătite cu prioritate in programul pe care il are Autoritatea de Administrare a Activelor Statului legat de Fortus. Intalnire cu oameni de afaceri din zona Moldovei Declarații de presă Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș la finalul vizitei Dacian Cioloș: Bună ziua. Am avut o intalnire cu oameni de afaceri de aici, din județ, organizată de danșii. Am profitat de această vizită in județul Iași și, la fel cum am făcut și la Timișoara și la Alba Iulia, am vrut să profit de această oportunitate și să avem un schimb de idei, de păreri cu oamenii de afaceri de aici. Am discutat și despre chestiuni punctuale legate de fonduri europene, legate de proiecte de investiții, de infrastructură pentru această regiune, legate de politicile sociale și de incluziune socială, dar am discutat și despre chestiuni de principiu, Mesajul pe care eu l-am transmis oamenilor de afaceri și aici, la fel ca și la celelalte intalniri, este că eu cred că o implicare civică mai importantă a mediului de afaceri in evoluția societății romanești nu poate să fie decat benefică și că eu, ca prim-ministru, in momentul de față, mi-aș dori să văd mediul de afaceri mult mai implicat in deciziile care se iau in proiectele de dezvoltare locală, pentru că sunt actori direcți ai acestui proces. Reporter: Spuneați, astăzi că oamenii de afaceri vă cer in general predictibilitate. S-a intamplat și in cazul discuției pe care ați avut-o cu oamenii de afaceri? Dacian Cioloș: Sigur! Și legat de modul cum lucrează administrația, și in cazul proiectelor de investiții, și legat de finanțările care se acordă, mai ales legat de legislație și de modificările legislative. O să vă spună chiar danșii, eventual. Reporter: V-ați gandit la o relaxare fiscală? Dacian Cioloș: Nu. Doamnă, mai avem o lună jumătate de guvernare, din care cateva săptămani pană la alegeri, nu se pune problema acum să luăm astfel de măsuri. Apropo de predictibilitate, astea nu se fac așa pe picior. Reporter: Una din principalele probleme a fost legată de autostradă, ce le-ați spus oamenilor? Dacian Cioloș: Nu este o problemă, este o chestiune ridicată de oamenii de aici, de fiecare dată cand vin aici. Și ce le-am spus, ceea ce le-a spus și domnul director general Homor de la CNIR - Compania Națională de Investiții in Infrastructura Rutieră, este că pregătim lansarea acestui proiect pană la sfarșitul mandatului. Deci, vom lansa licitațiile pentru studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și pentru toate autorizațiile de construcție. Vom lansa licitația aceasta pană la sfarșitul anului in așa fel incat, undeva in prima jumătate a anului viitor, să poată să fie finalizată licitația și lucrarea să fie incredințată. Reporter: V-au cerut oamenii de afaceri un buget pentru 2017? Dacian Cioloș: Nu, nu am discutat despre acest lucru. Reporter: Ungaria va reduce impozitul pe profit. Dacian Cioloș: Da, mulțumesc. Asta este treaba lor, ce face Ungaria. Reporter: S-a stabilit un calendar al acestor proiecte? Depuneri? Cand vor cere asistență tehnică? Dacian Cioloș: Nu, cu primarii am discutat. Deci, acea unitate de care v-am spus, de asistență tehnică este deja operațională la Vaslui, acoperă ambele județe și lucrează deja pe anumite proiecte.