PNA: finalizarea urmaririi penale a functionarilor bancari

Procurorii Secţiei a II-a din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie au finalizat urmărirea penală faţă de funcţionari bancari şi administratori de societăţi comerciale din Bucureşti, puşi sub învinuire în dosarul privind acordarea ilegală de credite şi neurmărirea utilizării acestora conform destinaţiilor de către Centrala Băncii Comerciale Române (BCR), Romanian International Bank (RIB) şi Banca Românească SA.

Prin valoarea deosebit de mare a rulajului creditelor obţinute ilegal (5.856 miliarde lei), prin numărul persoanelor implicate în activitatea infracţională (72 învinuiţi), prin cuantumul prejudiciului constatat (peste 2.431 miliarde lei), prin durata necesară investigaţiilor efectuate de echipa de procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti, (peste doi ani) cauza este deosebit de complexă.

Cercetările au fost finalizate şi s-a prezentat materialul de urmărire penală funcţionarilor bancari şi tuturor reprezentanţilor societăţilor comerciale, în legătură cu acordarea şi obţinerea, în mod nelegal, a mai multor credite în valoare totală de 1.926 miliarde lei de la unele sucursale din Bucureşti ale celor trei unităţi bancare menţionate. Toate aceste credite au fost solicitate, obţinute şi utilizate de două grupuri a câte cinci societăţi comerciale reprezentate, în fapt, de către inculpaţii MARIN ION şi MATYAS GABRIEL VIOREL, controlate însă de învinuitul ŢÎRDEA PAUL PETRE.

Faptele faţă de care s-a efectuat urmărirea penală sunt prevăzute de Legea 78/2000, pentru prevenirea,descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Legea 21/1999 şi Legea 656/2002, pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, Legea 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi Codul penal şi vizează infracţiunile de fals şi uz de fals, înşelăciune bancară, abuz în serviciu în formă calificată, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, spălare de bani şi criminalitate economică.

Dosarul iniţial a fost întocmit urmare sesizărilor privind frauda produsă în cadrul BCR – Sucursala Novaci în perioada ianuarie 2002 - 30 aprilie 2003, prin acordare de credite în condiţii nelegale sau cu încălcarea normelor bancare în valoare de peste 788 miliarde lei.

Până la această dată, au fost trimise instanţelor de judecată competente să soluţioneze cauza două dosare penale – unul în noiembrie 2003 şi un al doilea în august 2004, fiind deferiţi justiţiei 15 inculpaţi, din care 5 în stare de arest preventiv. Cercetările penale au continuat în dosar, astfel că anchetatorii au putut stabili activitatea infracţională a funcţionarilor bancari şi a reprezentanţilor societăţilor comerciale din Bucureşti.

Din materialul probator existent în prezentul dosar penal rezultă că activitatea infracţională a fost posibilă urmare implicării efective – prin acţiune sau inacţiune – a unor funcţionari bancari de la BCR, RIB şi Banca Românească, însărcinaţi cu analiza, instrumentarea, întocmirea documentaţiei, acordarea şi aprobarea a peste 350 de credite, în cuantum de 1.926 miliarde lei.

În creditarea ilegală a firmelor aparţinând lui Matyas Gabriel Viorel şi Marin Ion, dar aflate sub controlul şi coordonarea directă a lui Ţîrdea Paul Petre, s-au implicat atât ofiţeri de credite şi şefi ai serviciilor de creditare, cât şi, mai ales, membri ai Comitetelor de credite şi Comitetelor de direcţie, precum şi directori ai mai multor Direcţii din Centralele băncilor care fac obiectul prezentei cauze penale. În circuitul finaciar-bancar ilicit au mai fost atraşi un vicepreşedinte al Băncii Comerciale Române, directorul Direcţiei de Metodologie şi Managementul Riscului, directorul Direcţiei de Analiză Clientelă, directorul Direcţiei Politici de Credite şi Recuperare Creanţe Extrabilanţiere, toate din Centrala BCR, precum şi un vicepreşedinte al Romanian International Bank. Mai multe dintre persoanele audiate au declarat anchetatorilor că, în calităţile şi funcţiile pe care le aveau, cei trei învinuiţi interveneau la angajaţii din subordine pentru a-i determina să aprobe şi să acorde credite la intervale scurte timp, fără a mai insista pe documentaţia depusă şi verificarea acesteia.

În realizarea activităţii infracţionale s-a putut constata cooperarea permanentă dintre reprezentanţii societăţilor comerciale cu funcţionarii bancari ce aveau atribuţii de decizie în materia creditării, precum şi caracterul organizat, planificat, dirijat, supravegheat şi controlat al întregii activităţi de solicitare, aprobare, acordare, obţinere şi utilizare a creditelor bancare.

Practic, Sucursalele Sector 4 şi Sector 6 ale BCR şi Sucursalele Moşilor şi 13 septembrie ale RIB au fost angajate de inculpatul MATYAS GABRIEL VIOREL pentru creditarea pe CEC-uri şi bilete la ordin gajate la bancă de societăţile reprezentate de acesta, dar controlate, în fapt, de ŢÎRDEA PAUL PETRE. Totodată, s-a stabilit legătura continuă, planificată şi interdependentă dintre cele cinci societăţi comerciale din Bucureşti reprezentate de Matyas Gabriel Viorel şi Ţîrdea Paul Petre cu cele cinci societăţi constituite în grupul „Marin Luminiţa” din Râmnicu Vâlcea, aparţinând inculpatului Marin Ion.

Cele două grupuri au creat, în perioada de referinţă, un sistem de colaborare cu alte 40 de societăţi comerciale din judeţele Gorj şi Vâlcea care au întocmit contracte, facturi şi instrumente de plată fictive, au efectuat împrumuturi, plăţi, transferuri reciproce de sume importante de bani din creditele obţinute de la bănci, precum şi retrageri de numerar. Sumele au fost utilizate în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul, de foloase materiale necuvenite, în sensul prevederilor art. 10 din Legea 78/2000, pentru descoperirea, prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie.

Între cele două grupuri de firme a început să se desfăşoare o puternică afacere comercială, derulându-se doar scriptic livrări şi achiziţii imense de produse petroliere ce depăşeau până şi posibilităţile fizice ale unor societăţi recunoscute în domeniu. Firmele din Bucureşti achiziţionau produsele de la una dintre societăţile din grupul aparţinând lui Marin Ion şi în aceeaşi zi, cu acelaşi transport, le vindeau unei alte firme din grup, la preţuri mult mai mari.

Pentru derularea acestor contracte fictive, firmele controlate de învinuitul ŢÂRDEA PAUL PETRE, prin intermediul învinuitului MATYAS GABRIEL VIOREL, angajau credite de sute de miliarde de lei de la unităţi bancare din Bucureşti. Numai de la Sucursala BCR – Sector 6, aceste firme au obţinut ilegal 291 credite totalizând 1.200 miliarde lei, într-un interval de timp stabilit la 125 zile lucrătoare. Aceasta presupune că învinuiţii au reuşit, prin activitatea lor infracţională şi prin relaţiile pe care şi le-au stabilit la nivelul conducerii sucursalei, dar şi la nivelul Centralei BCR să obţină chiar două sau trei credite zilnic. Din probele administrate în cauză rezultă că toate aceste ilegalităţi ar fi devenit posibile urmare sprijinului acordat de învinuiţii MIHAI ILIE şi TREAPĂT MIHAI LAURENŢIU, care îl prezentau subalternilor pe ŢÂRDEA PAUL PETRE drept „consilier guvernamental”. În aceeaşi calitate, învinuiţii ar fi intervenit şi la conducerea Sucursalei BCR - Sector 4 Bucureşti, de unde firmele aparţinând lui MATYAS GABRIEL VIOREL şi ŢÂRDEA PAUL PETRE au obţinut 31 credite în valoare totală de peste 170 miliarde lei. De reţinut, în acest caz, că numai în două luni, Sucursala a acordat unei singure firme controlate de învinuiţi 25 de credite, garantate prin file CEC emise ilegal de o societate din Vâlcea, aparţinând inculpatului MARIN ION.

Pentru o mai bună „rapiditate” în creditările efectuate în dispreţul legii, paralel cu activitatea bancară din Bucureşti, reprezentanţii societăţilor care au alcătuit cele două grupuri au utilizat în scop infracţional şi unitatea BCR Novaci. Activitatea ilegală de la BCR Novaci a fost susţinută efectiv de Sucursalele Moşilor şi 13 septembrie ale RIB prin creditarea reciprocă a grupurilor de societăţi comerciale reprezentate de Matyas Gabriel Viorel, în Bucureşti, şi de Marin Ion, în judeţul Vâlcea. La aceasta au contribuit şi alte unităţi bancare prin conturile cărora s-a putut crea un adevărat mecanism economico-financiar-bancar care a făcut posibilă spălarea unor importante sume de bani şi prejudicierea sistemului bancar românesc, în sensul constituirii unui grup de criminalitate organizată, aşa cum este reţinut de Legea 39/2003.

Relaţiile contractuale dintre cele două grupuri de firme au avut drept scop intrarea în circuitul bancar a efectelor comerciale, deşi documentele încheiate şi parafate de învinuiţi nu îndeplineau condiţiile de valabilitate prevăzute de lege. Pentru a obţine creditele de la cele trei unităţi bancare, învinuiţii s-au folosit de metoda numirii unei singure persoane ca administrator al mai multor societăţi comerciale care, de regulă, nu desfăşurau operaţiuni comerciale prin conturi bancare. Totodată, administratorii erau rude sau apropiaţi ale persoanelor care administrau firma de bază (cei doi învinuiţi), schema funcţionând în condiţiile în care băncile nu le considerau debitor unic, ci simple societăţi, fără nici o relaţie între ele, cu toate că banii obţinuţi din credite se concentrau la unitatea de bază.

În acest joc piramidal, expunerea băncii a crescut permanent, banii obţinuţi din credite fiind folosiţi pentru achitarea unor rate scadente ale altor credite vechi, comisioane bancare, fiind implicate mai multe societăţi comerciale care desfăşurau scriptic schimburi comerciale cu valori foarte mari. Este şi cazul inculpatului MARIN ION care, din cauza folosirii unor credite obţinute de la BCR Novaci în interes personal şi a creşterii dobânzilor, a intrat în relaţii de afaceri cu învinuitul ŢÂRDEA PAUL PETRE, care l-a asigurat de ajutorul său pentru contractarea unor noi credite bancare, din ce în ce mai mari, atât de la BCR, cât şi de la RIB şi Banca Românească.

O altă cerinţă pentru ca activitatea infracţională să aibă succes a constat în determinarea, prin diverse mijloace ilicite, a conducerilor băncilor şi a ofiţerilor de credite să „nu observe” interdependenţa dintre aceste firme şi faptul că ele erau deja constituite în debitor unic.

La acestea se adaugă multitudinea de documente justificative încheiate în fals şi atestând activităţi comerciale nereale pe care reprezentanţii societăţilor solicitante de credite le prezentau băncilor pentru obţinerea banilor.

Cercetările vor continua într-un dosar distinct de cel dedus judecăţii faţă de modul ilegal de creditare a celor cinci societăţi comerciale care constituie debitorul unic „Marin Luminiţa” din judeţul Vâlcea pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a devenit posibilă acordarea de credite de către BCR Novaci şi a tuturor persoanelor implicate– funcţionari bancari şi reprezentanţi de firme. În acest caz, trebuie subliniat faptul că în perioada decembrie 2002- aprilie 2003 , unitatea bancară respectivă a aprobat şi acordat credite în valoare de 1.731 miliarde lei, în condiţiile în care Centrala băncii suspendase întreaga activitate de creditare. De altfel, aceste creditări au stat la baza sesizărilor penale privind fraudarea sistemului bancar românesc prin BCR Novaci, aici înregistrându-se şi paguba rezultată din întreaga activitate infracţională, aşa cum a fost constatată de anchetatori.

Pentru stabilirea adevărului în dosar, în concordanţă cu respectarea întocmai a dispoziţiilor legale în vigoare privind garantarea şi respectarea drepturilor procesual-penale ale tuturor persoanelor implicate a fost necesară activitatea a 3 procurori, 5 specialişti şi 10 ofiţeri de poliţie judiciară, toţi din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie. De asemenea, a existat o foarte bună şi eficientă colaborare cu Direcţiile de supraveghere, de control intern şi juridică din cadrul Băncii Naţionale a României, conducerile BCR, RIB şi Banca Româneasca SA, precum şi cu Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Garda Financiară şi organele de control financiar de la nivel central şi din judeţele Vâlcea şi Gorj.

Dosarul penal urmează a fi înaintat instanţei de judecată competente să soluţioneze cauza. (PNA)