Portret de antreprenor | Bogdan Micu: „În statele în care democrația e șubredă, antreprenoriatul este mult mai slab”

Apariție nonconformistă și energică, Bogdan Micu este un antreprenor român cunoscut în cercul oamenilor de afaceri, dar și de publicul larg, din poziția de investitor în emisiunea Imperiul Leilor.

Dacă îl întâlnești pe stradă nu te gândești că este un om de afaceri, îl trădează poate mașina sa Tesla, asta dacă nu cumva preferă să meargă pe jos sau cu bicicleta. Dacă ajungi la sala de cățărat din Brașov îl poți întâlni, de asemenea, aproape în fiecare zi la antrenamente și nici acolo nu-ți dai seama cu ce poate fi diferit față de ceilalți cățărători din sală, îmbrăcați toți în tricouri și pantaloni, și plini de praf magneziu, aducând mai degrabă a zugravi.

Bogdan Micu are afaceri de milioane de euro în toată lumea în zona de energie regenerabilă, așa-zisa „energie verde”, este creatorul aplicației Inspectorul Pădurii, este activist de mediu, este investitor în sectoare precum banking, comerț, construcții, IT, are o fundație care îi poartă numele prin care ajută victimele traficului de persoane, construiește piste de biciclete în Brașov și un bike park pe muntele Postăvaru, dar a înființat și un laborator de studii genetice pentru boli autoimune și pentru crearea cărnii cultivate în laborator. 

 

Copilăria

Bogdan a crescut pe dealurile localității Sânpetru din județul Brașov, alergând toată ziua pe bicicletă sau trăgând cu praștia în te miri ce. Fire singuratică și cu aspect firav, Bogdan ajungea mai mereu julit sau murdar acasă, alergat de oameni pentru că a luat zarzăre din copaci sau de câini, pentru că s-a avântat după bariera de siguranță a universului sătesc sau a rămas fără bicicletă.

Libertatea de explorare a locurilor și de trăire a diverselor experiențe i-au format personalitatea, caracterul și încrederea în forțele proprii.

„Explorarea asta la momentul potrivit, îți creează premisele curajului de a explora când ești mare. Când a fi antreprenor înseamnă eminamente să ai curaj. Să încerci lucruri pe care nu le cunoști, nu le înțelegi, nu știi cum să le faci și asta e o metodă foarte bună când ai un copil, să-l lași să exploreze singur. Cu riscul că vine julit acasă”, spune Bogdan. Începând din clasa a V-a, Bogdan a făcut școala în Brașov, iar Liceul de informatică și facultatea tot aici.

Am mers cu Bogdan în vizită la bunica lui, pe nume Ileana Micu, mama tatălui său, profesor de istorie. Lumea îi spune Lenuța, are 88 de ani și o viață în spate în care a educat generații întregi de copii, fiind profesoară în ciclul doi la școlile primare.

Bunica

Bunica lui Bogdan ne-a așteptat cu mâncare, cafea și clătite în apartamentul său modest din Brașov și ne-a povestit cum i-a crescut pe cei trei nepoți ai săi, Bogdan, Andreea (sora lui Bogdan Micu) și Cezara (verișoara lui Bogdan) ca pe proprii copii. Andreea a locuit o perioadă la bunica, a dormit împreună cu aceasta în apartamentul de două camere, însă Bogdan nu avea unde să doarmă, pentru că în cealaltă cameră stătea bunicul său care era bolnav. „Mă bucuram că dimineața venea la mine. Până la 12.00 făceam lecțiile, ne distram, râdeam amândoi așa, mânca dimineața, după aia făceam lecțiile, mai discutam”, își amintește doamna Lenuța, care îl mai ajuta și la desen, pentru că Bogdan nu avea înclinații artistice. De la ora 12:00 Bogdan mergea la școală, iar apoi pleca spre casă.

Timp de patru ani, Bogdan Micu a făcut zilnic naveta Sânpetru – Brașov. „Încă din clasa a V-a, de la 12 ani eu făceam naveta singur, schimbam două autobuze, mergeam trei kilometri pe jos, mergeam la școală, după aia veneam aici, după care iarăși înapoi. De obicei, înapoi nu mai aveam autobuz și trebuia să fac autostopul. Toată experiența asta e foarte relevantă la vârsta aia, pentru că te învață să te descurci singur, pentru că stai foarte mult singur, în situații una mai ciudată ca alta”, spune Bogdan.

Una dintre experiențele de viață care i-au conturat personalitatea a fost o amendă primită în autobuz, pentru că nu avea bilet. Prefera să economisească banii pentru a-și lua diverse lucruri și făcea mereu blatul. Pentru a nu afla mama sa despre amendă, Bogdan a preferat să-și pună la bătaie pușculița, un borcan mare din sticlă în care strânsese numai monede de 1 leu. Cu el s-a dus la controlori și a achitat amenda. „Pentru că eram supărat totuși că mi-au dat amendă, n-am vrut să le dau borcanul, le-am zis: Eu vă dau monedele, dar numărați voi. Și au stat o oră să numere toate monedele și cumva asta face parte din experiențele de viață care te definesc”, spune Bogdan.

Poveștile de viață ale bunicii i-au modelat lui Bogdan viața. Una dintre acestea, în ai cărei protagoniști sunt tatăl și unchiul său, ne-a fost împărtășită de doamna Lenuța. După ce fiii săi crescuseră și începuseră să meargă la petreceri, regulile în casă au devenit stricte în privința orei de întoarcere. Soțul său le spusese băieților că dacă depășesc ora 21:00, nu mai intră în casă. Pentru a nu-și lăsa copiii pe străzi, întârzierile fiind frecvente, doamna Lenuța a lăsat deschis geamul de la baie pentru a putea intra copiii în casă și după ora de stingere. „De fapt, genul ăsta de rezolvare de situații, ce-am învățat de la bunica, de la mama, sunt mici lucruri pe care atunci când ești copil, nu-ți dai seama, dar tu le preiei de la familia ta. Și întotdeauna am zis că modul în care familia te crește este definitoriu pentru modul în care ești tu de fapt. Și cred că partea de antreprenoriat s-a dezvoltat din prisma faptului că pe lângă ceea ce te-a învățat părintele, au avut curaj să te lase și singur. Bun, te învăț câteva lucruri de bază, dar în același timp te las să explorezi. Și dacă e nasol, ai geamul deschis și vii pe geam și intri în casă. Dar ai voie să te duci”, spune Bogdan.

Bogdan Micu a intrat la facultate în București, dar a luat și examenul de la facultatea din Brașov. A preferat să rămână în Brașov, contrar obiecțiilor familiei, pentru că își dorea să meargă pe munte. „Și ăsta e un aspect interesant, suntem sfătuiți și de părinți și de toată lumea să ne ghidăm după oportunitățile clasice, nu după dorințele noastre. Cumva este important să faci cum simți tu că este mai bine, dar orice faci, să faci foarte bine”, crede Bogdan.

Mama

Angela Micu este de profesie inginer chimist și este mama lui Bogdan Micu. Din anul 2015 lucrează la firma Alpin Sun, unde Bogdan este CEO, ca specialist în certificarea sistemului calității. La birou nu este mama lui Bogdan, este colegă, egală cu toți cei din echipă. „Bogdan e ca un familist aici la birou, în familia Alpin Sun. Creează o anumită atmosferă, nu există distanța aceea cu care eu ani de zile am fost obișnuită, distanța aceea care se creează între șef și subaltern. La Bogdan este o altă atmosferă, care nu se compară cu vechiul sistem”, spune Angela Micu.

Pentru Bogdan, a fi șef este o aptitudine care se învață și este foarte important să reușești să comunici cu angajații, să formezi o echipă împreună cu ei și să nu te lași copleșit de statutul fals de lider pentru a-ți impune punctul de vedere care poate fi de cele mai multe ori greșit. „Perspectiva asta egalitară, cumva, dar egalitară în aptitudini, adică fiecare să facă ce-i mai bun să facă, mi se pare că dă rezultate mai bune și am studiat subiectul ăsta, cum e cel mai bine să conduci o echipă, decât stilul ăsta vechi de șef – angajat, în care șeful e acolo pentru că e mai deștept decât ceilalți, care nu dă cu adevărat rezultate pe termen lung”, crede Bogdan.

Angela Micu și-a tratat fiul cu încredere, dar i-a impus și limite. Pasiunea lui Bogdan pentru speologie nu a fost pe placul mamei sale, care se temea tot timpul pentru siguranța lui și se săturase să-i curețe hainele pline de noroi după incursiunile în peșteri. „I-am spus că e bine să-și schimbe orientarea din acest sport și să caute altceva. S-a orientat către alpinism și alte sporturi care majoritatea aveau o doză de pericol. Dar sportul l-a format pentru viață. L-a ajutat să depășească niște limite. Chiar dacă pica la un moment dat, trebuia să se ridice și să meargă mai departe, să depășească anumite momente dificile. Sportul a fost cel care a realizat un echilibru în viața lui”, recunoaște Angela Micu.

Angela Micu este fericită că fiul său este un om de afaceri de succes și recunoaște că l-a sprijinit în tot. „Mă bucur că a fost perseverent, chiar dacă a trecut și prin momente dificile, dar totuși a reușit să își ducă afacerile la un anumit nivel la care nu speram niciodată. Am avut întotdeauna încredere în el și l-am sprijinit la început și am încercat să-l susțin și să-i dau încredere în el să meargă mai departe. Și nu mi-a înșelat așteptările, dar nu mă gândeam că o să ajungă așa departe”, spune aceasta.

Investitorul

Bogdan Micu și-a dezvoltat aptitudinile de afacerist încă din copilărie, când făcea schimburi de surprize de la guma de mestecat sau le făcea temele colegilor în schimbul unor favoruri sau servicii. Mai târziu, în liceu, făcea comerț cu bocanci de munte, care nu se prea găseau la acea vreme și a pornit această primă afacere pentru că avea nevoie de bani, iar părinții nu aveau cum să-l ajute. A lucrat apoi în construcții, a construit case, în imobiliare, a avut o firmă de IT prin care a făcut software pentru companii din America și multe alte lucruri.

Principala afacere în care este implicat Bogdan Micu are ca domeniu energia regenerabilă, toate activitățile firmei Alpin Sun fiind în afara țării, în Statele Unite ale Americii, Canada, America Latină și în vestul Europei. Compania a furnizat până acum proiecte către clienții săi în valoare de piață de peste 1,5 miliarde de dolari. „Este doar un business care s-a întâmplat să-mi iasă în cale. Dacă puteam să fac orice altceva, cum aș fi făcut programare sau construcții, făceam și aia, așa că s-a întâmplat să stau la masă cu cineva care avea nevoie de servicii de instalare de panouri fotovoltaice și am zic că-l ajut eu. Am continuat pentru că este într-adevăr o tranziție energetică, de la cărbune și gaz metan către energie verde, iar această tranziție este foarte dinamică și are foarte multe oportunități”, spune Bogdan.

La firma Alpin Sun lucrează o echipă mică, flexibilă, formată din români, care reușește să rezolve repede și bine toate problemele care apar. „Suntem una din puținele companii cu capital integral românesc care sunt investitori în afara țării și avem și foarte mare succes. Suntem în topul companiilor de development din câteva state și lucrăm cu nume foarte mari, companii de miliarde de dolari, cu zeci de mii de angajați care se bazează pe noi pentru proiectele pe care le fac în momentul ăsta în Statele Unite”, spune Bogdan. 

Despre echipa sa, Bogdan spune că este formată din profesioniști cu viziuni diferite, dar fiecare este încurajat și lăsat să rezolve lucrurile în felul său. „O cultură pe care o avem în cadrul companiei nu este ca echipa să se alinieze unei linii, ci ca linia să fie suma membrilor ei. Fiecare este diferit, dar ne știm așa de bine încât la un call sau la o negociere alegem care din noi îl duce, care din noi o negociază și îl lăsăm până la capăt. Nu încercăm să facem împreună pentru că suntem prea diferiți”, recunoaște Bogdan.

Adrian Ioance este asociatul lui Bogdan la Alpin Sun, are funcția de VP developer și lucrează împreună de opt ani. A fost cooptat de Bogdan în companie în urma unei colaborări cu firma de asigurări la care lucra Adrian, iar acum sunt asociați și iau împreună decizii strategice și de dezvoltare. Adrian crede că diferența dintre echipa lor și alți competitori este dată de flexibilitate, adaptabilitate și dinamism în acțiuni. „Bogdan este un lider cu viziune ieșită din comun, cu o energie foarte bună, dezinvolt și nu e neapărat ușor de lucrat cu el, dar este interesant de lucrat cu Bogdan și împreună cred că am reușit să dezvoltăm o relație în care ne-am completat reciproc și am reușit să obținem rezultate”, spune Adrian.

Fiecare zi aduce noi provocări pentru echipa Alpin Sun, în fiecare zi au loc negocieri și încheieri de contracte pentru terenuri, drepturi, servituți, dar pentru că fiecare își cunoaște foarte bine rolul, toate acestea se realizează într-un timp alert, înaintea altor companii. „Proiectele noastre înseamnă foarte multe relații comerciale cu diverși oameni, de la proprietari de teren, până la bancheri, investitori, fonduri de investiții, companii de utilități și așa mai departe. Deci mereu negociem și contractăm ceva și reușim să închidem aceste deal-uri într-un timp alert. Reușim să închidem anumite negocieri pe un contract în decurs de 24 de ore, adică până când se trezesc americanii, noi deja avem opt ore în față”, spune Adrian Ioance.

Valentina Ion este director de dezvoltare în firma Alpin Sun Group și se ocupă în special de partea de dezvoltare a proiectelor din Statele Unite, de la obținerea permiselor, până la gestionarea problemelor de mediu care apar pe diverse proiecte. Valentina a lucrat cu Bogdan Micu și în timpul muncii de voluntariat făcută pentru guvern, în perioada în care a fost realizată aplicația Inspectorul Pădurii. În timpul zilei lucrau la guvern, iar seara munceau pentru companie. Chiar dacă a fost dificilă munca în sistemul de stat, Valentina recunoaște că prin multă muncă lucrurile pot fi realizate. „A fost o dovadă că dacă chiar vrei să faci ceva și să schimbi unele lucruri, se poate. E foarte mult de muncă, există foarte multă rezistență internă, dar lucrurile se pot face.”

Provocările colaborărilor cu entități din afara țării nu țin doar de fusul orar, întâlnirile virtuale și principiile de drept diferite, mai ales în Statele Unite ale Americii. Pentru Veronica Cocârlea, avocatul firmei Alpin Sun, poziționarea, câștigarea încrederii și respectul, au fost la început elementele dificile. „Statele Unite lucrează după alte principii de drept, față de România și față de dreptul care se aplică în Europa și practic, până când m-am prins la un moment dat că acolo te băteai în cine a negociat mai multe contracte de același fel, nu în principii de drept. Provocarea este a înțelege un pic cum funcționează abordarea în alte părți, dar și să ieși un pic din contextul cu care ești obișnuit”, spune Veronica.

Vlad Anca are 34 de ani, este inginer, este manager de proiect pentru Alpin Sun și s-a mutat din București în Brașov pentru a se alătura echipei. După ce a lucrat șapte ani în petrol și gaze, Vlad a decis că este timpul să schimbe domeniul și l-a întâlnit pe Bogdan, cu care nu a avut un interviu clasic de job, ci o discuție amicală și deschisă. 

„Cumva am fost șocat de deschiderea pe care o are Bogdan în a discuta deal-uri, pentru că cel puțin până în acel moment cariera mea profesională era în mediul corporatist și cumva era diferit”, spune Vlad. Acesta colaborează cu Alpin Sun de trei ani, timp în care s-a ocupat de proiectele derulate în Olanda, iar de un an de cele din Statele Unite, mai exact din Ohio, Virginia și Pennsylvania. Vlad Anca crede că face parte din prima generație de afaceriști de succes în Statele Unite și nu s-a simțit niciodată dezavantajat că este român în interacțiunile cu partenerii săi. „Suntem cumva primii sau printre primii români care mergem să facem cu adevărat business în State, suntem o entitate locală și totuși se poate”, spune Vlad.

Biologie genetică

Bogdan Micu a investit în multe domenii, în unele fiind doar investitor pasiv, iar în altele are un rol mai activ. Multe din afacerile sale, în afara celei din domeniul energiei regenerabile, sunt riscante, însă dacă vor avea succes, pot schimba lumea. „Unele dintre ele chiar îmi plac, cum este o companie unde încercăm să facem tratamente genetice pentru boli autoimune. E practic o companie din cinci doctori și cu mine, eu având partea de management și de dezvoltare, iar ei fac partea de cercetare. Însă îmi place așa de mult și e atât de antrenant domeniul ăsta al biologiei genetice, încât m-am hotărât să învăț. Și mi-am luat manuale și stau și învăț biologie”, spune Bogdan.

În laboratorul de cercetare științifică și dezvolatre CellFabrik lucrează cinci cercetători tineri, coordonați de Bogdan Micu.

Robi Tăcutu – doctor și coordonator bioinformatician;
Ioan Valentin Matei – doctor și cercetător științific în biologie moleculară;
Dmitri Toren – doctor, cercetător științific în biologie moleculară și bioinformatician;
Anton Kulaga – bioinformatician;
Eugen Ursu – cercetător științific în biologie moleculară și bioinformatician;

În proiectul de intervenții genetice pentru boli autoimune umane pentru care nu există un tratament curativ, cercetătorii lucrează cu o linie limfocitară umană, cu linia limfocitelor B umane, care produce un anticorp monoclonal pe care pot fi modulate orice intervenții și, de asemenea, cu culturi primare colectate de la pacienții cu boli autoimune, pe care se intervine genetic.

Al doilea proiect de cercetare are ca scop producerea cărnii artificiale pentru hrana animalelor de companie. „Pentru hrana animalelor de companie pe care dorim să o producem ca o demonstrație a conceptului nostru, folosim în esență atât fibroblaste, fibroblaști embrionari murini, cât și mioblastul de șoarece, ambele fiind culturi standardizate pentru a modela aceste intervenții specifice”, explică dr. Ioan Valentin Matei. Carnea provine de la un animal, dar este înmulțită în laborator prin divizare celulară și în timp va oferi o alternativă la carnea provenită de la animalele crescute pe câmp sau în ferme.

Natura

În anul 2016, Bogdan Micu a fost consilier voluntar pe IT al Ministrului Mediului în Guvernul Cioloș și a dezvoltat aplicația Inspectorul Pădurii, prin care orice român poate verifica dacă un transport de lemne este legal sau nu și cu ajutorul căreia statul român poate opri exploatarea ilegală a pădurilor.

„La început m-am dus acolo aproape ca orice cetățean frustrat de faptul că se taie pădurea, dar știam prea puține despre asta. Totuși a fost bine că m-am dus așa și că am avut șansa să înțeleg și ce înseamnă exploatarea legală și faptul că biroul la care lucrez provine dintr-o pădure care a fost crescută pentru a produce lemn”, spune Bogdan.

În timp ce lucra la dezvoltarea sistemului de gestiune a activității forestiere din România, denumit SUMAL, lui Bogdan i-a venit ideea creării unei aplicații care să ușureze accesul populației la verificarea legalității transporturilor de lemne de pe drumuri. În urma apariției acestei aplicații, numărul de apeluri la 112 a scăzut cu 90%, numărul de interogări în baza de date a crescut de 10 ori, iar apelurile efectuate la 112 erau legate de transporturile ilegale și nu despre altceva. „Cred că a fost o măsură utilă care a schimbat foarte mult percepția asupra rolului populației în problema asta. Sigur, după aia au mai venit guverne care le-au mai oprit, iar le-au dat drumul, au fost proteste, ăsta e un lucru, nu pot să zic normal, dar e un lucru de așteptat într-o societate care gravitează în jurul unor probleme și are mai multe idei și ideologii”, spune Bogdan. Potrivit lui Bogdan Micu, în primele două luni de la lansarea aplicației erau 60.000 de utilizatori și au fost înregistrate peste 1 milion de verificări în baza de date.

Cu toate că aplicația este foarte populară, în luna februarie a acestui an Greenpeace, Agent Green și Declic atrăgeau atenția Ministerului Mediului că aplicația este privată de informații publice de bază, încălcând astfel Hotărârea de Guvern 497/2020. Organizațiile de mediu semnalau faptul că elemente-cheie din aplicație sunt secretizate, făcând imposibilă realizarea unor anchete independente.

În aproximativ o lună și jumătate de când a fost lansată varianta îmbunătățită a aplicației la începutul acestui an, aplicația mobilă Inspectorul Pădurii a fost descărcată din Magazine Google Play de peste 18.900 de utilizatori, iar site-ul Inspectorul Pădurii a înregistrat peste 16.900 de accesări în aceeași perioadă, potrivit Ministerului Mediului.

Ajutor pentru victimele traficului de persoane

Fundația Micu Bogdan este o fundație de utilitate publică pentru mai multe județe, printre care Brașov, Covasna, Sibiu și ajută victimele traficului de persoane. Este susținută financiar în exclusivitate de Bogdan Micu.

Crearea unei fundații a pornit de la ideea de a da o destinație banilor pe care Bogdan îi produce și de a ajuta prin intermediul lor, însă recunoaște că nu a avut de la bun început un obiectiv clar. „Am făcut niște bani, nu vreau să ne luăm încă o mașină sau încă o casă sau mai știu eu ce nebunie, ne ajunge o mașină, ne ajunge o casă și diferența hai să o punem într-o fundație să facem ceva bine”, spune Bogdan, care subliniază totuși că fără experiență este foarte greu să faci bine. A încercat tot felul de idei, a făcut brainstorming, a organizat evenimente, a mers la orfelinate din dorința de a-i ajuta pe copii abandonați, însă și-a dat repede seama că fără experiență și pregătire specifică anumitor nevoi este foarte greu să ajuți.

După toate aceste încercări nereușite, a înțeles că direcția este în a căuta cauze care au nevoi. Astfel, a întâlnit un polițist care lucra la o secție de poliție din zonă, mai exact era șeful Direcției de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, care se ocupa singur de victimele din două județe și care i-a spus că este mare nevoie de un centru care să preia victimele pe care el le salvează din rețele de traficanți, din răpiri sau din alte situații abuzive. Și asta, pentru că statul nu oferă o structură de suport pentru persoana traficată, nu are asistenți sociali plătiți, nu are fonduri pentru reabilitarea victimelor sau psihologi pentru acestea, ci doar sprijină poliția în demararea unui proces pentru judecarea și condamnarea traficanților. Așadar, fundația a deschis un centru de zi și un refugiu, un adăpost secret pentru victimele a căror identitate trebuie protejată. „Pentru tipul ăsta de asistență am creat infrastructura și am pus-o la dispoziția autorității. Noi suntem ceva ce poate statul ar trebui să facă, dar nu face sau nu face destul de bine sau nu îndeajuns, ca să nu judec neapărat și încercăm să oferim aceste servicii suplimentare”, spune Bogdan.

Ca exemplu, Bogdan a amintit de cazul unui bărbat căruia i s-a furat identitatea în Danemarca, i-a fost folosit buletinul pentru obținerea de credite în numele lui și care s-a trezit brusc într-o altă țară, fără acte, fără bani și fără să știe ce să facă. Pentru un astfel de caz fundația oferă pârghiile repatrierii persoanei în cauză, îi plătește cheltuielile de transport și îi oferă asistență medicală și psihologică. „Este o traumă, tu te duci să muncești și te trezești că ajungi pe acolo cerșetor, mulți suferă traume, sunt și bătuți pentru că traficanții fac și presiune psihologică. Și încercăm să-i reintegrăm în viața lor așa cum era înainte de acest eveniment, iar chestia asta durează doi, trei ani”, spune Bogdan Micu.

Ce înseamnă a fi antreprenor

 

Bogdan Micu crede că a fi antreprenor nu înseamnă doar să faci bani, ci înseamnă mult mai mult – libertate de exprimare, libertate de gândire, libertatea de a contesta, gândirea antreprenorială fiind un fundament al democrației, un semn de sănătate al societății.

„Cred că dacă o societate are mai mulți antreprenori are șanse mai mari să se vindece de multe dintre problemele pe care ea le are”, spune Bogdan, motivând sprijinul pe care îl acordă antreprenorilor. „Dacă observi, în statele în care democrația e mai șubredă, antreprenoriatul este mult mai slab. Pentru că dacă antreprenorii rezolvă astăzi o parcare, mâine vor vrea să fie rezolvată o problemă de drepturi. Poimâine vor vrea să se schimbe sistemul de educație, pentru că nu sunt convinși că modul în care copiii lor învață este bun. Antreprenorii contestă lucrurile și oferă soluții. Asta e diferența între un activist, care doar contestă și un antreprenor care vine și dă și soluții”, crede Bogdan.

O latură importantă a antreprenoriatului este și finanțarea ideii, acțiune care nu se bucură de popularitate în România. În acest sens, Bogdan a considerat că este util să le arate oamenilor ce întrebări se pun și cum trebuie să se pregătească ca antreprenori atunci când vor să caute o investiție.

Una dintre ideile de afaceri pe care le susține prin intermediul emisiunii Imperiul Leilor aduce pe piață un concept nou de parcare, cu rezervare și plată automată. I-am întâlnit la discuții pe Bogdan și pe cei doi reprezentanți ai firmei Zen Parking, care dezbăteau aprins variantele de costuri ale dispozitivului de parcare. „Avem un prototip funcțional, chiar o producție în serie mică de 30, 40 de dispozitive care sunt astăzi în București. Am mers la Imperiul Leilor pentru că avem nevoie de ajutor și pe partea de experiență și pe partea de finanțare, pentru că producția de dispozitive care implică și hardware și electronică este ceva mai complicată. Poți face un prototip cât de cât, dar pentru un produs pe care să-l poți vinde în cifre mari și care să fie suficient de fiabil este nevoie de o investiție”, spune Nicolae Georgescu.

Bogdan a ales să finanțeze acest proiect pentru că vede o necesitate majoră în găsirea unui loc de parcare într-un oraș aglomerat. Recunoaște că s-a gândit la o astfel de soluție, respectiv la un dispozitiv de parcare pe care să-l poți bloca în avans și să găsești liber locul atunci când ajungi la destinație. „Și pentru că eu am avut ideea asta, în loc să mă supăr că alții au făcut-o, mai bine mă aliez cu ei. Pentru că înseamnă că ei au ceva ce eu nu am, poate timp, poate determinare, dar și eu am niște resurse și eu înțeleg problema, așa că împreună suntem puternici”, spune Bogdan.

Chiar dacă Bogdan le-a dat peste cap proiectul celor de la Zen Parking și le-a demonstrat că este foarte important să-ți faci bine calculele și să reușești să acoperi toate aspectele unui business, Alexandru Iordan, apreciază gândirea analitică și experiența lui Bogdan, care îi ajută în dezvoltarea afacerii lor. „Dacă nu ai o idee despre unde vrei să ajungi, atunci toate eforturile tale nu au o direcție clară. Acum avem o direcție, știm că facem un dispozitiv ca să vindem serviciul, ne trebuie mentenanță minimă, ne trebuie o perioadă lungă de timp. E, asta este ce am încercat să insuflu, este direcția, e cea care contează”, spune Bogdan Micu.

Cel mai mare bike park din Europa de Est

Am urcat cu mașina de teren a lui Bogdan până aproape de cabana Postăvaru, pentru a vedea stadiul lucrărilor la ceea ce se estimează a fi în câțiva ani cel mai mare bike park din Europa de Est. Proiectul își propune să ofere un bike park cu toate facilitățile și trasee la standarde de cupă mondială, astfel încât în cel mult cinci ani ,Poiana Brașov să devină o stațiune activă și în timpul sezonului cald. Primele trei trasee de mountain bike desfășurate pe 10 kilometri sunt realizate la inițiativa lui Bogdan Micu, președintele NH Bike, care a venit cu o investiție de 100.000 de euro. Primăria Brașov urmează să înceapă un proiect mult mai mare, pentru realizarea celor peste 20 de kilometri de trasee de pe Masivul Postăvarul. Potrivit sursei NH Bike, recent în ședința de avizare din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost dată aprobarea finală pentru proiectul Bike Park Postăvarul.

Traseele care vor alcătui bike park-ul au fost stabilite în baza mai multor expertize de teren, astfel încât toate pistele vor fi construite în cadrul legal și cu implicații minime asupra mediului. Investiția presupune amenajarea a trei trasee de mountain bike cu grade diferite de dificultate, concepute pentru a fi omologate de Uniunea Ciclistă Internațională (UCI), urmând ca bike park-ul să găzduiască în viitor și competiții internaționale importante.

„Ideea mi-a venit acum opt ani, când eram în Elveția la cățărat și am luat o pauză. Am ajuns într-un bike park despre care nu știam că este unul dintre cele mai mari din lume și m-am dat câteva zile acolo, mi-a plăcut foarte tare”, spune Bogdan Micu. Pentru că în România nu existau șanse prea mari la vremea aceea să se realizeze un astfel de proiect, Bogdan a decis că nu vrea să aștepte ca autoritățile sau alți investitori să facă ceva și a gândit și demarat singur proiectul. „Atunci am înființat un ONG, un club sportiv cu care mai întâi am încercat să înțelegem comunitatea, ce-și doresc ei și la un moment dat ne-am hotărât să facem o sponsorizare mai mare, am alocat 100.000 de euro cu care am luat scule, buldoexcavatoare, am plătit oameni și astfel am demarat unul din primele proiecte mari de bike park din România”, spune Bogdan Micu.

Lucrările la Bike Park Postăvarul au început în urmă cu doi ani, cu 12 oameni care lucrează încontinuu și două buldoexcavatoare. Primul traseu a fost deja deschis și obiectivul pentru anul acesta este finalizarea a patru secțiuni care vor fi disponibile publicului, desfășurate pe 10 kilometri. „Parteneriatul cu un club sportiv sau cu o entitate privată este de ajutor pentru noi, în sensul în care merg foarte ușor lucrurile comparativ cu o autoritate publică, care se mișcă puțin mai greu cu hârtiile. Dacă avem nevoie de ceva, aici merge totul foarte ușor, putem să ne facem lucrările foarte repede și eficient”, spune Ioan Sava, șeful echipei de lucrări din firma TrailBros.

În faza inițială a proiectului a existat opțiunea colaborării cu o firmă specializată din străinătate pentru realizarea proiectului, însă Bogdan Micu a preferat să lucreze cu firme locale care să se dezvolte și să câștige experiență. „Pentru că ăsta este un proiect pe termen lung, ar fi mai înțelept să dezvoltăm un know-how local, așa că am discutat cu bicicliștii locali să se organizeze în firme, să învețe și ei să facă securitatea muncii, protecția muncii, să-și ia o contabilă și încet, încet să devină niște firme cu adevărat capabile să facă această lucrare, pentru că îți rămâne pe termen lung investiția asta în cadrul comunității în care trăiești”, explică Bogdan.

Multe din proiectele în care este implicat Bogdan Micu sunt caritabile, motivația sa fiind tot de natură antreprenorială. Este atras de ideea de a găsi soluții, metode de implementare, de a coordona oamenii care se ocupă de proiecte, aptitudini pe care și le-a dezvoltat ca afacerist, dar și de dorința a-i determina pe ceilalți să se implice în problemele comunității și de a atrage atenția autorităților asupra lucrurilor care se pot face pentru oameni, oraș, comunitate. „Sunt multe aspecte ale vieții noastre care nu sunt neapărat o afacere, cum este acest proiect de bike park sau ambulanța veterinară pentru câinii de pe stradă sau asistență pentru diferite victime. Consider că decât să stau să arăt cu degetul – uite, nu avem trasee de bicicletă, mai bine mă apuc eu să le fac, până le face altcineva mai bine. Cumva, consider că în problemele din jurul meu, dacă s-ar sparge gheața, dacă cineva ar zice hai să facem, atunci, ulterior comunitatea ar vedea că lucruri care poate au trenat 10, 20 de ani, sunt ușor de făcut. Și după ce arată cineva că se poate, lucrurile de obicei își dau drumul”, spune Bogdan Micu.

Sportivul

Bogdan sau Pti este foarte cunoscut în comunitatea de cățărători din România. Se cațără de mic, este campion național la bouldering, a obținut locul doi în Campionatul Balcanic și are o sală de cățărat în Brașov. Mai mult, din decembrie 2020, Bogdan Micu este și președintele Federației Române de Alpinism și Escaladă și susține toți sportivii care fac performanță în aceste sporturi.

În podul clădirii unde își are biroul, Bogdan și-a construit în urmă cu 10 ani un panou de cățărat la care se antrenează zilnic în pauze, pentru a se menține în formă. „Panoul ăsta l-am făcut acum mai bine de 10 ani și e modul meu de a găsi un compromis între viața de sportiv și viața de business, pentru că viața de business teoretic e foarte aglomerată și nu-ți permite să te antrenezi, pe când viața de sportiv cere un antrenament continuu și o disciplină serioasă”, spune Bogdan.

Și pentru că face parte din viața lui, cățăratul i-a influențat și viața de business, de la sport preluând disciplina și perseverența. „Atunci când faci performanță este cvasi-imposibil să te aștepți să faci ceva într-un an. În general vorbim de un orizont de 10 -15 ani. Și sportul te ajută să faci asta pentru că vine cumva natural, e și fun, dobândești o aptitudine care după aia ți-e utilă peste tot. Pentru că aproape toate lucrurile bune, fie că vorbim de business, fie că vorbim de relații, fie că vorbim de prietenii, au aceeași cale și anume: dacă te decizi azi, trebuie să te apuci să muncești în fiecare zi și peste zece ani probabil că vei face performanță în business, în relații, unde vrei. Pentru că aveam ambele scopuri în același timp, vreau performanță și în business, vreau performanță și în sport, le-am făcut în general împreună”, spune Bogdan.

Bogdan Micu și Bogdan Rus (multiplu campion național) au deschis în anul 2008 în Brașov sala de cățărat NaturalHigh. În ultimul an și jumătate, sala a fost transformată într-una dintre cele mai mari săli de bouldering din țară. Chiar dacă sala de cățărat nu e percepută neapărat ca o afacere, pentru că investiția recentă va fi recuperată, probabil, în zece ani, iar pandemia a lungit acest termen, este un vector important al comunității de cățărători. Cei doi își amintesc că în 2008 erau 10 cățărători în Brașov și se antrenau în spălătoria unui bloc. „Noi cumva ne-am implicat în mișcarea asta a cățăratului, atât prin a conduce comunitatea, dar și prin a crea infrastructura. Panoul ăsta de cățărat, care e un aspect foarte important din viața noastră, e un exemplu. Ne-a luat un an și ceva să-l construim, destul de complicat și de greu de făcut, dar deja este la a doua lui iterație”, spune Bogdan Micu.

În sala din Brașov se antrenează atât sportivii seniori, cât și juniorii, existând o echipă de sportivi de performanță. 

 „Nu mai este vorba doar despre noi, deja este vorba și despre cei care vin după noi. Noi deja ne cățărăm de 20 de ani și încercăm să-i antrenăm pe viitorii campioni ai României și poate chiar internaționali”, spune Bogdan Rus, antrenorul lotului format din cei cinci sportivi brașoveni.

Dacă în 2008 comunitatea era foarte mică, acum la sala de cățărat ajung în fiecare seară între 50 – 100 de oameni. „Efectiv a crescut comunitatea cu sala din Brașov. În fiecare oraș e așa, în fiecare oraș crește comunitatea o dată cu sălile care se dezvoltă în orașul respectiv”, spune Bogdan Rus.

O zi din viața lui Bogdan Micu

Bogdan se trezește la ora 7:00 dimineața, ia micul dejun, își face siesta, apoi merge la un club sportiv unde face fitness. De la 10:30 până la ora 14:00 are activități manageriale, vizitează colegii și angajații de la ONG-uri, de la micile afaceri, de pe șantier sau face acte de voluntariat. În cea de-a doua parte a zilei lucrează de la biroul firmei Alpin Sun până pe la 18:00, conformându-se programului partenerilor din Statele Unite ale Americii. În intervalul 18:00 – 21:00 merge la sala de cățărat, pentru antrenamentul de după-amiază sau are diverse întâlniri în oraș. De la ora 21:00 la 23:00 mai are uneori întâlniri online cu partenerii americani de pe Coasta de Vest sau din Canada.

În anumite zile, în intervalul 10:00 – 14:00 preferă să rămână acasă să citească sau să se ocupe de grădină. După cum recunoaște, a înțeles că lucrurile simple sunt prețioase și timpul liber este foarte important. „Paradoxul este că muncești enorm să-ți faci o situație financiară și un statut ca să ajungi să ai viața pe care o aveai înainte, când nu făceai nimic. Dar totuși merită, pentru că atunci când vrei să faci ceva, ai și cu ce și poți. N-am promovat niciodată ideea asta că dacă vrei, apucă-te și o să reușești. Contează să ai resurse, nu zic neapărat bani. Resurse înseamnă și infrastructură, oameni să te ajute, dar contează și asta. Așa că trebuie să găsești un echilibru între cele două”, spune Bogdan.

Bogdan Micu este născut în anul 1985, este de profesie inginer în IT şi Matematică și vorbește cinci limbi străine: engleză, franceză, germană, italiană şi spaniolă. Are 12 afaceri și nu a fost niciodată angajat. S-a impus în domeniul energiei regenerabile, având afaceri în Statele Unite ale Americii, Canada, Chile și Europa.

Experiență profesională:

CEO Alpin Sun GmbH

Președinte Code4Nature (Washington)

Membru board Pro Park (Brașov)

GSE Group LLC Energy (SUA) – energie solară

Chairman of the Board – Fundația Micu Bogdan (Brașov)

Consilier Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (2016-2017)

Președintele Federației Române de Alpinism și Escaladă

 

 

Sursa: europalibera.org