Politicul bate Justitia!

In plina campanie electorala si numai cu mai putin de doua saptamani pana la alegeri nu a fost solutionata contestatia privind respingerea candidaturii a unora dintre candidatii pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008.
S-a ajuns la aceasta situatie de fapt deoarece procedura de organizare a acestor alegeri este nelegala si neconstitutionala. Caracterul nelegal si neconstitutional este demonstrat de insusi faptul ca nu s-a putut respecta termenul pentru solutionarea contestatii privind simpla candidatura a unui candidat.
Hotararea de Guvern nr. 985 din 27 august 2008 privind aprobarea Programului Calendaristic pentru realizarea actiunilor din cuprinsul perioadei electorale, la alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2008 stabileste ca data finala pentru solutionarea 29 octombrie 2008, cand Biroul Electoral de Circumscriptie, trebuia sa constate ramanerea definitive a candidaturilor. Acest termen limita a fost stabilit pentru respecatrea art. 7 al. 2 din Legea 35/2008, care prevede ca inceperea campaniei electorale se face cu 30 de zile inainte de data votului popular, data ca nu putea fi mai tarziu de 31 octombrie 2008. Avand in vedere acest termen limita toate contestatiile trebuiau solutionate inainte de implinirea lui.
Pe data de 20.10.2008, Uniunea Democrata Tatara a formulat contestatie la Decizia 38/D/20.10.2008 a Biroului Electoral Central prin care i s-a respins candidatura domnului Naim Belgin la alegerile parlamentare din 2008 in baza art. 9 al. 3 din Legea 35/2008.
Prin contestatia depusa s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a art. 9 al. 3 si 2, cauza in care instanta a admis exceptia trimitand dosarul la Curtea Constitutionala in baza Legii 47/1992.
Motivul invocarii acestei exceptii a fost faptul ca art. 9 prin alineatele 3 si 2 face o discriminare clara intre organizatiile minoritatilor care sunt reprezentate in Parlament si cele care nu sunt, incalcand art. 4, art. 37, alin. 1, art. 6, al. 1 si art. 62, al. 2 din Constitutia Romanei.
Astfel spre deosebire de organizatiile reprezentate in Parlament, carora in momentul depunerii candidaturii nu le este impusa nici o conditie, noua, organizatiilor nereprezentate in Parlament ne sunt impuse doua conditii si anume : statutul de utilitate publica (alin. 2) si depunerea in 30 de zile de la data stabilirii alegerilor a unei liste de membrii ce cuprinde un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care la ultimul recensamant s-au declarat apartinand minoritatii respective (alin. 3).
Fara a lua in consideratie imposibilitatea indeplinirii acestor doua conditii in numai 30 zile socotite de la momentul actualizarii Legii 35/2008 si pana la terminarea depunerii candidaturilor, insasi impunerea de conditii diferite unor organizatii cu acelasi statut (organizatiile cetatenilor apartinand unei minoritati) este evident discriminatorie incalcand insasi Constitutia Romaniei.
Pe data de 20 octombrie 2008 Tribunalul Bucuresti, vazand indeplinite conditiile de admisibilitate a solicitarii de sesizare a Curtii Constitutionale, pentru verificarea consitutionalitatii prevederilor invocate a suspendat cauza si a trimis exceptia spre solutionare Curtii Constitutionale.
In data de 6 noiembrie 2008 (in timpul campaniei electorale) Curtii Constitutionala, prin Decizia nr. 1188 a declarat constitutionale prevederile invocate.
Solutia Curtii Constitutionale este una politica si nu juridica, deoarce motivatia acesteia nu are nici o legatura cu principiile de drept. Aproape ca era de asteptat o asemenea decizie, avand in vedere efectele declararii neconstitutionale a prevederilor invocate, care ar fi putut duce, din punct de vedere juridic, la amanarea alegerilor, datorita nerespecatrea principiului egalitatii fata de toti candidatii, avand in vedere ca deja se incepuse campania electorala.
Astfel obiectul asupra caruia Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 1188 din 6 noiembrie 2008 in sensul respingerii acesteia a fost exceptia de neconstitutionalitate a art. 9, al. 2 si 3 din Legea nr. 35/2008 privind alegeerea Camerei Deputatilor si a Senatului raportat la art. 16 al.1 raportat la art. 4, art. 37, alin. 1, art. 6, al. 1 si art. 62, al. 2 din Constitutia Romanei.
Art. 9 alin 2 si 3 din Legea nr. 35/2008 : "(2) Pot depune candidaturi organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Parlament.
(3) Pot depune candidaturi si alte organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale definite potrivit art. 2 pct. 29 legal constituite, care sunt de utilitate publica si care prezinta Biroului Electoral Central in termen de 30 zile de la data stabilirii zilei alegerilor o lista de membri cuprinzand un numar de cel putin 15 % din numarul total al cetatenilor care la ultimul recensamant s-au declarat ca apartinand minoritatii respective".

Pentru primul motiv de neconstitutionalitate invocat, si anume impiedicarea Organizatiilor apartinand minoritatilor nationale care la alegerile anterioare nu au fost reprezentate in Parlament la participarea in cursa alegerilor parlamentare (printre care se afla si autoarea exceptiei) datorita impunerii celor doua conditii, este motivat de Curtea Constitutionala astfel : dispozitiile criticate sunt in spiritul si nu impotriva Constitutiei deoarece, spune aceasta, sunt cerinte reglementate prin legea organica in materie electorala.
Piatra de temelie a acestei motivatii este ca "legiuitorul are competenta exclusiva de a institui modalitatile si conditiile de functionare a sistemului electoral potrivit art. 73 alin 3 lit a din Constitutie". Cu toate acestea legiuitorul nu are oare si unele limite in acesta activitate ? Se pare ca onorata Curte Constitutionala si-a permis sa culeaga din Constitutie doar fragmentar normele, care daca nu sunt interpretate impreuna duc la aberatii ca aceasta, deoarce intr-adevar legiuitorul are dreptul de a impune orice conditii dar in limita Constitutiei si cu respectarea pricipiului egalitatii in drepturi! Nu poti impune doar unora conditii si altora nu.
Termenul de 30 de zile de la stabilirea zilei alegerilor, care in opinia Curtii Constitutionale s-ar justifica tocmai pe interesul general al societatii privitor la celeritatea procedurilor electorale nu tine seama ca societatea este formata si din minoritati ce au aceleasi drepturi ca si majoritatea. Dar prin aceasta asa zisa celeritate se incalca drepturile unor cetateni romani ! Unde se mai verifica respectarea dispozitiilor Constitutiei cand CETATENII NU MAI SUNT EGALI IN FATA LEGII ??
Mai mult, Curtea Constitutionala considera ca prin textele de lege contestate "legiuitorul a urmarit sa acorde si organizatiilor minoritatilor nereprezentate in Parlament posibilitatea sa participe la alegeri nu numai celor care in baza voturilor obtinute la alegeri sunt deja reprezentate in Parlament". OARE ORGANIZATIILE NEREPREZENTATE IN PARLAMENT SUNT NISTE PROSCRISI AI SOCIETATII ? CUMVA AR TREBUI SA ZICA MERSI CA LI S-A DAT SI ACEASTA OPORTUNITATE CHIAR DACA IN FAPT NICI O ORGANIZATIE NEREPREZENTATA IN PARLAMENT NU A INTRUNIT CELE DOUA CONDITII ?
Privitor la al doilea motiv invocat, care afirma dovedit pozitia inferioara a organizatiilor minoritatilor nereprezentate in Parlament fata de cele reprezentate, Curtea aduce un exemplu din jurisprudenta prin care cel putin are impresia ca motiveaza totul. Astfel este prezentata Decizia nr. 146/ 11.04.2005 a aceleisi curti, care spune urmatoarele : "organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Parlament nu sunt privilegiate (…) intrucat acestea au indeplinit conditii mult mai severe pentru a accede in Parlament".
Dar din faptul ca o organizatie a fost reprezentata in Parlament nu reiese ca ar fi superioara celorlalte cu acelasi statut si specific si ca atare s-ar impune un tratament diferentiat. Exista chiar posibilitatea ca o organizatie nereprezentata in Parlament sa-si piarda aderentii datorita neputintei de a reprezenta interesele lor. Acest fapt se petrece insa cu indreptarea voturilor celor dezamagiti spre alte organizatii, care insa nu sunt reprezentate in Parlament. Concluzionand acest rationament cei care sunt capabili sunt dezavantajati fata de cei care nu sunt capabili.
Chiar daca ar fi fost mult mai severe conditiile indeplinite de organizatiile reprezentate in Parlament pentru a accede la acel loc acest fapt nu le pozitioneza la un nivel superior celor nereprezentate in Parlament. In plus o astfel de idee incalca insasi egalitatea intre cetateni prevazuta de Constitutie.
In finalul acestei argumentatii superficiale Curtea afirma ca "daca criteriile pe baza carora acele organizatii au obtinut la ultimile alegeri un loc in Parlament nu sunt indeplinite si la actualele alegeri acest lucru va rezulta din votul alegatorilor".
PAI DACA NICI O ALTA ORGANIZATIE A MINORITATILOR NU A PUTUT CANDIDA DATORITA IMPOSIBILITATII INDEPLINIRII CELOR DOUA CONDITII IMPUSE DE ARTICOLELE CONTESTATE CINE ESTE ALTERNATIVA ORGANIZATIILOR REPREZENTATE IN PARLAMENT ?
CINEVA TREBUIE SA OCUPE ACELE LOCURI REZERVATE MINORITATILOR ! DAR DACA DIN START ALTE ORGANIZATII IN AFARA CELOR REPREZENTATE IN PARLAMENT SUNT INLATURATE DE LA CURSA ALEGERILOR DIN 2008 OARE CINE POATE FI ALES IN NOUL PARLAMENT ?

Nu ascundem sentimentul de frustrare pe care il avem si de descurajare in raport cu democratia noastra constitutionala.
In orice stat de drept, judecatorul competent sa judece litigiul cu care este investit, este dator sa satisfaca nevoia de dreptate a justitiabilului. Decizia judecatorului poate fi de admitere sau de respingere, insa ea trebuie sa fie motivate, pentru ca cetateanul sa fie convins ca s-a facut dreptate. Avand in vedere motivatia Curtii Constitutionale este evident faptul ca a fost o decizie politica si este evident ca democratia constitutionala in care traim este doar o iluzie si ca institutiile statutului nu functioneaza in interesul cetateanului. Situatia este cu atat mai grava cu cat dreptul incalcat vizeaza insasi legitimitatea si fundamentul Parlamentului, organul cel mai reprezentativ al statutului roman. Daca insasi procedura pentru alegerea acestei institutii este viciata, atunci toate actele emise de acesta sunt nule absolute.
Ca o paralela, peste ocean, modul de alegere a Legislativului sau chiar al Presedintelui statului este cunoscut din momentul in care s-a terminat campania electorala precedenta. Acest fapt a permis ca in S.U. A sa fie ales un Presedinte de culoare, chiar daca in trecut in aceasta tara probleme rasiale au fost dintre cele mai grave.
Romania este cu mult in urma, momentul la care vom avea un stat de drept este amanat pana cand Justitia se va ridica la nivelul pe care il confera statul modern.